3,254 matches
-
adusese în casă. Voia ca Ioanide să-i G. Călinescu construiască cavoul, întocmindu-l așa încît să se potrivească la el și grupul statuar al îngerului și soției. - Foarte bine, spuse Ioanide, dar unde e acum mormântul soției dumitale? Hagienuș clipi din ochi, rușinat, încurcat. - Păi, deocamdată aici. Și cu mâna arătă spre un dulap cu cărți. Acolo, între tomuri, pe postamentul rafturilor de jos, lucea un chivot de metal, pe care Ioanide nu-l luase în seamă, ca o cutie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fără a spune în fond nimic vătămător pentru familia sa. El punea accentul pe dramatismul situației sale de om rămas fără rost. - Ei, și acum ce faci? - Ce să fac? Am rămas pe drumuri. Aceste cuvinte însă Hagienuș le spuse clipind șiret, într-un ton de butadă. Nici nu putea face altfel, fiindcă ideea rămânerii pe drumuri era o mare exagerare. La urma urmei, Hagienuș n-avea decât un colț de locuit într-o casă cedată copiilor, de leafa și de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ginerele său, pregătit a face față oricărei eventualități. Spre a pipăi terenul, întrebă timid: - E vreo sărbătoare azi, ce e? - He, zise Petrișor, ofițerul, nu-i nimic în calendar, dumneata ești oricând o sărbătoare pentru noi. Hagienuș râse muțește și clipi din ochi satisfăcut și totodată ironic. - Dacă e așa, foarte bine, primi el, să-mi faceți mereugusturile ca azi. - Când nu ți-am făcut noi gusturile, tată? zise Florica și-imai întinse o bucată de plăcintă. - Și pe urmă avem o
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
bătrân ori tânăr. Hagienuș chiar compusese o inscripție latină, în hexa și pentametre, ca o legendă la statuie: Fii fără teamă, iubito, nu-ți tremure pașii, poarta Când crezi că se-nchide, ea se deschide spre cer. Scandîndu-și stihurile, orientalistul clipi din ochi de emoție, ca și când ar fi fost gata să lăcrimeze. Compoziția era într-adevăr mișcătoare, dar nu-i venise în minte decât într-un moment comercial. Publicarea anunțului i se păru lui Hagienuș periculoasă. Fără pomenirea lui Ioanide și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cultură deosebită, se speria de tot ce nu reprezenta repetarea unui prototip. Botticelli privi macheta cu o seriozitate perfectă, dovedind (după credința lui Ioanide, care-l observa la rîndu-i) o forță de disimulare nemaipomenită. Nici un mușchi nu tremura, pleoapele nu clipeau în semn de iritație internă. Botticelli părea într-un extaz calm și zise doar: G. Călinescu . - E foarte frumos! . - Ascultă, Botticelli, ție nu-ți place, spune drept. . - De ce să nu-mi placă? se miră Butoiescu. . - Asta nu știu! Dacă-mi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
frumos ilustrată și cu rezumate în limbi străine. O fascicolă era tocmai în preparație. Madam Pomponescu convocă pe Hagienuș și-i vorbi foarte mieros: . - Domnule Hagienuș, ai văzut oroarea de biserică a luiIoanide. Cred că ești de părerea noastră. . Hagienuș clipi repede din ochi. Madam Pomponescu, luând asta ca o aprobare, continuă: . - Ești un specialist cu reputație în materie de artă, nu se poatesă nu-ți spui cuvântul și dumneata. Jean ține foarte mult la asta. . G. Călinescu . - Eu nu mă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
școlar? Aveți nevoie de un concediu lung de convalescență. Ar fi mai bine să puneți un suplinitor în care aveți încredere. Eu m-aș oferi bucuros să fac acest serviciu, fără nici o pretenție. . Conțescu ascultă foarte atent cuvintele lui Gonzalv, clipi din ochii mici și lăcrimoși, apoi zise: . - E prea târziu acum spre a pune un suplinitor. Sper să mă fac bine. Atunci am să-i pregătesc peste vară luîndu-i la munte, pe terenul de cercetări, iar examenele le vor da
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
voise să cruțe pe geograf de o penibilă sforțare vocală, știindu-l bîlbîit). Conțescu privi atent foaia, o citi și o reciti, fără a ridica privirile, ca și cum i s-ar fi propus un text dificil, apoi se uită la Gonzalv, clipind din ochii mărunți și ridicând mâna dreaptă. Gonzalv crezu că geograful vrea să-i răspundă în scris și-i întinse stiloul, bucurîndu-se în sine de a avea un document grafic pe care să-l producă. Dar Conțescu refuză tocul și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Am în jur doar pămănt, ca și cum m-ai fi aruncat într-un somn sfășietor, într-o groapă fără fund, dar cu toate astea, din cănd în cănd, zăresc cerul. Cerul din ochii tăi. Și durerea crește de fiecare dată cănd clipești. Aș plănge, dar nu pot. De la atăta frică, lacrimile îmi ard ochii. Pe pereții gropii apar mărăcinii promisiunilor de veșnicie, crestăndu-mi pielea și scoțănd la iveală altfel de lacrimi. Plăng sănge. Iubirea mutilează, lăsănd cicatrici adănci. Cad rapid și dureros
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
Regele. "De toute manière, c'est un don pour Vos Majestés", anunță ceremonios dl Holender. Din când în când, ușa cabinetului directorial se deschide și Othello mai strecoară în cameră câte o notabilitate sau câte un prieten care se înclină, clipește des, se uită o vreme la peisajul regal și apoi iese tiptil. La un moment dat apare și primarul care își cere scuze că a întîrziat: a trebuit să-l întîmpine pe Președinte la aeroport. Oftează, lăsîndu-ne să înțelegem că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ce vrei? Poate că sânt mort! Poate sânt ca în Madagascar!" Manevra îi reușește. În clipa aia toată lumea se oprește, cu mine în frunte (simt că pierd firul), și într-un glas întrebăm: "Dar cum e în Madagascar?" Vlad Zo clipește fericit că a reușit să ne deturneze de la tîm-peniile pe care le discutam, spune "În Madagascar?", face o pauză lungă, ne zâmbește hâtru și își degustă poanta bâțâind din cap: "În Madagascar? Păi uite cum e în Madagascar..." Simțim că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Pe parcurs, Catrinel, Andrei și cu mine gemem și ne îndopăm cu Triferment și Colebil, în timp ce profesorul Setlacec își bate joc de noi spunând că luăm Placebo și, la cei 81 de ani ai săi, traversează toate etapele fără să clipească, bazîndu-se și pe rezultatele perfecte ale unor analize făcute săptămână trecută. Plecăm după patru ore, cu certitudinea că sîntem o bandă de mîhcăi iresponsabili. 23 septembrie " El a priceput că cea mai înaltă funcție omenească ― cea de a intra în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dramatic, dar jocul actorilor a fost escelent. Astfel în piesa a doua actorul ce jucă pe hasid a reprezentat atât de fidel pe evreu cum îl vedem în toate zilele, apucat, cu vorba repede și măruntă, încrezut, râzând iute și clipind din ochi, încît trebuie să-i recunoaștem mult talent. În piesa a treia ginerele a fost jucat de un alt actor, pe care-l credem cel mai talentat din trupa toată. El a jucat pe evreul uimit. Socrul e unul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca și Herrmann. Și Hannelore a uitat deseori că nu-i dintr-o familie de pripas. Și de câte ori nu s-a purtat ca și cum nu ar fi primit nici o educație. A spart geamuri cu obrajii goi și, pe urmă, fără să clipească a înfulecat cioburile și în timpul ăsta a râs din rărunchi, în timp ce-și tăia pielea de pe față și sâni. Și când îi spuneam: Ei, Lore, acum, cel puțin, arăți ca o scroafă proaspăt tranșată, acu' or să se dea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ziare, i-a desfăcut pântecele cu o doză de bere ascuțită și încă neconsumată. Și, închipuieți Mariedl, abia că a apărut bărbatul prin toate ziarele, că a și fost eliberat din toate închisorile, și-atunci iar a îmbucătățit cât ai clipi alt copil ca pe o bucățică. Și, firește, că acu spune vecina noastră la toți că ea tre să fie fericită că bărbatul din ziare a fost trimis mai departe în pușcărie. Că ea a știut imediat că bărbatul din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și el se derulează până la miezul nopții următoare. În film evenimentele discutate și alte date istorice importante ar putea avea loc în următoarele momente de timp. În mod evident, cele mai importante evenimente din film se produc foarte târziu. Dacă clipim ușor la sfârșitul filmului putem pierde întreaga eră industrială! Desfășurarea evenimentelor istoriei umane arată că toate teoriile ciclice în realitate au eșuat. Nici una nu poate justifica apariția societății industriale și nici nu pot argumenta preeminență continuă a occidentului. Pentru aceste
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la vest de pădurea Leaua și dealurile Coasta Morii și Felea, care constituie pentru tărniceni vadul soarelui spre asfințit în zilele de vară. Văile de diferite mărimi și configurații sunt curmate de șiruride dealuri traversate de râpe pe cursul cărora clipește permanent câte un firicel de apă care adesea se umflă peste maluriapele furioase ale torentelor de primăvară sau apele ploilor repezi de vară. Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime darnic și generos cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui detronat de unul dintre fii să nu se adeverească. Urmarea poveștii este cunoscută: sătulă să-și mai vadă progeniturile ingurgitate, Rhea Îi va da, În locul lui Jupiter, un pietroi Înfășurat În scutece, pe care el Îl Înghiți fără să clipească; acest Jupiter, devenit adult, Îl va detrona și-l va exila În Latium. În singurătatea lui, Saturn va deveni Înțelept și plin de răbdare și va instaura „epoca de aur”, În care domneau pacea și dreptatea. Această legendă așază În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
holbată de uimire, el senin și arogant. Mâța s-a retras tiptil trei pași, apoi a fugit îngrozită, ca un om care s-a convins că a văzut o stafie. Când doarme, mai ales, noul venit are o activitate intensă: clipește, vorbește într-o limbă necunoscută și face gesturi largi și precise adresate unei lumi invizibile pentru mine. Îi pun un cântecel de Schubert și îl „critică” dirijând în contratimp cu mișcări categorice. Nu îmi inspiră deloc fragilitate și duioșie, ci
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
important să facem legătura cu binecunoscutele picturi de pe icoanele bisericilor, care Îl prezintă toate, pe Dumnezeu Tatăl, cu o aură triunghiulară, și nu rotundă, circulară, ovală, ca la sfinți. Din acest triunghi emană un curcubeu de culori care vibrează și clipesc, formând pachete de energie informațională. Triunghiul energetic face legătura Între chakrele a 12-a, a 13-a și a 11-a. O altă linie leagă a 11-a cu a 9-a, cu a 8-a, cu a 10-a
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
mândru și foarte deștept, care nu vrem rău nimănui și, mai ales, știm foarte bine ce avem de făcut, și vin deodată peste noi niște nechemați care ne răstoarnă viața, ne înfundă într-o mizerie cruntă, transformându-ne, cât ai clipi din ochi, în cei mai săraci și neajutorați oameni din Europa... Ceea ce mă deranjează mai mult în aceste istorii halucinante e faptul că „victima” este absolvită de orice culpă, faptul că din ecuație lipsește, nu este contabilizat răul pe care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
goană, după dânșii, să-i treacă pe toți prin sabie. Oștenii poloni și ruși s-au înspăimântat. Mulți îl învinuiau pe spătarul Coman de trădare. Dar, când au ajuns la marginea pădurii, călăreții români au descălecat, toți odată, cât ai clipi din ochi, și s-au topit în pădure. Sulițașii s-au adăpostit după tufișuri. Arcașii au urcat în arborii cei mai stufoși. Au așteptat să se apropie dușmanul. La porunca spătarului Coman, arcașii au încordat arcurile și au slobozit întâiul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte în care te adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată să arătăm în lume. Că-n aste mâini mai curge un sânge de roman... Ascultau toți absorbiți ca de-o vrajă. Nu clipea nimeni. Parcă și respirațiile se opriseră. Numai inimile băteau, ca niște ciocane în uriașe clopote de aramă. Mureșanu citea mai departe, cu tot mai aprinsă patimă: .....Priviți, mărețe umbre, Minai, Ștefan, Conrvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Dar noi, pătrunși
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
ocaua mică», dar nimeni nu-l putea prinde cu înșelăciunea. Jupâne negustor, nu-ți iau bani, s-a tocmit «țăranul» ci ne învoim ca la șase ocale de lapte să-mi dai o oca de untdelemn. Bine, a primit negustorul, clipind șmecher din ochi. A luat de pe tejghea ocaua mare, «ocaua lui Cuza», și-a măsurat laptele: douăzeci și patru de ocale. A socotit că trebuie să plătească, în schimb, patru ocale de untdelemn. Caută să-mi măsori drept, cu aceeași oca, a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
nasurile în jos, rușinați - notează reporterul. Dar un bătrânel, care stătea într un colț, nebăgat în seamă de nim eni, s-adresează deodată prefectului: - Apoi, domnule prefect, iartă-i și matale, că-s niște neputincioși, vai de capul lor. Și clipind, șiret pe sub coada ochilor și resfirându și caierele de mustăți sure , adaugă: - E he hei, Domnule prefect, când eram noi, în vremea noastră”! Se pare că reporterul în cauză nu era decât G . Râ nzescu, cel care în 1912, împreună cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]