4,391 matches
-
procedeelor folosite În predarea cunoștințelor. După obiectivele urmărite, aceste activități pot fi grupate În : I. FIȘE DE EVALUAREse folosesc În cadrul lecțiilor combinate sau a orelor de recapitilare și sistematizare a cunoștințelor: l. Pentru tema: Țările Române În secolele XIV-XVI a) Colorează caseta cu secolul În care s-au Întemeiat statele românești: Țara Românească, Moldova și Dobrogea. Secolul al III-lea Secolul al VII-lea Secolul al XI-lea Secolul al XIII-lea Secolul al XV-lea Secolul al XVI-lea Secolul
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
cu un oblon de lemn. Printr-o deschizătură îngustă a acestuia a pătruns un fascicul foarte subțire de lumină care a căzut pe o prismă de sticlă pusă în calea acestuia. Pe peretele opus a apărut o dungă de lumină colorată în toate culorile curcubeului. Astfel a ajuns Newton la marea descoperire. Explicarea culorilor admisă până atunci de toată lumea a căzut. Culoarea albă s-a dovedit a fi un amestec de șapte culori, iar prisma, spunea Newton, are numai rolul de
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
secretar de stat, eram câteodată sincer rușinată atunci când vizitam clinici, tabere de refugiați și cartiere sărace din ținuturi îndepărtate, deoarece știam că, deși economia americană era în plin avânt, singurul ajutor imediat pe care îl puteam oferi erau cărțile de colorat și creioanele. La sfârșitul anilor '90 ai secolului XX, argumentele republicanilor deveniseră atât de previzibile încât nu mă așteptam niciodată să aud ceva diferit. Apoi, dintr-o dată, am auzit. Printre întrebările obișnuite care mi se puneau la audieri, erau unele
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
mărimea și așezarea unui ținut este planul sau harta, când elevul, întâlnind denumiri în cursul lecțiilor va cerceta harta, el va obține și stăpâni cele mai variate și mai complexe noțiuni de spațiu. Dacă elevul va desena singur harta, o colorează și va face însemnări desenate pe conturul ei, harta va primi viață și în imaginația lui. Diferite forme de relief, particularități ale regiunilor geografice se pot intui prin desen. Prin studierea cărților, albumelor geografice, vizionarea de filme documentare geografice copiii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
devin locuri specifice; între elementele fabulei pot apărea și alte relații (simbolice, tradiționale, aluzive) cînd ele devin aspecte la nivelul povestirii; elementele sînt prezentate dintr-o anumită perspectivă de percepție sau focalizare, relația dintre "cine percepe" și ceea ce e perceput colorînd povestirea cu subiectivitate. Povestirea devine text narativ doar atunci cînd este "spusă", sau mai bine zis transpusă, într-un sistem de semne prin intermediul unui narator. Funcția naratorului nu este doar să povestească exact ce se întîmplă, uneori redînd cuvintele exacte
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fabulei, li se pot adăuga alte relații (simbolice, aluzive, tradiționale etc.) între diversele elemente. 6. Se poate alege un anumit "punct de vedere" din perspectiva căruia vor fi prezentate elementele. Focalizarea rezultată, relația dintre "cine observă" și "ce se observă", "colorează" povestirea cu subiectivitate. Rezultatele acestor mai multe procese reprezintă o povestire specifică, care este distinctă de alte povestiri. Mă voi referi în continuare la trăsăturile care sînt specifice unei povestiri date, ca aspecte. O fabulă care a fost aranjată într-
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
aceste două reacții opuse la un eveniment vizual similar. În timpul acestei scene a convertirii, Schindler își dă seama de oroarea la care a participat pînă în momentul de față, cînd vede o fetiță a cărei haină roșie este singurul element colorat în film. Această folosire a culorii este o marcă stilistică a narațiunii; faptul că Schindler o vede și acționează în urma acelei percepții este o chestiune de focalizare. Mai tîrziu, în timpul holocaustului, unul din cadavrele dintr-o căruță are aceeași culoare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din piele de șarpe, Într-o parte, asortați cu geanta mea bej din piele de șarpe. Arătam destul de bine, chiar mai tânără cu câțiva ani, cu fața odihnită, fără să mai fie nevoie să mă fardez, doar pleoapele mi le colorasem discret cu un creion verde și genele date cu rimel. Mă rujasem cu două nuanțe de ruj, să iasă o culoare În ton cald, ca toamna de afară. tragere la sorți de un calculator, din nu știu câte zeci de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
DACĂ MĂ ÎNTREABĂ DE CE AI VENIT, CE SĂ LE SPUN? \ COPIII, ÎNTREBĂ MARIN, CE MAI FAC... COPIII NOȘTRI? \ Bine, spuse ea zâmbind slab. VINELE GÂTULUI ÎNCETARĂ SĂ I SE MAI ZBATĂ, RESPIRAȚIA ÎI REVENI LA NORMAL, IAR OBRAJII I SE COLORARĂ DIN NOU. ZÂMBI DIN NOU, CU MAI MULTĂ CĂLDURĂ ȘI NATURALEȚE. \ Îmi pare bine că ai întrebat. Dădu drumul mâinilor lui. FOARTE MULT SĂ VII CU MINE, SPUSE MARIN. SE ÎNDEPĂRTĂ. ACUM ERA RÂNDUL LUI SĂ TREMURE UȘOR. DECI EA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
APĂSĂ PE BUTONUL DE PORNIRE. UȘILE GLISANTE SE ÎNCHISERĂ. LIFTUL COBORA RAPID, CU UN ZGOMOT UȘOR. BUTOANELE NUMEROTATE DE LA 0 LA 9 SE LUMINARĂ SUCCESIV. LA 10, "0" AVU O LICĂRIRE ALBĂ, IAR "1", UNA ROȘIE. LA "11", "1" SE COLORĂ ÎN ALB ÎN JUMĂTATEA DREAPTĂ, ÎN TIMP CE CEA STÂNGĂ RĂMASE ROȘIE. LA 100, "1" DEVENI ALBASTRU, IAR "0" SE LUMINĂ ÎN ROȘU ȘI ALB, DUPĂ CARE LIFTUL SE OPRI. UȘILE SE DESCHISERĂ, IAR MARIN VĂZU ÎN FAȚA LUI UN CULOAR ÎNGUST, CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
am mutat cu polcu în balaganele de holeră, unde și s-au molipsit polcu. 1831 august 2/14, m-am dus cu roata a 5-lea la Herăstrău, spre paza carantinei de holeră"138. Dimitrie Pappasoglu și-a povestit mai colorat activitatea din timpul epidemiei de holeră de la 1831 în cunoscuta-i lucrare Istoria fondărei Orașului București, apărută spre apusul vieții sale, la 1892. Iată narațiunea sa: "La 1831, fiind președinte al divanurilor Valahiei și Moldavii general Kiseleff, se ivi atunci
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mulțumire pentru slavarea orașului sau venerabilul autor, scriind la vârsta senectuții, a mai încurcat datele calendaristice, deoarece la București nu mai mureau 100-160 oameni pe zi la începutul lui octombrie 1831! Oricum narațiunea bătrânului colonel Pappasoglu este mișcătoare și foarte colorată prin alte amănunte mai precise, ce le dă în legătură cu contribuția tinerei noastre oștiri la stăvilirea cumplitei molime de holeră din vara anului 1831. Un alt martor din rândul armatei al funestului eveniment, ba chiar un confrate de regiment al lui
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
parcă și-a pierdut ritmul... Oamenii merg aplecați de griji, sunt tot timpul în doliu, parcă în fiecare zi le moare puțin, câte puțin, speranța. Pe străzi, nici câinii vagabonzi nu se mai arată, nici acoperișul clădirilor cu zăpadă, nu colorează atmosfera... Diminețile de iarnă, altădată, sprințare, ca fulgii de nea, s-au ascuns după o cortină de ceață în gri la fel ca și viața. Degeaba am sădit clipe fericite în ghivece, la fereastră, n-au dat rod. Poate, cândva
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
cântărețului, fără să se știe cauza... Mă privesc în oglindă ca într-un tablou din tinerețe și-mi văd doar inima (chipul, între umbrele ramei). Acolo mi-am așezat viața, în cămăruțe suprapuse, pe diferite dimensiuni, cu toate visele împlinite, colorate în roșu aprins. Le iau la rând ca pe niște păpuși matrioșka și abia la urmă în cea mai îndepărtată și micuță cutie, găsesc un vis neîmplinit... Sunt, așa cum sunt! Haide, să punem steagul alb în fereastră chiar de nu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
așteptare fără obiect, pe care nu reușește s-o umple... i-aș vorbi despre neobișnuita capacitate a sărbătoritului de-a iubi, de-a se dărui, despre libertatea și angajarea ce se condiționau, nu-i așa... câte alte eșarfe elastice și colorate de cuvinte. — Dumneavoastră, dacă sunteți prietenă mai veche, veniți la un fel de aniversare. Învierea trecutului ! Nostalgiile sunt conciliante... fredonează din nou pisălogul. Nu mai avem însă mult, trenul tocmai părăsește ultima stație înaintea destinației. Garnitura se urnește greu, se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
unde aproape pierdusem contactul cu viața reală. Dar m-am dezmeticit repede și mi-am dat seama că numai războiul e adevăratul generator de energii! Căpitanul zâmbi, ca și când răspunsul i s-ar fi părut ridicol, și zise cu glas blajin, colorat de o ironie blîndă: ― Și eu care credeam că războiul e un ucigător de energii! Apostol Bologa roși ca o fecioară și nu îndrăzni să se uite în ochii căpitanului. Se simțea jignit până în măduva oaselor și căuta în minte
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
glasul părintelui lor rănit Și-o întorc la fugă; - caii, carul rupt în nori răstoarnă. Din titanicele arcuri ploaie de săgeți se toarnă, Nimerind în spate goale pe fugarii cei divini; Și răpiți, urlând ei bolta o coboară - ș-o coloră Cu-a lor sânge care-n râuri ude, roșii, de-auroră, Împle-a norilor spărture cu mari lacuri de rubin. Norii fug și se desfășur - bolta limpede se-ndoaie. În zenit stau zeii Romei în auritele lor straie, Lăncile și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce-au amorțit; Arfa lui prin nouri strigă - inima-i e ger și ghiață - Marea ca să delireze, vânturi să mugească-nvață - Stelele s-oglindă-n neauă pe pustiul nesfârșit. Dar atuncea când sosește blânda mieze-nopții oră, Ceru-albastru ca saphirul mândre raze îl coloră Și din a Nordului frunte plin se-nalță-astrul polar - Atunci marea nu răsare printre stânci de vânt gonită, Vântul pe-aripi nu mai duce pulberea iernei-aurită, Toate tac când raza-i albă cade-n marea de amar. Și când steaua se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viață să petreacă în scutece vîrît? Cine prescrie legea la orice înger blând Ca-n viața-i să coboare odată pe pămînt? Și murii netezi, roșii, de marmură curată Lumina lunii blânde în sală o resfrîng. Și aeru-mprejuru-i, lumina-i colorată, Căci razele se-mbină, se turbură, se frâng, Și-n dulcea atmosferă uimită, purpurată S-aud glasuri ușoare ca arfe care plâng. Dar nu-i sunet aievea... ci-a gândurilor sale Glas tremurat și dulce îi răspundea cu jale: Când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
prăvăl în caosul străbun; De-aceea-în om ce naște, din îngeri ori și care Odată-n vecinicia-i coboară spre cercare. Când sună-n viața lumii a mieze-nopții oră Atunci prin ceruri îmblă zâmbind amorul orb, De îngeri suflete-albe văzîndu-l se coloră Și ochii lor albaștri privirea lui o sorb; Plecând spre pământ ochii ei timizi se-namoră În pământești ființe cu fragedul lor corp Și prin a lumii vamă cobor bolnavi de-amor În corpurile de-oameni ce-aștept-venirea lor. Dar pîn-ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
vânture respir, Ce turbur marea tristă prin lungul ei delir Ș-amestec cu-a lor cântec ghețos și amorțit Cântecul mărei dulce senin și liniștit. Dar noaptea.,. când sosește a mieze-nopții oră, Când cerul bun ca norul de raze se coloră, Când peste Nord plutește superb astrul polar Și-aruncă raze albe în marea de amar, Atunci marea ce cântă prin stâncile sdrobite Și vântul care geme prin iernile cernite Tac toate... și descîntul al meze-nopții rece Senin prin iarnă sboară
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
prezentul este trecutul viitorului. Tinerețea știe să învingă. Dar nu are timp să-și savureze victoriile. În unele zone, timpul trece atât de greu, că îți ajunge un calendar pentru doi ani. Nostalgia este filonul unei obsedante restaurații. Amintirile erotice colorează feeric amurgul vieții. Știindu-se victorios, timpul nu poate evita aroganța. Văzut de aproape, prezentul pare o pădure de socluri goale. Copilăria revine, dar ca produs al senilității. Vârsta transformă dorințele în regrete. La bătrânețe, grijile se transformă în groază
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bălți de pește și cu vad de moară în apa Prutului, fânețe, loc de prisăci și scutirea de dări a 12 poslușnici. Și din nou „supt Codru”. Parcă simt răcoarea și murmurul codrului cu frunze răscoapte și neînchipuit de frumos colorate în plină toamnă, gata să cadă... Cu gândurile zburătăcite către acele vremuri, tropăim pe cărarea ce ne duce spre mănăstirea Cetățuia. Iată-ne în fața porții ce trece pe sub „Turnul Pelerinului”. Ca să ajungem mai repede în târg, ne lăsăm să alunecăm
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de caldă, Mă simt un înger zburând pe ea. Crăciunul se apropie și îl ador, Chiar dacă iarna nu o mai măsor, Tot ce contează e că suntem toți împreună În această lume nebună, nebună, nebună... SEMNĂTURA Semnez pe o frunză colorată De toamna cea nedreaptă, Mă semnez, sunt o nouă poetă, Care scrie ca să respire Și respiră ca să scrie. Semnez pe un fir de curcubeu, Sunt aici din nou, vă jur, Eu, poeta, scriitoarea, Care mă semnez pe o coală albă
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
deasă abstracțiunile. Ce s-atinge de combinarea unui material de imagini, oamenii [vîrstnici] n-au ce-i drept nici de departe facultatea unor combinări și unor sărituri ca junii, însă aceste sărituri sunt forțate. S-ar putea zice că tinerii colorează gros toate lucrurile, căci altfel nu le-ar vedea defel. Dar poate că e și altceva. Ei [nu] domină pe deplin limba, nu stăpânesc pe deplin materialul ei de finețe și de distincțiuni și numesc multe lucruri cu același nume
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]