3,124 matches
-
evit era duhoarea sa personală: gunoiul și chirpicii făceau parte din structura sa, de aceea mirosea atât de urât. Haina preoțească, foarte veche și jerpelită, era unica lui haină; purta ghete mari ca niște cizme direct pe piciorul gol, fără ciorapi, pentru economie. Misiunea mea, când ne duceam la dânsul noi fiind rude de mâna a zecea, dar singurele lui rude era să-i dau un buchet de flori. După ce reușeam să traversăm obstacolele, sunând insistent la clopoțelul legat de uriașa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Roger (roșu sau negru, pe care e desenată o tigvă umană sau un schelet), la catargul artimon ; în centru, un personaj cu barbă neîngrijită, îmbrăcat cu pantaloni largi, de pânză, băgați în cizmele cu carâmbi înalți, răsfrânți, sau strânși deasupra ciorapilor lungi și pantofilor cu catarame ; centură lată, din piele, încinsă peste o cămașă cu jabou sau peste o bluză de corp, ambele largi, cu mâneci lejere ; redingotă lungă, croită cu găitane bogate și colorate, sau doar o vestă pestriță ; sabie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Grozăvești, că de presă nici vorbă). Cele mai dese conflicte însă erau de altă natură: unii studenți arabi își sechestrau soțiile în cameră cu săptămânile (poliția nu intervenea deloc), alții își cumpărau românce cu un spray și o pereche de ciorapi de mătase. În cazul în care amărâtele nu erau de vânzare, ci se atașau cu adevărat de ei, le băteau, uneori le făceau „poștă” sau le dădeau la propriu câte un șut în fund de zburau patru etaje. Nu voi
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
acest gen de operații le făceau una pentru alta. Din când în când strângeau din dinți și o luau spre toaletă. Acolo își reduceau respirația la minimum necesar, își tapetau cu ziare vasul de WC și, la sfârșit, trăgeau de ciorapii de damă care țineau loc de lanț; tot de acolo fusese luată o saltea pusă fără a fi spălată la uscat, fiindcă, zor-nevoie, trebuia amenajată o rezervă pentru o pilă. Colțul pentru fumat. Acest loc de dialog preși postoperatoriu se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe Giovanni ca pe un fiu de-al ei natural. Spunea în afecțiunea ei: «Giovannino al meu!». Și îl iubea și îl alinta cu ochii și cu inima. Buna și simpla bătrânică încerca să se facă utilă în casă, cosând ciorapii, cârpind pantalonii, spălând farfuriile și înlocuind-o pe doamna Angela atunci când era plecată timp de câteva ore pentru a munci în altă parte. Se ruga, se ruga, se ruga. Avea bătături la degete de la făcutul rozariilor», spunea don Calabria. În
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
2004 Egalii lui Apula Apula Edela Bete, 18 ani, portar armean de origine cameruneză, a obținut o remiză cu România. Niște băieți pe care Gazeta i-a flatat atunci cînd le-a spus că sînt second-hand, îmbrăcați în galben cu ciorapi roșii, tăcuți din solidaritate, cu capete pătrate, care conduc Federația de 14 ani, au dat cu secrețiile nazale în fasolea calificării la Mondialele din 2006. Mai rău de-atît nu puteam ajunge, mai prost de-atît nu puteam arăta. în tribune, cocaina
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
potcoave la tocuri. Erau mai mari decât laba piciorului meu cînd i-am probat de mi i-a cumpărat, dar tata tot mi i-a cumpărat, motivând că piciorul copilului mai crește și o să-i poarte mai multe ierni cu ciorap gros de lână. Localnicii aveau puțin pământ arabil-loturile inițiale date la împroprietărirea din 1864 fiind împărțite de urmași-, motiv pentru care toți țăranii lucrau „pe din două” în moșia boierului, cre șteau animale și păsări, mai ales oi și capre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ales iarna, inul și cânepa, bumbacul și lâna. Vara, femeile mergeau și la munca câmpului, la prășit, la cosit, la treierat, la cules, dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
horn, dar nici unul dintre nepoți n-am îndrăznit să-l întrebăm pe bunicul care ar fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. încălțămintea era opinca. în loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. în lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud. „Gogoșile” le opărea și apoi, cu o măturiță scotea firul de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
biserică. Cultiva, în grădină, cânepă, o ducea la „topit”, o punea la uscat, o „melița”, o făcea fuior, o torcea și ne făcea căptușală pentru hainele groase pe care le purtam iarna. Din lâna oilor ne făcea flanele, mănuși și ciorapi prin împletirea firului, dar și stofe pentru haine călduroase, țesute și apoi date „la piuă”. Mai rar, iarna „alegea” la covoare sau, printr-o „năveditură” specială în patru ițe, țesea „macaturi”. Seara, și vara și iarna, noi copiii cădeam de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fire mămica nu mai era lângă mine. Atunci mi-am zis în mine: Orice s-ar întâmpla, preot mă fac. în toamna aceluiași an, am mers la armată. Era timp de război. Cât m-a mai pregătit mămica ! Flanele groase, ciorapi groși de lână, mănuși de lână, cămăși de corp flanelate. În primăvara anului 1944 fronutul era în Moldova și mămica nu mai știa nimic de mine, plângea și se ruga pentru mine. Presupunând că prietena mea Matilda Bogdan ar avea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
frați rămași în viață, ea a avut cea mai ascuțită minte. Gândea și socotea repede. întuia exact situațiile cele mai complexe. Era iute nu numai la gândire, ci și la lucrul de mână. împletea cu multă ușurință flanele de lână, ciorapi sau mănuși, de la o vârstă de copil, uimitor de repede. învăța cu multă ușurință poezii și basme. Spunea povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că dacă ar fi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nu vor avea nimic de suferit pe drum. Drumul Tâncăbeștilor. Drumul din urmă. Aruncaseră călăii și lucrurile. Valiza a fost scoasă și deschisă. Înăuntru, rufărie... Batiste, o cămașă de noapte lucrată cu arnici verde și albastru... o pereche de papuci... ciorapi... o cutie de biscuiți... Un cearceaf, o cană, o perie de dinți și pastă... Sunt ale lui Corneliu, recunoaște îndată d-na Codreanu, valiza soțului său. Vinul tonic pentru trupul ce ducea de atâta vreme duritatea regimului negru... Și o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
venit ideea acestei scene? Te-ai descurcat bine, Bill. Nu toată lumea ar fi putut face asta. Cum vrei să sărbătorești evenimentul? Felicitări, Sue! Ai făcut un pas înainte față de ziua de ieri. Am putea spune: Mulțumesc că ți-ai pus ciorapii în coșul de rufe murdare, Laura. Lucruri din astea mărunte pe care le faci mă ajută foarte mult. Spune-mi ce-ai vrea să mănânci diseară și o să-ți pregătesc. Sunt bucuros că-ți- place engleza, Tony. Profesorul la trei materii
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de răspuns, urmat de aprecierea fluenței, flexibilității și originalității. Proba 2. Moduri de utilizare diferite. Se vor realiza următoarele exerciții: Numiți toate felurile în care puteți folosi: un ziar, o cărămidă, un cauciuc de mașină, un pantof, un nasture, un ciorap, un cuțit, un dop de plută, o cheie, un scaun. Timp pentru fiecare exercițiu: 3 minute. În cadrul acestei probe se vor exersa: fluența, flexibilitatea și originalitatea gândirii. În cadrul Anexei 16, la pagina 353, se prezintă exemple de evaluare. Proba 3
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cunoscuți, cei din lotul nostru și ceilalți, care nu erau arestați, prieteni, prietene și rude. Într-un amvon, preoți, care au ținut o slujbă și, după ce au terminat-o, au Început să Împartă. Mie mi-au dat două fulare, cinci ciorapi și mi-au mai dat ceva, dar nu țineam minte. Și dimineață i-am spus visul. „Uite ce am visat, dom’le.” Și Anagnostu mi-a tălmăcit visul și mi-a spus așa: „Biserică=Tribunal, popă=judecător, cinci ciorapi=cinci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cinci ciorapi și mi-au mai dat ceva, dar nu țineam minte. Și dimineață i-am spus visul. „Uite ce am visat, dom’le.” Și Anagnostu mi-a tălmăcit visul și mi-a spus așa: „Biserică=Tribunal, popă=judecător, cinci ciorapi=cinci ani, două fulare... Îți mai dă doi ani, Îți mai dă ceva cu cifra 2, dar ce, nu știu ce, iar ce ai uitat că ți-a mai Împărțit... n-am ce să spun”. A urmat procesul și am fost condamnat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am stat numai câte unu’, că n-aveai voie să iei contact... Și ne-o ținut de după-masă până noaptea la douășpe’ acolo, În cămăruțele acele. Era sfârșitul lui noiembrie și era frig... Eu, fiind arestată din august, eram fără ciorapi, că nu m-am gândit unde o s-ajung... Bietul fratele meu avea haine la el, că fusese la băi la Borsec În concediu, și de-acolo l-o luat, și noroc c-ave’ geamantanul cu toate hainele... Săracu’, m-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
haine la el, că fusese la băi la Borsec În concediu, și de-acolo l-o luat, și noroc c-ave’ geamantanul cu toate hainele... Săracu’, m-o văzut că-s numai cu pantofii goi și mi-o dat niște ciorapi de-a lui, care i-am ținut mult timp... Și noaptea la 12 ne-o luat la grefă, ne-o făcut cazierul... Da’ ei făceau așa noaptea, să nu se vadă când Îs duse În celule persoanele respective, că pe
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
iar În loc de nasturi aveam niște surcele din ălea de salcie rupte așa și legate cu sfoară, și le băgam cu niște rosturi pe aici... Iar cizmele erau căscate, niște rupturi... Când mi-au dat drumul acasă aveam În cap un ciorap, că era curent pe Dunăre când am plecat... Dar cum de puteați să munciți atâta? Domne, te specializezi acolo. Vezi, aveam aicea În palmă, În punctul de sprijin al lopeții... Era tare ca piatra. Trebuia să Înveți să lucrezi eficient
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cum a fost Întoarcerea acasă? Am venit până la București Îmbrăcat cum ți-am zis, cu mantaua aia de n-avea o aripă și, În loc de nasturi, avea niște surcele legate cu sfoară, cu cizmele ălea căscate și În cap cu un ciorap... La București m-a Îmbrăcat văru-mio cu un costum, că m-a văzut și Îți dai seama... Și când am ajuns acasă, a zis tata către mine: „Mă, ce-ai făcut, mă? Ce au avut, mă, cu tine?”. „N-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și a trimis-o și lu’ fratele meu la Govora... Ăsta a primit scrisoarea... Și ce-i scrisăsăm În scrisoare? Să-mi trimită un pachet mai mare așa, cu lucruri, ca să nu mor (râde - n.n.). Mi-a trimis după aia ciorapi de lână, cizme de cauciuc, cojoc Îmblănit, mai multe... Și, culmea, cân’ am ajuns acasă, mi-a spus: „Bă, io nu mi-am dat seama că e de la tine”... A ținut-o pe birou vreo cinci-șase zile scrisoarea. Dacă dădea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o lămurire Pe lângă atâtea reprezentări noi, războiul cel mare, nu știu de ce, a deșteptat impulsivitatea publicării Memoriilor. În fiecare zi la vitrina librăriilor din marile centre vedem un nou volum de Memorii. Oameni politici, generali, ziariști, femei, cu și fără ciorapi albaștri, capete odinioară încoronate, artiste intrate în vârsta critică, frumuseți perimate, toate și toți sunt cuprinși de frenezia publicării Memoriilor. Cele mai multe din aceste monografii sunt autoapărări. Foști monarhi, diplomați, generali, bărbați de stat simt parcă nevoia de a se justifica
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sala Ziepser 256, la Pomul verde 257, la Jignița 258. Apoi un altul la Dacia, altul la Hârdău etc. Balul de la Hârdău era numit astfel fiindcă măsculițele, mai cu seamă servitoarele, veneau desculțe, își spălau picioarele în hârdău, își puneau ciorapii și ghetele sau pantofii pe care îi aduceau în mână și apoi intrau în bal. Motivul e lesne de înțeles: antreprenorul nu tolera ca măștile să intre în sală cu încălțămintea murdară de noroi sau de zăpadă. Balul acesta atât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]