2,440 matches
-
cărți referitoare la istoria și civilizația popoarelor slave. Biblioteca dispune de o sală de lectură de 40 de locuri. Utilizatorii bibliotecii noastre sunt în primul rând cercetătorii Institutului de Istorie „George Barițiu”, profesorii Facultății de Istorie și Filozofie a Universității clujene, colegii din alte centre universitare, cercetători ai Institutelor Academiei Române din alte orașe, precum și un număr mare de studenți. Începând din anul 1996, Institutul a dobândit dreptul de a organiza și coordona studii doctorale. Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca
Institutul de Istorie „George Barițiu” () [Corola-website/Science/334984_a_336313]
-
pian - clasa Prof. Gh. Halmos, urmând cursuri complementare de Armonie - clasa Prof. M. Eisikovits, Compoziție - clasa Prof. S. Toduța, Dirijat - clasa Prof. A. Ciolan. În cele peste 1500 de recitaluri susținute în țară și peste hotare (Europa, America, Japonia), pianistul clujean a avut ca parteneri soliști renumiți că violoniștii: Andrei Agoston, Mihaela Martin, Ștefan Ruha, Ion Voicu etc. și cântăreții Alexandru Agache, Liliana Bizineche, Ion Buzea, Elenă Cernei, Ileana Cotrubaș, Dan Iordăchescu, Marta Kessler, Ionel Pântea, Emilia Petrescu, Ion Piso, Edita
Ferdinand Weiss () [Corola-website/Science/328428_a_329757]
-
al nașterii primului fiu, Rareș, cel de-al doilea, Vlad, născându-se în 1981, la Baia Mare) lucrează ca dascăl în Maramureș, la Cavnic, Baia Sprie și Baia Mare, continuă să scrie și să publice în publicațiile locale, dar și în revistele clujene, participă la ședințele cenaclurilor „Prisma” și „Nord”. În 1980 debutează editorial cu volumul de poezie Viața fără nume, prefațat generos de Ion Pop, la Editura „Dacia” din Cluj-Napoca. Urmează în 1983 volumul Exerciții de transparență la Editura „Cartea românească” căruia
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
natal (1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973) la Facultatea de Filologie, specializarea Limba și literatura română - Limba și literatura franceză, în Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și doctorale, la aceeași universitate clujeană. Folclorul, limba și viața poporului l-au fascinat încă din primii ani de studenție, când, sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii Dumitru Pop, Ion Cuceu, Ion Șeuleanu, Nicolae Bot - s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
-s un pârlit N-am facut brumă de avere... Iar tu îți râzi când vezi ce scriu... Lăsă în ciornă cinci tratate... (Balast pentru posteritate...)” Nu putem încheia fără să menționăm câteva citări importane, venite din partea foștilor dascăli și mentori clujeni: 1) Ion Taloș, profesor din Köln- Germania , în “Anuarul de folclor”, I, (1980, pag. 49-65) ”- citează contribuția lui V. Rogoz la Corpusul Cimiliturii Românești- aflat, pe atunci, în mss., "de Folclor-a Academiei, Filiala Cluj." 2)Dumitru Pop, prof. univ.
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
militar, în luna noiembrie, 1933, după ce a îndurat luni de foame și mizerie a ocupat postul de dactilograf la biroul de notar public Dr. Aciu din Cluj, timp de doi ani. În tot acest timp a activat în Sindicatul Grafic clujean, ca membru al acestuia. Fiind apreciat a primit funcția de corector la editura de ziare „Cultura”, la gazeta „Tipograful”, „Națiunea Română”, „Tribuna” condusă de scriitorul Ion Agîrbiceanu din Cluj unde a lucrat până în anul 1940. La gazeta „Tipograful” a publicat
Ionel Cheregi () [Corola-website/Science/334205_a_335534]
-
de jucător. Decizia a fost anunțată prin intermediul site-ului u-mobitelco.ro, care a publicat și un amplu interviu. În interviul de retragere acordat site-ului oficial al echipei U-BT, Mihai a mărturisit faptul că plănuiește să devină antrenor. Astfel, ex-căpitanul clujean a participat la Clinicul de Antrenori de la Madrid, desfășurat cu ocazia Final Four-ului Euroligii. Silvășan se va regăsi în staff-ul tehnic al clujenilor începând cu stagiunea 2015/2016.
Mihai Silvășan () [Corola-website/Science/334256_a_335585]
-
alți câțiva pionieri ai informaticii românești) au fost recompensați în anul 2003 de către președinția României cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler. Institutul de Calcul, prin acest calculator și prin următorul, DACICC-200, poate fi considerat ca „leagănul informaticii clujene”, precum și un important jalon în istoria informaticii românești. Institutul are de asemenea un rol recunoscut în dezvoltarea analizei numerice românești. În prezent se află la Muzeul Național Tehnic Dimitrie Leonida. a fost construit folosind tuburi electronice, tranzistoare (pentru partea logică
DACICC-1 () [Corola-website/Science/335112_a_336441]
-
alți câțiva pionieri ai informaticii românești) au fost recompensați în anul 2003 de către președinția României cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler. Institutul de Calcul, prin acest calculator și prin precedentul, DACICC-1, poate fi considerat ca “leagănul informaticii clujene”, precum și un important jalon în istoria informaticii românești. Institutul are de asemenea un rol recunoscut în dezvoltarea analizei numerice românești. era un calculator binar care lucra cu virgulă fixă sau mobilă. Lungimea unui cuvânt era de 24 de biți. Reprezentarea
DACICC-200 () [Corola-website/Science/335113_a_336442]
-
Isac. Are forma unui cub de beton, placat cu marmură albă, pe lateral regăsindu-se numele închisorilor în care au suferit detinuți anticomuniști, placate cu marmură neagră. Cubul simbolizează celula unei închisori. Monumentul închinat victimelor rezistenței anticomuniste este opera arhitectului clujean Virgil Salvanu.
Monumentul Rezistenței Anticomuniste () [Corola-website/Science/335288_a_336617]
-
amintirile părinților și originile străbune. La Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc primul Colocviu Național al „Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu” pentru Studiul Sud- Estului Transilvaniei”. Participând la programul organizat de savantul clujean Ion I. Russu, „Studiul Sud-Estului Transilvaniei” cu lucrarea „Românii și secuii”, dr. Ioana Cristache Panait a fost premiată cu distincția „Ioan I. Russu”, iar domnul profesor Vasile Stancu a susținut o elogiere în cinstea sa, pentru constanta participare la Sesiunea
Ioana Cristache Panait () [Corola-website/Science/335383_a_336712]
-
lebedelor”), Cenușăreasa, Anotimpurile, Menaru („Întoarcerea din adâncuri” de Mihail Jora), Paraschiva („Domnișoara Nastasia” de Cornel Trăilescu), Femeia în negru („Strigătul”, de Jozsef Hencz); a fost solistă de balet în operele "Aida", "Faust", "Gioconda", "Lakmé;" a realizat ocazional coregrafii la Opera clujeană („Liliacul”, 1991). La Opera Maghiară din Cluj a dansat în piesele „Fântâna din Bahcisarai” de Boris Asafiev, „Macul roșu” de Reinhold Glier (NOTĂ Iorga, 107), „Romeo și Julieta” de Prokofiev (NOTĂ Cursaru, p. 114). La București, a dansat în „Călărețul
Larisa Șorban () [Corola-website/Science/335664_a_336993]
-
Cursaru, p. 115). A obținut premiul I la concursurile naționale de balet din 1953, 1955, 1957, alături de Irinel Liciu și de Valentina Massini (NOTĂ Cursaru, p. 116). După pensionare (1977) (NOTĂ Cursaru, p. 113), a predat la Liceul de Coregrafie clujean, printre discipolele sale fiind și Simona Noja, devenită prim-balerină a Operei din Viena.
Larisa Șorban () [Corola-website/Science/335664_a_336993]
-
p. 49-52 " Das ästhetische Denken und die rumänische Oper von der Romantik zur Moderne", în <nowiki>"</nowiki>Schriftenreihe der Hochschule für Musik<nowiki>"</nowiki> <nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Hochschule für Musik<nowiki>"</nowiki> <nowiki>"</nowiki>„C.M. von Weber”<nowiki>"</nowiki>, Dresden, 7, Sonderheft, Romantik-Konferenz, 1983 Conținutul ideatic în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
(n. 30 ianuarie 1965, Cluj, regiunea Cluj) este un chitarist, muzician, interpret și compozitor român. s-a născut la începutul anului 1965 în cartierul clujean Dâmbul Rotund. La îndemnul tatălui său s-a îndreptat spre muzică începând să studieze vioară din clasa I. Familia mai avea trei fete iar Emeric este mezinul și răsfățatul tuturor. Mare iubitor de fotbal, practica fotbalul timp de nouă ani
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
Iosif Szabo, Călin Nemeș, Ioan Gyuri Păscu, Didi Ivănescu, Dan Marius Dragan, Giusepe Poenaru, Florin Constantin Verdeș, Dorin Andone, Nicu Todea, Lucian Matiș, Eugen Păscu,Ina Mărginean și alții. Erau „gașca nebună și frumoasă a Clujului”, de pe vremea cenaclurilor studențești clujene din '83-'87. Anul 1983 a fost cel mai frumos an din viața artistului. Începuse să guste războiul frumos dintre “scenă și public”. Primul mare spectacol oficial al „găștii de nebuni” a avut loc pe scena Casei de Cultură a
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
Emeric Imre a luptat, însă, mai departe pentru promovarea folkului. Pe langă participarea la manifestări precum festivalul Folk You, la a cărui inițiere susține că a avut o contribuție însemnată, timp de un an, organizează în fiecare joi, în localul clujean Pub Zone, seri de folk. În spațiul puțin fastuos, dar primitor, de aici, au cântat de atunci „nume sonore din breaslă”: Dinu Olărașu, Adrian Ivanițchi, Tatiana Stepa, Florin Chilian, Vali Moldovan, Octavian Bud, Emilian Onciu, grupul Orizont 77 (format din
Emeric Imre () [Corola-website/Science/335737_a_337066]
-
principe al Transilvaniei, Possevino a obținut autorizarea colegiului din partea administrației transilvănene, care era condusă de înalți funcționari, în majoritate protestanți. Tot Possevino l-a convins pe Ștefan Báthory să nu mai aștepte sosirea iezuiților de la Universitatea din Padova la colegiul clujean, ci să trimită 11 profesori iezuiți de la Universitatea din Vilnius (înființată tot de Ștefan Báthory), în frunte cu fostul rector Jakub Wujek, care a devenit primul rector al Universității din Cluj. Raportul său întocmit cu această ocazie, intitulat "Transilvania", a
Antonio Possevino () [Corola-website/Science/335788_a_337117]
-
publică la Editură Aius, volumul de eseuri "Discursuri și părți", volum apărut cu sprijinul Ministerului Culturii și Cultelor. Volumul a primit premiul "Tiberiu Iliescu" al fundației Gheorghe Țiteica și al revistei Mozaicul. Tot în anul 2005, a publicat la editură clujeana Grinta, volumul de eseuri "Revanșe ale alterității”. După o pauză de circa un deceniu în proza, a publicat în anul 2009, la editură Scrisul Românesc din Craiova, volumul de proze "Efect Doppler", carte care a primit premiul Uniunii Scriitorilor din
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
Cuvântul înainte", autorul mărturisește că în ultimii douăzeci de ani, a fost nevoit să trăiască în străinătate - Germania - timp, în care a acumulat multe impresii, pe care le-a valorificat în cele 50 de articole, publicate, mai întâi, în ziarul clujean "Făclia", și adunate în ultimul an în volum. Articolele abordează un evantai larg de analize, de comparații între realitățile observate în străinătate și cele din realitatea românească, putându-se grupa ca tematică astfel: realitate economică și politică; tematică culturală, tematică
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
nuntă, înmormântare), sărbătorile religioase (Paști, Crăciun, Bobotează, Sângiorz) și cele prilejuite de lucrul câmpului (aratul, semănatul, treieratul) sunt moștenite de la o generație la alta încă din cele mai vechi timpuri. Vechile biserici de lemn din Alba și cele din satele clujene, lăcașurile de cult romano-catolic (biserica „Sf. Elisabeta a Ungariei” din Aiud, biserica „Sf. Ioan Nepomuk” din Zlatna) și ortodox (biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Zlatna, zidită în stil gotic în anul 1424; biserica „Nașterea Maicii Domnului” - 1754 din Feneș), cetățile
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
în mod definitiv și irevocabil recursul formulat de Parohia Ortodoxă Cașva împotriva deciziei de retrocedare pronunțată de Curtea de Apel Suceava. În data de 13 aprilie 2010 Tribunalul Cluj a admis cererea de retrocedare a Bisericii Buna Vestire din cartierul clujean Iris, soluție confirmată de Curtea de Apel Cluj în data de 1 octombrie 2010. În data de 1 iulie 2010 a fost executată silit sentința de retrocedare a bisericii greco-catolice din Bocșa, Sălaj, iar pe 4 iulie a avut loc
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
a fost pusă în executare, prin intermediul executorului judecătoresc, sentința de restituire a bisericii greco-catolice din Sânlazăr, Bihor. Pe 27 ianuarie 2012 Curtea de Apel Cluj a respins apelul Parohiei Ortodoxe Române împotriva sentinței de restituire a Bisericii Bunavestire din cartierul clujean Iris. În aceeași dată Tribunalul Mehedinți a decis restituirea bisericii greco-catolice din Hodac, Mureș. În data de 3 mai 2012 parohia greco-catolică din Vășad a intrat în posesia bisericii greco-catolice din localitate. În data de 5 iunie Parohia Română Unită
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]
-
fi: Grand Prix Maria Callas (Atena), la Festivalul și Concursul Internațional George Enescu (București - alături de Orchestra Operei Naționale din București la deschiderea festivalului), Festivalul de Operă Mario del Monaco (Fano), Săptămâna Internațională a Muzicii Noi - București, Festivalul internațional Toamna muzicală clujeană, Concursul Pacem in Terris (Bayreuth), Festivalul internațional Craiova muzicală, Festivalul internațional Timișoara muzicală, Festivalul internațional In Memoriam Constantin Silvestri (Târgu-Mureș), Concursul internațional Isidor Bajić Piano Memorial (Novi Sad). A concertat totodată alături de orchestra Pro Arte (Italia). Este membru al Uniunii Compozitorilor
Pe aripile muzicii la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105819_a_107111]