3,128 matches
-
Legea din 1930 stabilește că nicio persoană de altă cetățenie nu poate exercita vreo profesiune În România - nici pe cont propriu, nici ca salariat - decât pe baza unei autorizații prealabile și a unui livret profesional, date de Ministerul Muncii, cu avizul Comisiunii Migrațiunilor (Gusti 1938: 596). Chiar dacă și după 1930 o parte a forței de muncă calificate continuă să fie adusă din străinătate - mai ales În cazul ramurilor tinere aleindustriei (Industria românească... 1940: 12) -, Încurajarea implicării În industrie, ca specialiști, a populației
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
românești. De asemenea, a descris această fericită perioadă în Jurnalul călătoriei de studii în sud- estul Europei (1990). Paul Mihail a ocupat diferite funcții la Chișinău: diacon și preot la biserica Soborul Vechi (1932-1944), secretar al Secției pentru Basarabia a Comisiunii Monumentelor Istorice, subdirector (1933), apoi director (1941) al Muzeului istoric-bisericesc din Chișinău, director al Școlii de cântăreți bisericești (1941-1944). După anul 1944 a funcționat ca preot la biserica Bunavestire din Râmnicu-Vâlcea (1944-1946), apoi la biserica Banu din Iași. A lucrat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Roco, România, Ion C. Bacalbașa, Lupta. În același timp se duce la Galați și o delegație a partidelor de opoziție, compusă din: Dumitru Brătianu, Gheorghe Vernescu, Grigore Păucescu, Pană Buescu, Al. Vericeanu, N. Fleva, G.D. Paladi și Al. Djuvara. Ambele comisiuni publică câte un raport în care aduc guvernului cele mai grave acuzațiuni. La Botoșani izbucnește un mare incendiu, care mistuie o parte a orașului. Consiliul de miniștri sub președinția Regelui numește un comitet de ajutorare, astfel compus: Mitropolitul primat Iosif
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
pretențios, va sfârși prin a se compromite. [comitetul celor 12 coloneli intră în linie] Când aceste scrisori au fost cunoscute, în cercurile ofițerești s-a ridicat un strigăt de indignare. șeful guvernului, pus în curent cu denunțările făcute, numește o comisiune compusă din generalii Cernat, Berendeiu și Budișteanu ca să ancheteze cazul, dar opinia publică și opinia ofițerimii nu e mulțumită. În seara de 28 ianuarie, 12 coloneli se întrunesc și încheie un proces-verbal prin care se leagă să nu dezarmeze până ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o subvențiune așezământului industrial care va voi să înființeze o școală practică pentru formarea lucrătorilor în diferite fabricațiuni. Art. 8. Spre îndeplinirea procedurii celor prescrise de legea de față se va înființa pe lângă Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor o comisiune pentru încuragiarea industriei naționale, compusă din 7 membri. Art. 9. Fiecare cerere din partea vreunui industrial va fi cercetată de către comisiunea specială. Ministeriul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor, după ce va fi luat avizul comisiunii, va cere încuviințarea Consiliului de Miniștri. Art.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Spre îndeplinirea procedurii celor prescrise de legea de față se va înființa pe lângă Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor o comisiune pentru încuragiarea industriei naționale, compusă din 7 membri. Art. 9. Fiecare cerere din partea vreunui industrial va fi cercetată de către comisiunea specială. Ministeriul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor, după ce va fi luat avizul comisiunii, va cere încuviințarea Consiliului de Miniștri. Art. 10. Un regulament de administrațiune publică va determina amănuntele de aplicare a legii de față. Această lege s-a votat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor o comisiune pentru încuragiarea industriei naționale, compusă din 7 membri. Art. 9. Fiecare cerere din partea vreunui industrial va fi cercetată de către comisiunea specială. Ministeriul Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domenielor, după ce va fi luat avizul comisiunii, va cere încuviințarea Consiliului de Miniștri. Art. 10. Un regulament de administrațiune publică va determina amănuntele de aplicare a legii de față. Această lege s-a votat de Adunarea Deputaților în ședința de la 31 martie 1887 și s-a adoptat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Ionescu. Preocuparea pentru revizuirea Constituției începe să prindă pe oamenii politici, preocupare foarte serioasă fiindcă trebuiau alese Camere constituționale în cel mai scurt timp, spre a revizui Art. 7 din Constituție. La Senat, după declarația primului ministru, se alege o comisiune compusă din Dimitrie Ghica, C. Bosianu, B. Boerescu, Al. Giani, N. Voinov, P. Carp și C. Cornescu, care să studieze chestiunea și să prezinte un raport. Dimitrie Sturdza, noul ministru de Finanțe, stârnește împotriva lui o mare furtună; el scade
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
spre a da lămuririle trebuincioase. Domnii miniștri vor asista la întrunire. C.A. Rosetti“ Cestiunea Dunării, care agită cercurile politice de mai bine de un an de zile erea în rezumat următoarea: Art. 55 al Tratatului de la Berlin, instituind o comisiune europeană a Dunării cu autoritatea de a administra fluviul de la Porțile de-Fier până la gurile lui, acest regim convenea României, dar Austro-Ungaria, vrând să puie stăpânire exclusiv pe Dunăre, a obținut de la Comisiunea europeană instituirea unei delegațiuni purtând numele de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
55 al Tratatului de la Berlin, instituind o comisiune europeană a Dunării cu autoritatea de a administra fluviul de la Porțile de-Fier până la gurile lui, acest regim convenea României, dar Austro-Ungaria, vrând să puie stăpânire exclusiv pe Dunăre, a obținut de la Comisiunea europeană instituirea unei delegațiuni purtând numele de Comisiunea mixtă, care, în realitate, dedea Austriei supremația și punea România în poziție de subordonanță. Agitația e mare. Opoziția îndreaptă loviturile în contra cabinetului precedent Brătianu-Boerescu, iar liberalii, precum Gheorghe Chițu, N. Fleva și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
europeană a Dunării cu autoritatea de a administra fluviul de la Porțile de-Fier până la gurile lui, acest regim convenea României, dar Austro-Ungaria, vrând să puie stăpânire exclusiv pe Dunăre, a obținut de la Comisiunea europeană instituirea unei delegațiuni purtând numele de Comisiunea mixtă, care, în realitate, dedea Austriei supremația și punea România în poziție de subordonanță. Agitația e mare. Opoziția îndreaptă loviturile în contra cabinetului precedent Brătianu-Boerescu, iar liberalii, precum Gheorghe Chițu, N. Fleva și alții atacă pe Vasile Boerescu, acuzându-l că
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
realitate, dedea Austriei supremația și punea România în poziție de subordonanță. Agitația e mare. Opoziția îndreaptă loviturile în contra cabinetului precedent Brătianu-Boerescu, iar liberalii, precum Gheorghe Chițu, N. Fleva și alții atacă pe Vasile Boerescu, acuzându-l că a primit instituirea Comisiunii mixte pe care, de altfel, o combătuse delegatul României în Comisiunea dunăreană. Interpelări sunt dezvoltate la Senat și Cameră, iar din dezbateri iese cam micșorat Vasile Boerescu. Ion Brătianu, simțindu-se atins de toate aceste împrejurări și mai ales de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Agitația e mare. Opoziția îndreaptă loviturile în contra cabinetului precedent Brătianu-Boerescu, iar liberalii, precum Gheorghe Chițu, N. Fleva și alții atacă pe Vasile Boerescu, acuzându-l că a primit instituirea Comisiunii mixte pe care, de altfel, o combătuse delegatul României în Comisiunea dunăreană. Interpelări sunt dezvoltate la Senat și Cameră, iar din dezbateri iese cam micșorat Vasile Boerescu. Ion Brătianu, simțindu-se atins de toate aceste împrejurări și mai ales de faptul că fratele său Dumitru - actualul președinte de Consiliu - nu a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Constantin Stoicescu, din partea ziarului l’Indépendance Roumaine, Frédéric Damé de la Românul și M. Eminescu de la Timpul. scandalul callimachi-catargi Dar iată-ne cu o încurcătură diplomatică în cestiunea Dunării care e tot pendinte. Guvernul român rezista și nu vrea să primească Comisiunea mixtă propusă de Austria și susținută de reprezentantul Franței, de Barrère. Pentru susținerea intereselor române la Paris, guvernul numește ministru plenipotențiar pe Mihail Ferikidi, care părăsește portofoliul Justiției. Mi nistrul plenipotențiar de până atunci, Callimachi-Catargi, este înlocuit pentru că a făcut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de 30 000 lei. Partidul conservator a avut, cu acest prilej, victoria lui. cestiunea barrère Cestiunea Dunării revine la ordinea zilei, de astă dată purtând numele de „propunerea Barrère“. De Barrère, delegatul Franței, a reluat propunerea austriacă care instituia o Comisiune mixtă, din care trebuia să facă parte și Austria. Dar Austria nu erea stat riveran de la Porțile-de-Fier la gurile Dunării. Tractatul din Paris de la 1856 instituise, pentru reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții tuturor marilor puteri, această
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Franței, a reluat propunerea austriacă care instituia o Comisiune mixtă, din care trebuia să facă parte și Austria. Dar Austria nu erea stat riveran de la Porțile-de-Fier la gurile Dunării. Tractatul din Paris de la 1856 instituise, pentru reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții tuturor marilor puteri, această comisiune, ai cărei membri ereau numiți pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mixtă, din care trebuia să facă parte și Austria. Dar Austria nu erea stat riveran de la Porțile-de-Fier la gurile Dunării. Tractatul din Paris de la 1856 instituise, pentru reglementarea regimului Dunării, o comisiune europeană compusă din reprezentanții tuturor marilor puteri, această comisiune, ai cărei membri ereau numiți pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
numiți pe 2 ani, avea să se ocupe cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a fost primită de toate puterile mari. La Cameră, Gheorghe Vernescu interpelează guvernul și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cu administrarea Dunării ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a fost primită de toate puterile mari. La Cameră, Gheorghe Vernescu interpelează guvernul și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul de Externe Stătescu arată că toate puterile au
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ca fluviu liber. La 1871, Tractatul din Londra a menținut dispozițiile Tractatului din Paris cu oarecare modificări, iar Congresul din Berlin de la 1878 a menținut drepturile riveranilor, prelungind puterile Comisiunii dunărene până la 1883. Austria a propus înființarea Comisiunii mixte căreia Comisiunea dunăreană i-ar fi delegat puterile sale. Această propunere Barrère a fost primită de toate puterile mari. La Cameră, Gheorghe Vernescu interpelează guvernul și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul de Externe Stătescu arată că toate puterile au primit propunerea Barrère
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
primită de toate puterile mari. La Cameră, Gheorghe Vernescu interpelează guvernul și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul de Externe Stătescu arată că toate puterile au primit propunerea Barrère, dar că România n-o poate primi; d-sa propune ca acestei Comisiuni mixte să i se acorde numai o misiune de supraveghere. Comisiunea să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și se pronunță împotriva propunerii. Ministrul de Externe Stătescu arată că toate puterile au primit propunerea Barrère, dar că România n-o poate primi; d-sa propune ca acestei Comisiuni mixte să i se acorde numai o misiune de supraveghere. Comisiunea să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
puterile au primit propunerea Barrère, dar că România n-o poate primi; d-sa propune ca acestei Comisiuni mixte să i se acorde numai o misiune de supraveghere. Comisiunea să fie compusă din toate statele riverane, plus 2 delegați ai Comisiunii dunărene. Însă numai Comisia dunăreană să aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri obicinuite lui, prin care-și fulgera de sus adversarii. — Ce-ați făcut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Kogălniceanu. D.S. Cesianu, Gr. Păucescu. Junimiștii nu s-au asociat acestora și au rămas în Parlament. Tot la fel nu s-au asociat nici fracționiștii moldoveni în cap cu Nicolae Ionescu, fiindcă ereau revizioniști. o manifestație iredentistă La Cameră, în comisiunea de revizuire sunt aleși: general D. Lecca, Iancu Sturza, N. Gane, I. Agarici, D. Berendeiu, N. Voinov, P. Cazotti, C.A. Rosetti, Anastase Stolojan, C. Nacu, Al. Papadopolu Calimachi, I. Poenaru-Bordea, Nicolae Ionescu, Emil Costinescu și V. Lascăr. Gheorghe Panu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
A. Rosetti, Anastase Stolojan, C. Nacu, Al. Papadopolu Calimachi, I. Poenaru-Bordea, Nicolae Ionescu, Emil Costinescu și V. Lascăr. Gheorghe Panu, rămas în balotaj cu V. Lascăr, este bătut la al doilea scrutin și nu intră în Comisia de revizuire. Majoritatea comisiunii nu este favorabilă unei revizuiri radicale, nici colegiului unic susținut de Rosetti, nici unei legiuiri de presă prea largi. Camera este mai mult aplecată să facă o revizuire pe baze conservatoare. De aceea alegerea membrilor comisiunii care să redacteze proiectul noii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]