2,438 matches
-
al scriitorilor din Cluj-Napocatc "Exemplul 2\: Harta perceptuală a structurii profesionale și a structurii de prietenie în câmpul social al scriitorilor din Cluj‑Napoca" Exemplul pe care îl voi da în cele ce urmează se referă la analiza câmpului literar clujean 1. Câmpul literar a deținut un loc deopotrivă privilegiat și ingrat în spațiul social românesc din perioada regimului comunist. Pe de o parte, statutul de scriitor și toate beneficiile simbolice și materiale pe care le aducea îi ofereau o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
și potențiale legate de posesia unei rețele durabile de relații de cunoaștere - cunoștințe - și recunoaștere reciprocă, mai mult sau mai puțin instituționalizate, asigurând recomandări care permit obținerea de credit, în ambele înțelesuri ale cuvântului). Am încercat analiza structurii câmpului literar clujean, prin identificarea pozițiilor și relațiilor dintre acestea, pe baza distribuției capitalului social între actorii câmpului. Pentru deslușirea structurii câmpului literar clujean (poziții, relații între poziții) am analizat două tipuri de rețele constituite între actorii săi, formalizând volumul capitalului social deținut
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
instituționalizate, asigurând recomandări care permit obținerea de credit, în ambele înțelesuri ale cuvântului). Am încercat analiza structurii câmpului literar clujean, prin identificarea pozițiilor și relațiilor dintre acestea, pe baza distribuției capitalului social între actorii câmpului. Pentru deslușirea structurii câmpului literar clujean (poziții, relații între poziții) am analizat două tipuri de rețele constituite între actorii săi, formalizând volumul capitalului social deținut de subiecți. Datele pe care le folosesc au fost colectate cu prilejul unei cercetări mai ample realizate de Catedra de Sociologie
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
intervievați personal 102 dintre aceștia și s-au cules date despre încă 170, astfel încât numărul de autori constituind populația de scriitori din Cluj-Napoca (incluzând un număr mic de subiecți care au rezidența în alt oraș, dar care sunt afiliați asociației clujene, între care și grupul din jurul revistei Vatra din Târgu-Mureș) s-a ridicat la 272. Chestionarul a inclus întrebări referitoare la percepția schimbării condițiilor de publicare după 1989, cenzură, surse de finanțare, activitatea publicistică în presă, relațiile cu publicul, cu instituțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
intervale, producând un model de scalare metric. Am ales o reprezentare într-un spațiu bidimensional, urmând să evaluez adecvarea modelului rezultat. Iată rezultatele pentru prima bază de date de preferință, cea a prieteniilor dintre scriitori: Figura 6. Structurarea spațiului literar clujean în funcție de relațiile de prietenie Modelul este suficient de bun, dacă interpretăm valorile obținute pentru indicii care dau seama de adecvarea modelului: stress = 0,24, RSQ = 0,86. Se observă gruparea celor mai mulți dintre subiecți în jurul valorii 0 pentru cele două dimensiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
adecvarea modelului: stress = 0,24, RSQ = 0,86. Se observă gruparea celor mai mulți dintre subiecți în jurul valorii 0 pentru cele două dimensiuni ale modelului, în special pe dimensiunea a doua. Aceștia constituie o semi-periferie (grup mai degrabă marginal) în spațiul literar clujean. Se identifică apoi două grupuri care pot fi considerate a constitui elite (grupuri de actori al căror volum de capital social este mai mare). Urmărind dispunerea lor după prima dimensiune, se observă constituirea unei elite alcătuite din mai mulți universitari
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
dimensiune, valorile negative înseamnă dezirabilitate a prieteniei, care scade pe măsură ce cresc valorile. Putem considera dimensiunea 2 ca fiind axă a dezirabilității prieteniei. Pentru cea de-a doua rețea, a sprijinului profesional, construim un model similar: Figura 7. Structurarea spațiului literar clujean în funcție de relațiile de sprijin profesional Se observă o subelită editorială, ocupând o poziție marginală în cadrul instanțelor de consacrare, în general foști redactori-șefi ai editurii Dacia, respectiv aparținând instituțional de Fundația Culturală Română (unul dintre aceștia, V. Sălăjan, fost activist politic
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Opriță, fost redactor-șef adjunct al editurii Dacia, respectiv Igna, fost redactor-șef al editurii Dacia (ambii în diplomație în 1997). Ele reflectă capitalul instituțional deținut ca urmare a ocupării unor poziții dominante în cadrul principalei instanțe de consacrare a scriitorilor clujeni, editura Dacia. Dimensiunea 1 poate fi considerată, ținând cont de tipul de capital instituțional deținut de diferitele grupuri aliniate de-a lungul său, ca fiind axa non-academic - academic (politic - profesional). Cea de-a doua dimensiune are de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Paris. Coombs, Clyde (1964), A Theory of Data, John Wiley & Sons, New York. Culic, Irina (1997), „Analiza rețelelor sociale”, in Petru Iluț (ed.), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași, pp. 113-133. Culic, Irina (1998), „Rețele sociale în analiza câmpului literar clujean”, WEB, nr. 2-3, pp. 82-93. Culic, Irina (2002), Câștigătorii. Elita politică și democratizare în România, 1989-2000, Editura Limes, Cluj-Napoca. Davis, Kingsley; Moore, Wilbert (1945), „Some Principles of Stratification”, American Sociological Review, vol. 7, pp. 242-249. Dillon, William R.; Goldstein, Matthew
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
interetnică și interculturală, Editura Ars Docendi, București, 2010. Petelean A., Ciotea F., On A. (ș.a.) Resursele umane și performanța în organizații, Editura Universității "Petru Maior", Targu-Mureș, 2003; Poledna, Rudolf; Ruegg, François; Rus, Călin, Interculturalitate: cercetări și perspective românești, Presa Universitară clujeană, Cluj Napoca, 2002; Popa M., Petelean A., Management comparat, vol. 1-2, Ed. "Dimitrie Cantemir", Tirgu-Mureș 2001; Popescu, Silvia, Comunicare și relații publice, Editura Universității "Titu Maiorescu", București, 2007; Popescu, Silvia, Fundamente epistemologice ale comunicării, Editura Renaissance, București, 2008; Pratt, Marry Louise
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Pierre Dasen, Christiane Perregaux, Micheline Rey, Educație interculturală: experiențe, politici, strategii, Ed. Polirom, Iași, 1999, p. 166. 2 Rudolf Poledna, Francois Ruegg, Călin Rus, Interculturalitate: cercetări și perspective românești, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca 2002, p. 41. 3 William Gudykunst, Bella Mody, Handbook of Intercultural Communication, Sage Publication, 2002, p. 10. 4 Thomas S. Kuhn, Structura revoluției științifice, Ed. Humanitas, București, 1999, p. 7. 5 Ibidem, p. 9 6 William B. Hart II
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fost afectate de deportare, și Jill Massino, „Humanizing Imprisonment: Religion, Community and Gender Identity in the Narratives of Women Prisoners in Communist Romania”, in Ghizela Cosma, Virgiliu Țârău, Condiția femeii În România În secolul XX: studii de caz, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, și Eugenia Huntingdon, The Unsettled Accounts, Servern, London, 1986. Interviu cu Regine Șimon, p. 2. Jolluck, op.cit., pp. 126-29; vezi și Huntington, op.cit. Kroner, op.cit., pp. 49-50. Interviu cu Sofia Magyari, pp. 2-3. Interviu cu Maria Cocîrlă, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a lui Traian Stan, magistrat. Urmează școala primară la Turda (1937-1941), unde începe și liceul, pe care îl va absolvi în 1948 la Cluj. Studentă mai întâi la filosofie (1948-1949), va obține însă licența în filologie în 1953, la Universitatea clujeană. Din același an devine cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj, în colectivul de lexicografie, trecând apoi la secția de literatură, de unde se va pensiona în 1985. Este doctor în filologie al Universității din Iași, cu teza Poezia lui Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
trăit provizoriu, ca să trăiești pe îndelete acum” (Viciul poeziei pure 2). Vehemența tonului, discreditarea obstinată a conceptelor și persistența fantasmelor paterne o apropie întrucâtva pe autoare de diatribele metafizice ale Martei Petreu, fără să atingă însă intensitatea paroxistică a poetei clujene. Totuși, această limitare e compensată prin aptitudinea de a izola instantaneul semnificativ și prin tehnica glisării din solemnitate în derizoriu: „«Te apropii de balustradă încet / lăsând în urmă nu regretul ori scârba, / ci niște idei sterile și neprimejdioase, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290292_a_291621]
-
înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene”, „Revistele clujene”, „Aprecieri”. P.c. cultivă o poezie minoră, de un patetism desuet, lipsită de vibrație autentică. Se publică proză de Gh. Brăescu, I. Agârbiceanu, Aurel Decei. Cronica literară este semnată de V. I. Bergheanu. În articolul Pe cărări drepte, Marin Dragnea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
1962-1966) și Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1967-1972). După ce între 1975 și 1977 este profesoară în învățământul secundar, devine cadru didactic la Catedra de limba română pentru studenții străini din cadrul Facultății de Litere a Universității clujene. Este membră fondatoare, din 1991, a Societății Culturale „Lucian Blaga” și a Asociației Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca. Debutează la revista „Vatra” în 1980, cu traducerea din italiană a povestirii Canis sapiens de Lino Aldani. Colaborează cu traduceri la „Steaua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
pentru numirea noului președinte 203. Faptul că urma a fi convocat "congresul statutar" al organizației județene, pentru a se cere asentimentul majorității în legătură cu modificările survenite în conducere, dovedea însă că prevederile statutare erau respectate, sugerând că explicarea conflictului dintre organizația clujeană și conducerea centrală a partidului necesita o analiză aprofundată a situației. Gheorghe Strat aderase la partidul condus de Gh. Brătianu abia în februarie 1936204. În scrisoarea de adeziune, noul georgist aprecia că liberalismul promovat de partidul în care se înscria
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Instituirea unui monopol al statului asupra comerțului financiar, era una din măsurile susținute în acel moment de liberalii georgiști pentru scoaterea economiei din criza economică. Explicând că monopolul statului nu intra în contradicție cu ideea liberală, Dan Rădulescu, profesorul universitar clujean care sugera ideea, preciza că măsura devenise necesară, datorită intensificării amestecului finanțelor în marea industrie și în comerț, precum și datorită extinderii cametei, care devenise un pericol social 425. La sfârșitul lunii martie 1931, guvernul a adus în discuția Camerei proiectul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și doctrinar", nesemnat, autorul amintește una din lucrările sale, intitulată Pentru voi, tineretul. Cercetarea efectuată pe baza acestei informații ne-a condus spre lucrarea intitulată Pentru voi, tineretul: lecțiuni elementare de politică pozitivă în problema tineretului, care aparține profesorului universitar clujean Dan Rădulescu. De altfel, profesorul clujean dădea ziarului "Mișcarea", un interviu, în aceeași perioadă, abordând de asemenea probleme cu caracter economic. Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu,dosar 478 / 1931, f. 1-18. 426 "Monitorul Oficial", Partea a III
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din lucrările sale, intitulată Pentru voi, tineretul. Cercetarea efectuată pe baza acestei informații ne-a condus spre lucrarea intitulată Pentru voi, tineretul: lecțiuni elementare de politică pozitivă în problema tineretului, care aparține profesorului universitar clujean Dan Rădulescu. De altfel, profesorul clujean dădea ziarului "Mișcarea", un interviu, în aceeași perioadă, abordând de asemenea probleme cu caracter economic. Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond familial Brătianu,dosar 478 / 1931, f. 1-18. 426 "Monitorul Oficial", Partea a III-a, Dezbaterile Adunării Deputaților, nr. 76
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1936-1938), unde conduce pagina de literatură și artă, semnând cu pseudonimul Paul Scorțeanu (numele bunicului matern). În 1939 este numit șef al Biroului Presei, la Cluj. Redactează „Gazeta satului” (cu Ion Vințe) și face parte din grupul care animă revista clujeană „Țara nouă” (1939-1940), de orientare democratică radicală. Reîntors la București, la „Timpul” (1940-1943), reia conducerea paginii culturale și trece în aceeași calitate la „Ecoul” (1943-1944), cotidian condus de Mircea Grigorescu. După război lucrează la „Scânteia” și la „România liberă” (1944-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
București, îl vizitează. În casa bătrânului poet, face cunoștință cu Nichifor Crainic și V. Voiculescu, amândoi admiratori ai tânărului și practicând, ca și el, o lirică de „concepție”. Încearcă să obțină o docență universitară, dar, nereușind, intră în redacția ziarului clujean „Voința” (1920). Se împrietenește aici cu alți viitori membri ai grupării „Gândirea”, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu și Adrian Maniu. B. devine unul dintre întemeietorii cercului și revistei cu același nume, unde își va publica numeroase scrieri, dând publicației bună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
filosofie Victor Păcală (un amplu articol, Principalii reprezentanți ai materialismului și influența practică a vederilor lor), un alt student, Dionisie Stoica, care abordează problema „literaturii noastre populare nescrise”, iar după 1918, Nicolae Iorga (Datoria studențimii ardelene), Iuliu Maniu (Către studențimea clujeană), Emil Hațieganu, Nicolae Ivan, Octavian Goga (De la Petru Maior de demult...), Onisifor Ghibu ș.a. Cea de-a doua parte a publicației prezintă societățile studențești pe facultăți și academii. Alți colaboratori: Sebastian Stanca, I. Lupaș, Vasile Goldiș, Ion I. Moța, Emil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
între 1 august 1878 și 1 noiembrie 1890. Revista, purtând subtitlul „Foaie pentru toate trebuințele vieții sociale. Instrucțiune. Distracțiune”, avea ca moto versurile lui Gh. Sion: „Vorbiți, scrieți românește/ Pentru Dumnezeu”. Proprietar, editor și redactor era N. Negruțiu-Fekete, iar profesorul clujean Gr. Silași este acela care a încercat, fără să izbutească, să impună publicației o orientare distinctă. Într-o notă-program din primul număr, redacția își arăta intențiile de a publica articole cu caracter social, literar și științific, versuri, nuvele, romane și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285321_a_286650]
-
râurile importante.<footnote P. Calanter, O. Șerban, A. Dragomir (2011), „Aspecte economice și de mediu privind alternative energetice pentru un aer curat - centrale eoliene”, în volumul dedicat conferinței internaționale „Aerul și apa - componente ale mediului”, Universitatea Babeș-Bolyai, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, pp. 61-67. footnote> Zona alpină este socotită ca fiind una de excludere datorită climatului său dur, cu perioade lungi de temperaturi scăzute și îngheț, în cadrul acesteia fiind totodată amplasamente în care se poate cu greu construi o centrală eoliană
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]