13,334 matches
-
ei înșiși, Litera, București. Buzatu, G. (1991), Războiul mondial al spionilor, B.A.I., Iași. Deconchy, J.P. (1989), Psychologie sociale. Croyances et idéologies, Méridiens Klincksieck, Paris. Doise, W. (1990), „Les représentations sociales”, în G. Bonnet, R. Ghiglione, J.F. Richard (ed.), Psychologie cognitive (vol. 3), Bordas, Paris. Doise, W. (1992), „L’ancrage dans les études sur les représentations sociales”, Bulletin de psychologie, XLV, 405, pp. 189-195. Dubois, N. (1994), La norme d’internalité et le libéralisme, Presses Universitaires de Grenoble, Grenoble. Gheorghiu, M.D.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și memoria colectivă. El crede că cercetările din ultimii ani, inspirate de concepția lui Serge Moscovici, asimilează memoria unei forme primitive de reprezentare; memoria colectivă ar funcționa ca o pre-reprezentare sau ca o cunoaștere anterioară infraconștientă. Noțiuni ca themata, filtru cognitiv, primitiv, folosite de colaboratorii apropiați ai lui Moscovici (Tapia îi numește din „primul cerc”), desemnând „ideile-sursă”, „primele principii”, „schemele cognitive de bază” sau „imaginile generice” proprii unei epoci sau unei situații, ar constitui un arierplan al reprezentărilor sociale, ar juca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
primitive de reprezentare; memoria colectivă ar funcționa ca o pre-reprezentare sau ca o cunoaștere anterioară infraconștientă. Noțiuni ca themata, filtru cognitiv, primitiv, folosite de colaboratorii apropiați ai lui Moscovici (Tapia îi numește din „primul cerc”), desemnând „ideile-sursă”, „primele principii”, „schemele cognitive de bază” sau „imaginile generice” proprii unei epoci sau unei situații, ar constitui un arierplan al reprezentărilor sociale, ar juca un rol în orientarea acestora și în organizarea cunoașterii obișnuite (cotidiene) sau a sensului comun. Atât memoria, cât și reprezentările
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
funcționează deci selectiv, adesea pieziș, în dependență de diverse variabile sociologice și culturale, transformând obiectele gândirii și convenționalizând mecanismele rapelului la amintiri în funcție de contextul cultural, de raporturile intergrupale, de impregnarea socioantropologică. Fiind raliată unui mediu psihologic intern (constelație de elemente cognitive, afective, emoționale), dar și unui mediu extern (social, cultural, ideologic), memoria conferă identitate colectivă prin articularea elementelor psihologice individuale cu cele sociologice, antropologice, istorice. Concluziile desprinse de Tapia din examinarea studiilor inserate în acest număr al revistei Connexions coincid, în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
completându-l cu noi mărturii, ca urmare a unor noi dialoguri. Ancorare ideologică și practici cotidiene În comportamentele lor cotidiene oamenii nu utilizează un limbaj științific și nici nu recurg la procedee logice pentru a-și demonstra teoriile. Procesele lor cognitive, s-a constatat, sunt profund influențate de cunoașterea socială, de interacțiunile cu alți subiecți, de stimulii care provin din câmpul social (Beauvois, 1999). Cognițiile indivizilor au un puternic caracter social prin faptul că sunt atașate de obiecte cunoscute, de un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
contact îl „ancorează ideologic”, iar gândirea sa este marcată de aceste influențe, adesea e insuficientă și irațională, uneori aberantă, distorsionantă, deviată de erori de apreciere. Este cunoașterea unui implicat, a unui participant la viața cotidiană, la evenimente și la osaturile cognitive oferite grupurilor, colectivităților și comunitarilor de către depozitarii bogățiilor patrimoniale. O plăcintă pentru toți, fără alternativă, aliniinu-le gusturile. Contextul social - am descris mai sus modul în care acesta poate fi construit și controlat- filtrează informațiile și evenimentele și le livrează, în funcție de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
norme, fapte cu care acesta a venit în contact în experiența sa de viață. Adesea este distorsionată afectiv, influențată de părerile celorlalți, de ideile pe care le împărtășește împreună cu alții. Specific acestui tip de gândire este faptul că, în operațiile cognitive, se utilizează credințele colective și reprezentările sociale pe care individul le-a dobândit, frecventând un anumit context social, ideologic și situațional. Implicarea ideologică, raporturile sociale influențează capacitatea individului de a judeca și evalua, marchează dezvoltarea sa cognitivă. Gândirea socială este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că, în operațiile cognitive, se utilizează credințele colective și reprezentările sociale pe care individul le-a dobândit, frecventând un anumit context social, ideologic și situațional. Implicarea ideologică, raporturile sociale influențează capacitatea individului de a judeca și evalua, marchează dezvoltarea sa cognitivă. Gândirea socială este deci impregnată de istoria morală, culturală, economică a grupului social, o ancorează, o particularizează. Homo sapiens este totodată și un „homo socius” (Berger și Luckman, 1999). „Impregnarea” acestuia se realizează prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
experiențele lui trecute, va acționa așa cum a fost deprins să acționeze în practica sa socială. Cum se produce această convertire a unei deprinderi în situații noi? Nucleul central al reprezentării sociale conservă trăsăturile esențiale ale contextului, caracteristicile unei epoci, schemele cognitive de bază, limbajul și practicile curente. Mai târziu, succedând reprezentărilor, memoria colectivă convoacă tocmai aceste proprietăți, aceste note distinctive ale reprezentărilor formate într-un anumit context, prin interacțiunile în care erau implicați actorii sociali, prin sistemul de norme practicate de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de decodare și de evaluare, provoacă reacții controlate, angajează, mobilizează actorii sociali, îi determină să se implice de partea cea „bună”. Îi antrenează să învețe un anumit stil de gândire și de conduită, o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, îi transmite scheme cognitive de bază și practici sociale, se înscrie într-o anumită „logică socială”, ce va deveni singura sa logică, cea care va produce „normalul” și-l va ajuta să raționalizeze informația din mediu subordonând-o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reacții controlate, angajează, mobilizează actorii sociali, îi determină să se implice de partea cea „bună”. Îi antrenează să învețe un anumit stil de gândire și de conduită, o anumită „logică socială” care orientează activitatea cognitivă a individului, îi transmite scheme cognitive de bază și practici sociale, se înscrie într-o anumită „logică socială”, ce va deveni singura sa logică, cea care va produce „normalul” și-l va ajuta să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției de bază și-l va
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
va deveni singura sa logică, cea care va produce „normalul” și-l va ajuta să raționalizeze informația din mediu subordonând-o concepției de bază și-l va îndruma să respingă „anormalul”, excepția. Adică tot ceea ce nu se articulează schemelor sale cognitive elaborate într-un anumit context și practicilor sociale aferente. O altă formă de gândire socială este memoria socială, elaborată - și aceasta - de mediul social și cultural, de contextul istoric și politic. Vom face apel la un text recent: așa cum reprezentările
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
altă formă de gândire socială este memoria socială, elaborată - și aceasta - de mediul social și cultural, de contextul istoric și politic. Vom face apel la un text recent: așa cum reprezentările sociale succedă reprezentărilor colective (sunt mai elaborate, poartă haina construcției cognitive), memoria socială succedă memoriei colective (Roussiau și Renard, 2004). Memoria socială se implică decisiv în câmpul reprezentațional, având un impact important în formarea reprezentărilor cotidiene. Ea se adapă din câmpul reprezentațional în două maniere: în primul rând, ca produs, ea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
confruntăm ideile formulate mai sus cu realitatea noastră, prin examinarea modului în care gândirea socială, convertită într-o ideologie acaparatoare, a marcat viața cotidiană a oamenilor în timpul regimului comunist și a contribuit la înrădăcinarea, în memoria colectivă, a anumitor scheme cognitive de bază ce s-au fixat și transmis, chiar după cincisprezece ani de la schimbarea regimului politic. Cercetarea noastră a urmărit să identifice modul în care este rememorat, după zece-cincisprezece ani, ritualul vieții cotidiene în timpul regimului comunist și schemele cognitive utilizate
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
scheme cognitive de bază ce s-au fixat și transmis, chiar după cincisprezece ani de la schimbarea regimului politic. Cercetarea noastră a urmărit să identifice modul în care este rememorat, după zece-cincisprezece ani, ritualul vieții cotidiene în timpul regimului comunist și schemele cognitive utilizate în analiză, raportate, tot timpul, la contextul prezent. Cercetarea noastră a fost determinată de constatarea că societatea comunistă și funcționarea acesteia au fost și sunt intens analizate de către istorici, economiști, sociologi, politologi, literați, dar mai puțin de către psihologi, interesați
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
implicați, consecințele în comportamentul cotidian al acestora. S-a înregistrat, adesea cu conștiinciozitate, ceea ce s-a întâmplat, mai rar mecanismele prin care subiecții au fost „determinați” să acționeze într-o anumită manieră, modul cum li s-au indus anumite mecanisme cognitive, felul în care li s-a format o anumită reprezentare a realității. Nu au fost exploatate, de exemplu, cercetările recente ale grupului de la Geneva (Doise, Mugny), care dovedesc că dezvoltarea cognitivă (structurile mentale) este determinată de contextul psihosocial, de gândirea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
manieră, modul cum li s-au indus anumite mecanisme cognitive, felul în care li s-a format o anumită reprezentare a realității. Nu au fost exploatate, de exemplu, cercetările recente ale grupului de la Geneva (Doise, Mugny), care dovedesc că dezvoltarea cognitivă (structurile mentale) este determinată de contextul psihosocial, de gândirea și practicile sociale, de stilul vieții cotidiene. „Limba de lemn”, de exemplu, se naște și se dezvoltă într-un mediu cultural favorizant, caracterizat prin controlul instrumentelor cognitive cu care categorizăm și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care dovedesc că dezvoltarea cognitivă (structurile mentale) este determinată de contextul psihosocial, de gândirea și practicile sociale, de stilul vieții cotidiene. „Limba de lemn”, de exemplu, se naște și se dezvoltă într-un mediu cultural favorizant, caracterizat prin controlul instrumentelor cognitive cu care categorizăm și etichetăm. Un anumit „cadru social” constrânge la utilizarea unui mod specific de a gândi și scrie, de a interacționa și comunica cu ceilalți. Se formează standarde, cadre, mecanisme prin intermediul cărora recepționăm și interpretăm evenimentele, situațiile, actorii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
îl „ancorează” pe individ, îl „modelează” și apoi îl pun în acțiune. Într-un anumit sens, individul este prizonierul acestui câmp cultural-ideologic în care s-a format. Deși contextul s-a schimbat, actorii sociali utilizează, în noul context, aceleași strategii cognitive și criterii de evaluare a evenimentelor pe care le-au învățat și cu care s-au deprins să opereze într-un alt context. Cei mai mulți nu sesizează faptul că stilul lor este inadecvat. Ceea ce ne-am propus a fost să reconstruim
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
frecvent observabile în câmpul psihologiei colective. Nexus-ul (a) se manifestă ca un nod afectiv prelogic și este utilizat în justificarea unor judecăți sau angajamente publice (noțiuni ca libertate, popor, revoluție își extrag forța dintr-un discurs și dintr-un sistem cognitiv format prin fuziune); (b) are un caracter colectiv, împărtășit de majoritatea membrilor unei grupări sociale; ( c)operează un marcaj al diferențelor interși intragrupale; (d) mobilizează prin încurajarea conflictului ideologic; (e) se prezintă ca o abstracțiune protejată, ca un ideal de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
România: coada după hrană. Un mod de viață, Litera, București. Cosmovici, A. (1985), „Cu privire la clasificarea «unităților tematice» după Thomae”, Revista de psihologie, 4, pp. 268-279. Doise, W. (1990), „Les représentations sociales”, în G. Bonnet, G. Ghiglione, J.F. Richard (ed.), Psychologie cognitive, vol. 3, Bordas, Paris. Guimelli, Ch. (1999), La pensée sociale, PUF, Paris. Haas, V., Jodelet, D. (1999), „Pensée et mémoire sociale”, în J.P. Pétard (ed.), Psychologie sociale, Bréal, Paris. Halbwachs, M. (1925/1994), Les cadres sociaux de la mémoire, Albin Michel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
élaborée dans un autre type de milieu social, peut nous offrir des clefs pour la compréhension du développement cognitif dans les conditions sociales et politiques caractérisées par pression psychologique sur l’individu. Par essence, conformément à cette théorie, l’évolution cognitive de l’enfant et sa maturation ultérieure ne peuvent pas être dissociées du milieu social (l’école, le contexte social); les structures cognitives de l’individu se développent non seulement par maturation et exercice individuel, comme croyait Piaget, mais aussi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
L’interaction joue ici un rôle causal (que Mugny nomme causalité en spirale): chaque interaction permet l’élaboration de nouveaux instruments cognitifs et ceux-ci stimulent la participation à d’autres types d’interaction plus élaborés, en favorisant une nouvelle restructuration cognitive, en conformité avec le style interactionnel encouragé. De cette manière, tout changement cognitif incorpore aussi des caractéristiques du contexte social où les interactions ont lieu, le processus entier est marqué socialement par la spécificité des situations où un conflit cognitif
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
historique et idéologique) induit des normes de conduite marque les situations et les rapports entre les individus, détermine des tableaux d’évaluation, mobilise et/ou polarise les acteurs sociaux. Enfin, il produit une certaine «logique sociale» qui oriente l’activité cognitive de l’individu, le familiarise avec le «normal», l’aide à rationaliser l’information du milieu, en la subordonnant à la conception de base, et le conseille de rejeter l’inconnu, «l’anormal», l’exception, l’attitude ou la conduite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
des repères, la rupture de la cohérence, la destruction de la confiance - conditions pour la mise en scène du nouveau projet de l’homme. Une autre interprétation possible du phénomène Pitești pourrait se réaliser par référence aux acquisitions récentes de la psychologie sociale cognitive. Nous pensons à la théorie du conflit socio-cognitif et à la thèse du marquage social. Voyons d’abord quels sont les niveaux d’analyse d’une construction socio-cognitive. Doise (1982) identifiait quatre niveaux: a) le premier est celui intra-individuel - l
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]