3,278 matches
-
de stejar, luate În părți egale (1 linguriță amestec uscat și măcinat În 250 ml apă rece); se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *infuzie din herba (de coada racului, sunătoare, traista ciobanului troscot) și frunze (de mentă), luate În părți egale (1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de traista ciobanului, răchitan
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
traista ciobanului troscot) și frunze (de mentă), luate În părți egale (1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de traista ciobanului, răchitan, coada racului, coada calului, sulfină), petale de trandafir de dulceață, frunze (de patlagină, salvie, urzică), rădăcini de păpădie, mătase de porumb (1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute În vas acoperit); se strecoară și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
frunze de mesteacăn (1 parte) ; se prepară decoct din 1 lingură la 250 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, În locul apei potabile. Extern se fac frecții și comprese musculare cu tinctură de traista ciobanului sau cu ulei de crețișoară. Regimul de viață La orice suspiciune de boală se va anunța servicul sanitar-veterinar pentru controlul cărnii de porc În abatoare sau În industria conservelor. Se evită consumul cărnii de porc, urs, mistreț sau alte animale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
După alegerile locale din 6 iunie, dl Toni Grecu semna chiar în acest ziar un articol inenarabil. Concluzia: „...cel mai corect ar fi ca însăși Capitala să-i poarte numele: Băsescurești, singura capitală din lume înființată, în legendă, de un cioban și condusă, în realitate, de un marinar”. După ce vreme de trei numere am scris despre „principalii actori politici”, nici nu-mi vine să mă gândesc cine și spre ce va conduce din toamnă România. Sper doar că dl Grecu ne
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cămașă din pânză de bumbac, țesuta În casa În patru ițe, flaneaua, Împletita de mama ori de surorile mele din lână de oaie, tunsa de pe oile pe care primăvară și toamnă, pana Începea ori se sfârșea rândul la stana, cu ciobani angajați de obștea satului, le păstoream eu pe islazul din Priponești. Pe deasupra flanelei ori a flanelelor, după cum era gerul de afară, iarna puneam un fel de mantă pe care o purtasem la seminar și care Inca nu-mi rămăsese mică
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
morții caracteristică spiritului autohton, cât și de aceea „optimistă” a lui Brăiloiu, care înțelegea simbolismul nupțial asociat cu ritul nunților postume ca pe o manifestare a voinței celor vii de a se apăra de mort pacificându-l. Eliade crede că ciobanul mioritic conștient că nu te poți apăra împotriva destinului cum te aperi împotriva dușmanului (p. 247) preface nenorocul care-l condamnă la moarte într-un mister al tainei nunții maiestuos și feeric care, în cele din urmă, îi permite să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
impus un sens absurdului însuși (p. 249). Elementul esențial al Mioriței ar fi dat de capacitatea de a anula consecințele aparent iremediabile ale unui eveniment tragic, încărcându-le de valori până atunci necunoscute (p. 250). În interpretarea lui Eliade, atitudinea ciobanului, ca și aceea a Ifigeniei, atât de greu de înțeles pentru cei din jur, nu reprezintă o probă de pasivitate sau de fatalism, ci demonstrează o înțelegere superioară a destinului. Meșterul Manole, Miorița și Ifigenia au în comun motivul morții
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc : jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează astfel preocuparea constantă a istoricului religiilor pentru problematica morții rituale. Prin transfer în alt spațiu cultural, schema uzuală a tragediei eline capătă valențe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și Sinaia, care devenise spre sfârșitul secolului al XIX-lea reședința de vară a Casei Regale de la București. Un exemplu grăitor îl reprezintă trecerea ilegală din AustroUngaria în Vechiul Regat, la începutul secolului al XX-lea, peste Bucegi, cu sprijinul ciobanilor brăneni, a ofițerului din armata cezaro-crăiască Traian Moșoiu, devenit ilustrul general din primul război mondial. Dealtfel, zona denumită "gura strungii" sau mai oficial "vama strungii", întrucât pe acolo trecea granița dar nu avem nici o informație că acolo ar fi existat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Dealtfel, zona denumită "gura strungii" sau mai oficial "vama strungii", întrucât pe acolo trecea granița dar nu avem nici o informație că acolo ar fi existat un punct vamal. Ea era pe cumpăna apelor iar numele de strugă provenea de la terminologia ciobanilor localnici, care au comparat șaua dintre două vârfuri, doi colți de piatră cu strunga oilor din orice obor. Pe această șa, strungă naturală se putea trece dintr-o țară în alta doar de călăreți sau pedeștri ajunși pe aceste culmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
precum și ale regilor unguri în Țara Românească pentru "a pedepsi", așa cum a încercat, în 1330, regele Carol Robert de Anjou, care afirma, după cum arată marele istoric, Nicolae Iorga, citând corespondența către Papă a craiului ungur, că "îl va scoate pe ciobanul valah, adică pe Basarab Vodă, din bârlogul lui, trăgându-l de barbă". Evenimentele însă s-au petrecut altfel. Cum spune o zicală din bătrâni "Dumnezeu stă mândrului împotrivă". Regele și oastea lui de peste 30000 de militari au pornit să recupereze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
totul în calea oastei ungare, încât dușmanul nu găsea nimic de mâncat și foamea a pus stăpânire pe ostași. Disperat Carol Robert îi propune pace lui Basarab și începe să se retragă, pe drumul cel mai scurt spre frontiera ungară. "Ciobanul valah" îl urmărește discret și pune la cale "tragedia de la Posada", unde oastea ungară este zdrobită sub stâncile prăvălite de valahi de pe versanții abrupți. Carol însuși a fost la un pas de moarte, pierzându-și pentru început numai pecetea. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Soliman, el se considera atunci drept guvernator al Ungariei. 1541, Radu Paisie, cu oaste munteană, trece spre Bran să-și întâlnească vecinul, sub zidurile Făgărașului. El îl ajuta pe Petru Rareș, care își făcuse o vamă la Prejmer. 1550, Mircea Ciobanul trece cu oaste în Transilvania și ocupă Țara Bârsei. 1556, Pătrașcu Vodă, tatăl lui Mihai Viteazu folosește culoarul Rucăr-Bran pentru a intra în Transilvania. 1595, Sigismund Bathory, la vremea aceea aliat al lui Mihai, trece cu o armată de 20000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Constantin Noica 751. „Folosul unei biblioteci mari este că ea sperie pe cel care o privește.” Voltaire 752. „Colportajul unui anumit gen de cărți, puține în orice caz, este cunoscut în istoria mondială a cărților, dar cazul lui Badea Cârțan, <<cioban de cărți>>, cum i sa spus, transportate pe umeri în număr de zeci de mii, cu scopul cultivării patriotismului în masele de cititori, este un exemplu unic în lume, sarcină pe care și-a luat-o benevol.” Dan Simonescu 753
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
formează un veritabil centru isihast de rânduială athonită. În trei dintre aceste schituri avea să poposească și Petru/Platon. Mai întâi la Dălhăuți (județul Vrancea), și apoi la Trăisteni și Cârnu (județul Buzău), cel din urmă schit ctitorit de Mircea Ciobanul și refăcut de Matei Basarab. Aici, noul venit întâlnește oameni care se apropie foarte mult de modelul uman de desăvârșire imaginat de el din copilărie: oameni care, în tăcere, într-o rânduială desăvârșită și o bună cuviință fără cusur, duc
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
bogată și o trăire religioasă plenară, având loc în interiorul schitului, ca o structură imagotipică repetabilă oriunde, pe teritoriul românesc. Un al treilea interval descriptiv inserat în text este dedicat schitului Cârnu, ctitorit de voievodul Țării Românești Mircea al II-lea Ciobanul (1543-1554, 1558-1559) și restaurat de Matei Basarab (1632-1654). Drumul însuși de la Trăisteni la Cârnu, anunță, prin pitorescul său, apropierea de un spațiu al armoniei și frumuseții ieșite din comun. Grupul de călugări călători străbate așadar, mergând spre Cârnu „păduri foarte
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
suita trec în revistă formațiile de tineret. S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a tânărului vlăstar regesc, Măria Sa Marele Voievod Mihai”. A urmat convoiul carelor alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
acoperită cu draniță (șindrilă). Înăuntru erau pirostrii (un cerc de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc, crăcană). Mai erau niște polițe, o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din sat, aveau cămăși înnegrite de funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești, care ajutau și la mânarea oilor pe tarlale. Stâna și ocolul erau luminate de câteva felinare, care ardeau toată noaptea. Prin rotație, ciobanii făceau de serviciu și noaptea, păzind stâna și oile. Ei aveau niște bâte mari de lemn, ce le serveau ca arme de apărare, în caz de atac. Uneori năvăleau lupii din pădurea Berna, de la Fântâna Albă, alteori bande de hoți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
arme de apărare, în caz de atac. Uneori năvăleau lupii din pădurea Berna, de la Fântâna Albă, alteori bande de hoți se încumetau să atace stâna. La această stână, fiind mai înstărită, aveau și doi cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
avea mai bun în stână. Când adulții s-au așezat la taifas lângă pirostrii, noi, fetele am ieșit în ocol. Ne ardea de joacă. După ce-am alergat destul și ne-am ascuns pe după stână, am observat că se întorceau ciobanii cu oile, pentru mult, la amiază. Le-am ieșit înainte și ne-am strecurat printre oi. Un berbec mai năzdrăvan nu ne privea cu ochi buni. Ca să mă arăt bățoasă, l-am luat de coarne. Atâta i-a trebuit! M-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în orice împrejurare", a adăugat el. Adevărata înțelepciune a lumii emană de la bătrâni Se spune că o țară fără bătrâni este o țară fără înțelepciune. Adevărata înțelepciune a lumii emană de la acei bătrâni căliți de experiența vieții, fie ei țărani, ciobani, savanți sau academicieni. La toate nivelele există o bătrânețe creatoare, iar personalitățile care au dăruit lumii opere nemuritoare, de excepție, sunt numeroase și istoria le-a consemnat. În lumea cultului și civilizației strălucesc figuri care au dovedit că bătrânețea nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Nou urmează o serie de evenimente „matsunouchi” care continuă până pe data 8 ianuarie. În ziua de 7 ianuarie se mănâncă „Nanakusa no kayu”, un terci din ierburi de primăvară : „suzushiro”, pătrunjel” seri”, „suzuna” nap, „hakobera”, „gogyou”, „hotokenoza”, “ nazuna” și” traista ciobanului” ce se consumă pentru sănătate(se găsesc la supermarket). Se crede că, fiind consumate în această zi, îți asigură sănătatea pentru tot anul. Tot azi se răspunde la felicitările primite de Anul Nou. Pe 8 ianuarie se sărbătorește„Seijin no
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
se judecau la 30 august 1844 În fața Divanului Țării de Jos, jurnalul Încheiat la 12 martie 1845 fiind contestat de către vorniceasa Paraschiva Râșcanu, proprietara moșiei Drăgușeni . Zapisul din 25 februarie 1842 atestă opt locuitori din satul Frenciugi - Grigoraș, fiul lui Cioban, Alexa Cosova, Iacob, fiul lui Alexa Cosova, Dumitrașcu, fiul lui Ioan Gherghinciuc, Costantin, fiul lui Ioniță Găină, Toma, fiul lui Grigoriță, Alexandru, ginerele lui Horodincă - care cumpără două stoguri cu fân În valoare de 12 galbeni de la Sotir Leondie Cicinca
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]