3,127 matches
-
General al județului Constanța prevedea "fixarea în bani a zilelor de prestații comunale rurale pe 1898"2102, conform art. 3 din legea drumurilor din 1872. Un alt punct al programului viza desemnarea unui consilier județean "care să ia parte în comisiunea pentru recepția lucrărilor ce se vor executa cu fonduri județene"2103. De asemenea, Consiliul General al județului Constanța urma "să legitimeze creditele (...) deschise de prefect, în intervalul sesiunilor, cu aprobarea ministerelor"2104. Totodată, consilierii județeni urmau "să ia cunoștință de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
centrul orașului"3082, precum și prin "închirierea cazinoului comunal"3083 și "concesionarea (...) luminii electrice și tramvaiului, care vor avea ca rezultat incuibarea unor speculanți străini în mijlocul nostru, îngreunarea traiului și ruina comerțului local"3084. La finele lunii decembrie 1911 "o nouă comisiune compusă din domnii: doctor Parusi, doctor inginer Frangopol, Eduard Brenner, Etem Șerif, Nicolae Vâlcu, Chiriac Frangopol, consilier comunal din Constanța, Christu Farmachi și X. Teodoru s-a prezentat în audiență la domnul prim-ministru"3085 semnalându-i faptul că era
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întreg consiliul comunal persistă să se îndepărteze de la îndatoririle sale, așa că, prin această rea credință se compromit interesele comunei"3182. În aceste condiții, prefectul județului Constanța îi recomanda ministrului de Interne, domnul Take Ionescu, "dizolvarea consiliului comunal și instituirea unei comisiuni interimare compusă din domnii: Petre Manole, președinte, Jean Simionescu, vicepreședinte, Petre Murineanu, P. Stanciof și Vasile Popescu, membri, care să administreze interesele comunei până la alegerea și instalarea altui consiliu"3183. Ca urmare a acestui raport, printr-o adresă către președintele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
motor dinamic și a unei baterii de acumulatori, lucrări (...) care s-au angajat fără licitațiune"3187. Printr-un decret regal emis la București la 15 decembrie 1912, "consiliul comunei urbane nereședință Cernavodă, din județul Constanța, se dizolvă (...) și numim o comisiune interimară compusă din domnii: Petre Manole, președinte, Jean Simionescu, vicepreședinte, Petre Murineanu, P. Stanciof și Vasile Popescu, membri, care să gireze afacerile comunei până la alegerea și instalarea unui nou consiliu comunal"3188. Alegerile pentru desemnarea membrilor unui nou consiliu comunal
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
noastră (...) bubuie tunul (...) se fac și se prefac popoare, se ascut săbii străine și se discută soarta țării românești și a Dobrogei"3195. La 6 martie 1913 a fost emis la București un decret regal ce prevedea faptul că "actuala comisiune interimară a comunei urbane nereședință Cernavodă din județul Constanța descompletându-se prin demisia domnului Jean Simionescu, vicepreședinte, și a domnilor: P. Stanciof, Petre Murineanu și Vasile Popescu, membri în acea comisiune interimară compusă din domnii: Ioan Purec, președinte, Petre Manole
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
București un decret regal ce prevedea faptul că "actuala comisiune interimară a comunei urbane nereședință Cernavodă din județul Constanța descompletându-se prin demisia domnului Jean Simionescu, vicepreședinte, și a domnilor: P. Stanciof, Petre Murineanu și Vasile Popescu, membri în acea comisiune interimară compusă din domnii: Ioan Purec, președinte, Petre Manole, vicepreședinte, Ioan Răsciu, Ioan Puschilă și Petre Murineanu, membri"3196, era dizolvată. În consecință, în momentul declanșării primului război balcanic, locuitorii Dobrogei primiseră dreptul de vot pentru desemnarea deputaților și senatorilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Iulia. ,,La Sinaia... Regele mă primește la 3 (ora 15 - n.n.) cu prilejul examenului prințului Mihai care, întrerupt și adesea terorisat de preceptorul său Saxu, figură de vechiu subofițer reangajat, răspunde foarte precis și clar, cu o bună ținută. În comisiune și institutorul Ionescu, primar al Sinaii și colonelul Grigorescu. Regele se amestecă des, puind întrebări care uneori sânt prea grele pentru copii. Făcând distincția între «ungher» și «colț», arată o bună cunoștință a nuanțelor limbii românești. La urmă, sărută de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
II-lea a pus pe umerii lui Mihai „în urma admirabilei probe de cunoaștere și rezolvare a problemelor puse de comisia de examinare, atât pe câmpul tactic cât și teoretic, însemnele noului grad de sergent al Oștirei române. Examenul a dovedit comisiunii că MS Marele Voevod de Alba Iulia este cel mai bun sergent al Oștirei”. Sâmbătă, 2 mai. Sub titlul Voievodul Mihai la arat, presa relatează că, pe terenul fermei regale de la Băneasa, Mihai „a fost supus unei probe de practică
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
izolate, să se adreseze Europei și s-o Întrebe oficial ce are de gând să facă În 1883 - când expiră mandatul Comisiei Europene, căci numai de la dezlegarea acestei chestiuni va atârna și hotărârea noastră”, declarând că „dacă putem obține continuarea Comisiunii Europene până la 1883 și Întinderea competenței sale până la Porțile de Fier, eu unul aș consimți cu bucurie să Încredințeze Europei chiar aplicarea regulamentelor, căci În schimbul sacrificării unei mici părți a suveranității noastre, ne-am pune sub scutul unei declarațiuni de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
epurației” prin toate articolele. Strașnică dreptate! Înainte de a încheia aceste câteva însemnări folositoare pentru schițarea unora dintre profilele morale contemporane, mai amintesc încă o întâmplare. Niculae Iorga, deși refuzase în 1936-1938 să ceară cooptarea mea ca membru de drept în Comisiunea Monumentelor Istorice (fiindcă îndrăznisem să mă duc la banchetul dat lui Giurescu și nu mă „explicasem” după aceea), a trimis, puține zile după ce am fost numit secretar-general al Ministerului, un decret gata-întocmit în acest sens, cu raport semnat de el
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în legalitate, iar apoi am rupt decretul și l-am azvârlit la coș, căci mi s-ar fi părut nedemn pentru mine să primesc această umilință a celui ce pierduse orice mândrie. După Ianuarie 1941, cu tot avizul favorabil al Comisiunii Monumentelor Istorice, niciunul [217] dintre cei doi miniștri ai regimului Antonescu (generalul Rosetti și Ion Petrovici) nu au binevoit să respecte legea, așa încât eu n-am fost cooptat membru al Comisiunii, rămânând în locul meu Lambrino, cu toate că de la 21 Iulie 1940
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mândrie. După Ianuarie 1941, cu tot avizul favorabil al Comisiunii Monumentelor Istorice, niciunul [217] dintre cei doi miniștri ai regimului Antonescu (generalul Rosetti și Ion Petrovici) nu au binevoit să respecte legea, așa încât eu n-am fost cooptat membru al Comisiunii, rămânând în locul meu Lambrino, cu toate că de la 21 Iulie 1940 nu mai avea niciun drept. Legalitatea nu face parte însă din concepția miniștrilor noștri, așa că nu mă mir prea mult! Între timp, evenimentele politice nu țineau seama de grijile și necazurile
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Regina Maria de pe cheiul Dâmboviței, pentru Opera Română. Deoarece Liviu Rebreanu , directorul din 1941 al Teatrului Național și-a îngăduit să afirme un neadevăr, spunând că noi am fi hotărât dărâmarea teatrului, socotesc de datoria mea să stabilesc adevărul istoric. Comisiunea de arhitecți - în frunte cu arhitectul Iotzu , atunci decanul Școlii de Arhitectură, și Gogu Ionescu , arhitectul-șef [220] al Ministerului Cultelor și Artelor - și-au spus răspicat părerea că localul nu se mai poate repara, din pricina crăpăturilor unor ziduri esențiale
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fapt cazul nu mă privea din punct de vedere al omului, ci în funcție de principii, iar ulterior, când ne-am cunoscut, i-am făgăduit o lămurire completă pe care împrejurările nu ne-au îngăduit-o. Ultima mea imixtiune în lucrările acestei comisiuni a fost numai verbală. Controlând lucrările înainte de a le aproba, Ministrul Brăileanu m-a chemat în biroul lui și arătându-mi că în comisie se hotărâse îndepărtarea de la catedră a profesorului Breazu de la Conservatorul de Muzică, mi-a cerut și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
permanent noțiunea de Muzeu cu aceea de Expoziție. Și de data aceasta Petrovici a rămas surd la toate argumentele mele, dar n-a mai putut trece peste opunerea categorică a profesorului Lapedatu, care cunoștea îndeaproape activitatea Muzeului - fiind Președinte al Comisiunii Monumentelor Istorice - și a împărtășit punctul meu de vedere: Muzeul Național de Antichități nefiind o simplă expoziție de obiecte de valoare artistică relativă, ci o instituție științifică de care depinde în cea mai mare măsură activitatea arheologică din România, elogios
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
În statul legionar”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 71, 23 decembrie 1940, p. 11. 83. Ștefan Anghelescu, „Fascismul și familia”, Porunca Vremii, vol. 11, nr.2333, 19 septembrie 1942, p. 1. 84. Al. Popovici, „Problema sănătății”, p. 11. 85. „Comisiunea de igienă socială”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 34, 16noiembrie 1940, p. 12. 86. „Decret-lege pentru Înființarea Institutului de boli ereditare și tumorale”, Monitorul Oficial 58, nr. 250 (25 octombrie 1940): 6091; Leon Prodan, „Problema ocrotirei și asistenței”, Buletin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mai 1940, ediția a V-a, Editura librăriei „Universala”, București, 1940. *** Codul penal „Regele Carol al II-lea” din 18 martie 1936, Editura librăriei „Universala”, București, 1936. *** Codul penal „Regele Mihai I”, ediția a VIII-a, R. Cioflec, București, 1945. *** „Comisiunea de igienă socială”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 34, 16noiembrie 1940, p. 12. *** „Cuvânt Înainte”, Asistența Socială, vol. 1, nr. 1, 1929, p. 10. *** „Dare de seamă despre activitatea Secției femenine-biopolitice a «Astrei» pe anul 1931 până la iunie 1932
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și prin crearea unei comisii militare naționale, care urma să îi desemneze pe eroii luptelor din anii 1916-1920. Aleșii acestei comisii au fost popularizați în materiale propagandistice speciale, cum a fost și afișul intitulat "Vitejii Neamului, 1916-1920. Vitejii triați de comisiunea instituită la Marele Stat Major General al Armatei prin ordinul onor. Ministerului de Război no. 4070/920 și 1594/920". Aranjarea imaginilor alegorice, a numelor, a portretelor și imaginilor de luptă aparținea ziariștilor Theodor Popp-Rosetty și Victor Bradu Ghițulescu, "autorizați
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
doi deputați roșii, Sefendache și Scafeș, amândoi mehedințeni, o susțin. Cuza este validat. Iar președintele Camerei îi trimite următoarea telegramă la Viena: „Principe Alexandru Cuza, Colegiul al IV-lea de Mehedinți alegând pe Alteța-Voastră deputat al său la Camera Deputaților, comisiunea pentru verificarea titlurilor și Camera întreagă a validat alegerea. În consecință am onoare să rog pe AltețaVoastră să binevoiască a veni să-și ia locul în Adunare. Președintele Adunării, Gr. Balș“ 8 Termenii acestei telegrame dovedesc nu numai respectul pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe când forma legală a statului nostru este monarhia constituțională. Acel criminal este achitat de juriu și în urmă, nu numai primit în sânul său de fosta Adunare, dar încă îngăduit de a o reprezenta înaintea domnitorului, ca mem bru [al] comisiunii însărcinate cu răspunsul la mesagiul tronului. Ni se pare că impunitatea și nerușinarea nu pot să meargă mai departe.37 Pentru asemenea cazuri, siguranța Statului și a Constituțiunii reclamă neapărat de a se proclama «starea de asediu». De aceea cerem
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
p. 27). parte din același corp sau serviciu, care din doi are să facă scuze celuilalt, după care declară onoarea satisfăcută. Ei, după gravitatea faptului, pedepsesc disciplinar pe culpabil sau, dacă cazul este grav, cere ministerului, prin calea ierarhică, numirea unei comisiuni de trei ofițeri prevăzută de legea pozițiunii ofițerilor pentru punerea culpabilului în neactivitate pentru reacredință sau greșeli grave în serviciu. Șeful Corpului sau al serviciului, dacă faptul e și mai grav, poate cere chiar numirea unui consiliu de anchetă pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Al. Vlădescu.“ 54 Să mă reîntorc acum la celelalte evenimente petrecute în Capitală înainte de perioada electorală de care vorbim. Luni, la 23 martie, s-au întrunit în saloanele Hotelului Dacia proprietarii, cari au hotărât înființarea unei societăți de asigurare mutuală. Comisiunea aleasă spre a discuta statutele a fost compusă din Ion Ghica, Al. Golescu, Ion Brătianu, D. Cornea, D. Sturdza, Jacques Elias și Em. Protopopescu Pake.55 54. Scrisoarea - datată „Paris, 22 mai 1878“ - a apărut în: TEL., an. V, nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vot. Și, în afară de aceasta, și liberalii, ca și conservatorii își aveau și ei bătăușii lor electorali „profesioniști“, la fel de agresivi și unii, și alții. 55. Știrea a fost reprodusă de Bacalbașa după Alegătorul liber, an. I, 26 martie 1875, p. 1. Comisiunea, în componența notată de el, a fost aleasă pentru „a redacta definitiv statutele“ și nu pentru „a le discuta“. Inițiatorii „societății de asigurare mutuală“ erau toți liberali, iar acțiunea lor se încadra în lupta înverșunată pe care burghezia română, reprezentată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu trei zile înainte de începerea examenelor știam că examinator de limba elenă era profesorul Demarat, un profesor de o indulgență fără margini. Dar cu trei zile până la examen, se îmbolnăvește examinatorul de latină și atunci se face o remaniere în comisiune: Demarat trece examinator de limba latină și în locul său vine examinator de limba elenă Epaminonda Francudi. Pe cât era de ușor la note Demarat, pe atât era de sever și greoi Francudi. De aci spaima noastră care numai tari la elenică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și D. Sturdza cu 27.46 La Cameră, noul minister se prezintă.47 Dimitrie Ghica, B. Boerescu și Al. Lahovary declară că vor vota legile financiare cerute de guvern, însă aceasta nu implică încrederea în minister.48 Senatul alege 4 comisiuni de anchete asupra gestiunii guvernului Catargiu.49 Abia ajuns la cârmă, Partidul Liberal-Național începe să fie ros de intrigi. Roșii de sub șefia dualității Rosetti-Brătianu fiind cei mai tari și mai bine organizați, inspiră celorlalți temerea că în viitoarea Cameră vor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]