3,155 matches
-
a ieșit În stradă, ea s-a identificat cu adevărul despre omul În stare naturală. Compasiunea a devenit cea mai puternică pasiune care i-a motivat pe revoluționari, iar „Poporul”, sinonim cu nefericirea și neșansa, și-a găsit definiția În compasiunea Însăși. Robespierre s-a exprimat astfel: „Poporul, nefericiții mă aplaudă” (ibidem, p. 106), iar Sieyès: „Poporul veșnic nefericit” (ibidem). Revoluționarii considerau că puterea vine tocmai din acest „zel compătimitor” (ibidem), „acest elan imperios care ne atrage Înspre oamenii slabi”, conform
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din acest „zel compătimitor” (ibidem), „acest elan imperios care ne atrage Înspre oamenii slabi”, conform Raportului prezentat Convenției Naționale În numele Comitetului de Salvare Publică asupra modului de executare a decretului Împotriva dușmanilor revoluției (15 ventôse1, anul II). Când a devenit compasiunea cea mai puternică pasiune și suprema virtute În cadrul acestui proces? Arendt spune că acest lucru s-a Întâmplat după eșecul girondinilor, adică după eșecul Constituției Guvernului revoluționar, când iacobinii și Robespierre au ajuns la putere. Tot În această epocă, Revoluția
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
gândi deloc la ei Înșiși, devotamentul lor absolut față de cauză și de necesitatea istorică, mergând până la autocriticile din fața tribunalelor staliniste. Abnegația lor se putea Îmbina Însă cu indiferența față de nefericirea semenilor. Cum s-a putut ajunge la situația În care compasiunea, sentiment foarte real și care ne permite să suferim pentru nefericirea semenilor, să producă astfel de falsificări? În realitate, compasiunea trebuie să se manifeste față de o persoană anume și se exprimă mai curând prin fapte decât prin vorbe. Așa cum „compasiunea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Abnegația lor se putea Îmbina Însă cu indiferența față de nefericirea semenilor. Cum s-a putut ajunge la situația În care compasiunea, sentiment foarte real și care ne permite să suferim pentru nefericirea semenilor, să producă astfel de falsificări? În realitate, compasiunea trebuie să se manifeste față de o persoană anume și se exprimă mai curând prin fapte decât prin vorbe. Așa cum „compasiunea budistă”, extraordinar de pusă În valoare astăzi, conjugă gesturi gratuite și o dragoste binevoitoare față de toate ființele cu manifestarea iubirii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
compasiunea, sentiment foarte real și care ne permite să suferim pentru nefericirea semenilor, să producă astfel de falsificări? În realitate, compasiunea trebuie să se manifeste față de o persoană anume și se exprimă mai curând prin fapte decât prin vorbe. Așa cum „compasiunea budistă”, extraordinar de pusă În valoare astăzi, conjugă gesturi gratuite și o dragoste binevoitoare față de toate ființele cu manifestarea iubirii părinților pentru copiii lor. Aceștia, Într-adevăr, nu reprezintă pentru părinți o masă uniformă, ci sunt fiecare ușor de identificat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conjugă gesturi gratuite și o dragoste binevoitoare față de toate ființele cu manifestarea iubirii părinților pentru copiii lor. Aceștia, Într-adevăr, nu reprezintă pentru părinți o masă uniformă, ci sunt fiecare ușor de identificat după nume și personalitate. O astfel de compasiune, spre deosebire de cea a revoluționarilor, nu se exprimă față de mase, ci față de fiecare În parte. Poate că interesul stârnit de budism se Îmbină În zilele noastre cu zelul compătimitor al Revoluției franceze și servește uneori drept pretext pentru a evita orice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În parte. Poate că interesul stârnit de budism se Îmbină În zilele noastre cu zelul compătimitor al Revoluției franceze și servește uneori drept pretext pentru a evita orice judecată, orice apel la datorie, calificate adesea drept morală iudeo-creștină depășită. Atunci când compasiunea, care se Îndreaptă În mod normal spre o persoană, devine compasiune față de masele de nefericiți și de dezmoșteniți sau milă fără un obiect anume, ea devine „compasiune din gură” (ibidem, p. 126). S-a vorbit mult despre cei care trăiesc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zilele noastre cu zelul compătimitor al Revoluției franceze și servește uneori drept pretext pentru a evita orice judecată, orice apel la datorie, calificate adesea drept morală iudeo-creștină depășită. Atunci când compasiunea, care se Îndreaptă În mod normal spre o persoană, devine compasiune față de masele de nefericiți și de dezmoșteniți sau milă fără un obiect anume, ea devine „compasiune din gură” (ibidem, p. 126). S-a vorbit mult despre cei care trăiesc În lipsuri, dar cei care vorbeau cunoșteau oare personal vreo astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
orice judecată, orice apel la datorie, calificate adesea drept morală iudeo-creștină depășită. Atunci când compasiunea, care se Îndreaptă În mod normal spre o persoană, devine compasiune față de masele de nefericiți și de dezmoșteniți sau milă fără un obiect anume, ea devine „compasiune din gură” (ibidem, p. 126). S-a vorbit mult despre cei care trăiesc În lipsuri, dar cei care vorbeau cunoșteau oare personal vreo astfel de persoană? În loc să conducă la acțiuni binevoitoare, acest sentiment ă devenit doctrină politică ă a servit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zelul compătimitor ș...ț a Început să glorifice aceste suferințe” (ibidem, p. 160). Revoluția a intrat atunci În faza În care orice limite au dispărut, În care „totul este permis” (cum s-a Întâmplat și În mai 1968), În care compasiunea ca doctrină de guvernare a devenit pur și simplu indiferență față de realitate și față de oameni. Această „anarhie”, precizează Arendt, „s-a născut și dintr-un sentiment izvorât din inimă, al cărei caracter nelimitat a contribuit la dezlănțuirea unul val de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față de realitate și față de oameni. Această „anarhie”, precizează Arendt, „s-a născut și dintr-un sentiment izvorât din inimă, al cărei caracter nelimitat a contribuit la dezlănțuirea unul val de violențe” (ibidem, p. 132). „Cercul de fier” și suprimarea din compasiune Secolul XX a fost cel al marilor deplasări de populații, al apatrizilor și al regimurilor totalitare. În 1939, spre sfârșitul celei de-a Treia Republici, refugiații beneficiau de drept de azil, dar nu și de alte drepturi. Neputând fi Întorși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru un vid juridic. Statul-națiune nu concepuse „dreptul de a avea drepturi” decât pentru cetățenii săi. Pe acest vid juridic s-au construit regimurile totalitare, până la instaurarea „cercului de fier” al unei noi Terori. Masa de apatrizi suscită, fără deosebire, compasiune, milă sau ură. Mai exact, suscită un sentiment ambivalent Între milă și ură, compasiunea producând, În mod contradictoriu, indiferență. Această ambivalență este foarte bine descrisă de cuvântul ebraic hesed, care Înseamnă bunătate și compasiune, dar și rușine și crimă. Omul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cetățenii săi. Pe acest vid juridic s-au construit regimurile totalitare, până la instaurarea „cercului de fier” al unei noi Terori. Masa de apatrizi suscită, fără deosebire, compasiune, milă sau ură. Mai exact, suscită un sentiment ambivalent Între milă și ură, compasiunea producând, În mod contradictoriu, indiferență. Această ambivalență este foarte bine descrisă de cuvântul ebraic hesed, care Înseamnă bunătate și compasiune, dar și rușine și crimă. Omul despuiat, fără drepturi și lipsit chiar de „dreptul de a avea drepturi”, căci acesta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Masa de apatrizi suscită, fără deosebire, compasiune, milă sau ură. Mai exact, suscită un sentiment ambivalent Între milă și ură, compasiunea producând, În mod contradictoriu, indiferență. Această ambivalență este foarte bine descrisă de cuvântul ebraic hesed, care Înseamnă bunătate și compasiune, dar și rușine și crimă. Omul despuiat, fără drepturi și lipsit chiar de „dreptul de a avea drepturi”, căci acesta aparține doar cetățenilor naționali, care au dreptul la o viață politică, și-a pierdut până și singularitatea propriei persoane. Putem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la fel de bine, să simțim milă pentru el sau să-l urâm. Fără drepturi, nici măcar nu există! Acest vid juridic a fost, după Hannah Arendt, În momentul apariției regimurilor totalitare, condiția determinantă a procesului de deportare și exterminare. Până la „suprimarea din compasiune”. Această expresie descrie În mod obișnuit eutanasia. Se mai folosesc și expresiile de „ucidere din milă” sau „suprimare din milă”. Democrațiile sunt astăzi profund ostile eutanasiei, și putem Înțelege de ce atunci când știm că, sub numele de „suprimare din compasiune”, aceasta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din compasiune”. Această expresie descrie În mod obișnuit eutanasia. Se mai folosesc și expresiile de „ucidere din milă” sau „suprimare din milă”. Democrațiile sunt astăzi profund ostile eutanasiei, și putem Înțelege de ce atunci când știm că, sub numele de „suprimare din compasiune”, aceasta a fost o metodă de guvernare În Germania nazistă. Atunci când naziștii au pus În practică, Încă dinainte de război, politica de exterminare a bolnavilor mintali, apărătorii acestei teorii au declarat deschis că medicii nu există doar pentru a vindeca, ci
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Început, bolnavii erau uciși prin Împușcare În ceafă; apoi, s-a trecut la asfixierea lor cu oxid de carbon. Pentru a-i liniști, gazul era difuzat În false săli de baie. Acestea au fost primele experimente cu camere de gazare. Compasiunea s-a extins apoi la uciderea În masă. Compasiunea În absența legăturii sau printr-o legătură excesivă: nelimitarea inimii Dacă privirea compătimitoare Îndreptată spre nefericiți a putut să producă indiferență sau internarea acestora, cum ar putea ei, exilați sau apatrizi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
s-a trecut la asfixierea lor cu oxid de carbon. Pentru a-i liniști, gazul era difuzat În false săli de baie. Acestea au fost primele experimente cu camere de gazare. Compasiunea s-a extins apoi la uciderea În masă. Compasiunea În absența legăturii sau printr-o legătură excesivă: nelimitarea inimii Dacă privirea compătimitoare Îndreptată spre nefericiți a putut să producă indiferență sau internarea acestora, cum ar putea ei, exilați sau apatrizi, să iasă din cercul de fier? Acest cerc, urmându
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a rămas În adâncul lui un hoinar singuratic), pe când Hannah Arendt vede aici semnul eșecului unei umanități private de drepturi și de lume. Și-ar fi putut oare imagina Rousseau că viața În sine Însuși, purtată de discursul politic al compasiunii, va da naștere cercului de fier al Terorii? Poate că a presimțit-o ă el care, așa cum remarca François Mauriac Într-o prefață la Confesiuni, Înlocuise exigența morală a datoriei cu exprimarea sincerității emoțiilor și senzațiilor inimii sale. Cu siguranță
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
devorat, prin epurări succesive, propriii fondatori și protagoniști. Căci viața În sine Însuși este plasată În adâncul inimii. La asta ne invită Rousseau: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi”, iar Întâlnirea cu aproapele, sub forma milei și compasiunii, nu produce decât o reflectare de sine. Atunci când interioritatea compătimitoare se transformă În doctrină politică, ea devine cerc de fier al terorii din care nu se mai poate ieși, căci În acest cerc, sălbaticul, adică omul modern, continuă să trăiască
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cerc de fier al terorii din care nu se mai poate ieși, căci În acest cerc, sălbaticul, adică omul modern, continuă să trăiască În sine Însuși. Interioritatea inimii este echivalentă cu nelimitarea sa sau cu o logică a ambivalenței. Astfel, compasiunea, care este un sentiment pozitiv, devine cruzime atunci când se dezvăluie În legătură cu nefericiții În general. Deasemenea, atunci când inima, sediul sincerității intențiilor, se manifestă În public, În general devine suspectă de ipocrizie. Ceea ce a dus, În timpul Revoluției franceze, la lunga vânătoare de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În absența exteriorității, nu există limite, ci doar indiferență. Cum să ieșim din interioritatea inimii, cum să fim În același timp În interior și În exterior, astfel Încât să mai existe și altcineva În afară de noi Înșine și să existe și lumea? Compasiune și justiție: glasul care poruncește Pentru ca să existe o legătură și o separare, este nevoie să putem gândi și trăi alteritatea. Or, compasiunea ca identificare cu suferința semenilor, atunci când este simțită ca stare sufletească sau ca o considerare a propriei emoții
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interior și În exterior, astfel Încât să mai existe și altcineva În afară de noi Înșine și să existe și lumea? Compasiune și justiție: glasul care poruncește Pentru ca să existe o legătură și o separare, este nevoie să putem gândi și trăi alteritatea. Or, compasiunea ca identificare cu suferința semenilor, atunci când este simțită ca stare sufletească sau ca o considerare a propriei emoții, Îl Încorporează pe celălalt, făcându-l să dispară din spațiul Întâlnirii. Pe de altă parte, atunci când această emoție devine doctrină de guvernare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
emoție devine doctrină de guvernare, gestionarea sa la nivelul maselor se transformă În discurs propagandistic, indiferent la realitatea suferinței concrete. Ce să mai faci cu bunătatea de care trebuie să dai dovadă la Întâlnirea cu aproapele tău? Pot coexista oare compasiunea și alteritatea? Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În dimensiunea sa etică, și nu În cea sentimentală. Probabil că aceasta este și esența operei lui Emmanuel Lévinas, promovarea acestui tip de gândire ca filosofie primă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
discurs propagandistic, indiferent la realitatea suferinței concrete. Ce să mai faci cu bunătatea de care trebuie să dai dovadă la Întâlnirea cu aproapele tău? Pot coexista oare compasiunea și alteritatea? Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În dimensiunea sa etică, și nu În cea sentimentală. Probabil că aceasta este și esența operei lui Emmanuel Lévinas, promovarea acestui tip de gândire ca filosofie primă. Întâlnirea cu aproapele are loc altfel decât ființând, Într-o „anarhie” care precedă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]