2,825 matches
-
în plin cintru, deasupra căreia se află o terasă mai mică decât cea de pe fațada de est. Fațadele conțin elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor) și ancadramente ale ferestrelor de formă rectangulară și adâncite în zidărie. Conacul are trei nivele (demisol, parter și etaj), cele 15 camere fiind dispuse simetric în jurul unui hol central, din care se accede în toate camerele prin intermediul a trei culoare. În holul central se află o scară monumentală de lemn cu balustrada
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Conacul din Schinetea este un conac care se află în partea de nord-vest a satului Schinetea din județul Vaslui și care a fost construit de către familia mareșalului Constantin Prezan (1861-1943) în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Conacul mareșalului
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
Conacul din Schinetea este un conac care se află în partea de nord-vest a satului Schinetea din județul Vaslui și care a fost construit de către familia mareșalului Constantin Prezan (1861-1943) în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Conacul mareșalului Constantin Prezan de la Schinetea se
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
Conacul din Schinetea este un conac care se află în partea de nord-vest a satului Schinetea din județul Vaslui și care a fost construit de către familia mareșalului Constantin Prezan (1861-1943) în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Conacul mareșalului Constantin Prezan de la Schinetea se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Vaslui 2004" la nr. 390, având codul . El este compus din șapte monumente cu același regim: În anul 1896, colonelul Constantin Prezan, adjutant regal pe lângă Prințul moștenitor
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
Vaslui 2004" la nr. 390, având codul . El este compus din șapte monumente cu același regim: În anul 1896, colonelul Constantin Prezan, adjutant regal pe lângă Prințul moștenitor Ferdinand cumpără, împreună cu soția sa Olga, moșia de aproximativ 1.100 hectare și conacul din satul Schinetea din comuna Dumești, aflate astăzi în județul Vaslui . La începutul secolului al XX-lea, s-a construit aici un parc, un beci, o fântână și o casă a administratorului, care avea grijă de conac în lipsa proprietarului. După
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
100 hectare și conacul din satul Schinetea din comuna Dumești, aflate astăzi în județul Vaslui . La începutul secolului al XX-lea, s-a construit aici un parc, un beci, o fântână și o casă a administratorului, care avea grijă de conac în lipsa proprietarului. După sfârșitul primului război mondial în care îndeplinise funcția de șef al Marelui Cartier General al Armatei Române, generalul Prezan se retrage la moșia sa de la Schinetea. Printr-o lege elaborată de Camera Deputaților i se conferă dreptul
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
de mareșal al Armatei Române în 1930, odată cu generalul Alexandru Averescu. Prezan a fost senator de drept în mai multe legislaturi și membru al Consiliului de Coroană. În anul 1939, Prezan a construit un corp nou de clădire. În total, conacul avea 25 camere. Mareșalul Constantin Prezan a murit la data de 27 august 1943 și a fost înmormântat în grădina conacului. Tot acolo a fost înmormântată și soția sa, Olga. Naționalizat de autoritățile comuniste după preluarea puterii, în conac a
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
și membru al Consiliului de Coroană. În anul 1939, Prezan a construit un corp nou de clădire. În total, conacul avea 25 camere. Mareșalul Constantin Prezan a murit la data de 27 august 1943 și a fost înmormântat în grădina conacului. Tot acolo a fost înmormântată și soția sa, Olga. Naționalizat de autoritățile comuniste după preluarea puterii, în conac a fost instalat un cămin-spital pentru persoane adulte cu handicap psihic sever. După revoluția din decembrie 1989, dr. Olga Macarie, nepoata mareșalului
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
total, conacul avea 25 camere. Mareșalul Constantin Prezan a murit la data de 27 august 1943 și a fost înmormântat în grădina conacului. Tot acolo a fost înmormântată și soția sa, Olga. Naționalizat de autoritățile comuniste după preluarea puterii, în conac a fost instalat un cămin-spital pentru persoane adulte cu handicap psihic sever. După revoluția din decembrie 1989, dr. Olga Macarie, nepoata mareșalului Prezan, a revendicat conacul și terenul înconjurător. La 6 ianuarie 1999, Judecătoria Vaslui a recunoscut Olgăi Macarie dreptul
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
fost înmormântată și soția sa, Olga. Naționalizat de autoritățile comuniste după preluarea puterii, în conac a fost instalat un cămin-spital pentru persoane adulte cu handicap psihic sever. După revoluția din decembrie 1989, dr. Olga Macarie, nepoata mareșalului Prezan, a revendicat conacul și terenul înconjurător. La 6 ianuarie 1999, Judecătoria Vaslui a recunoscut Olgăi Macarie dreptul de proprietate asupra clădirii. În acel moment, în clădire erau internate 89 de persoane adulte cu handicap psihic sever . În august 2001, bolnavii neuropsihici ai Căminului-spital
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
asupra clădirii. În acel moment, în clădire erau internate 89 de persoane adulte cu handicap psihic sever . În august 2001, bolnavii neuropsihici ai Căminului-spital de la Schinetea au fost mutați la spitalul de la Mălăești (Vutcani). Olga Macarie a vrut să doneze conacul mareșalului Constantin Prezan către Ministerul Apărării Naționale, împreună cu un parc de stejari (3 ha) și o livadă (25 ha) , pentru a se amenaja un cămin de bătrâni pentru foștii angajați ai instituției. Olga Macarie s-a răzgândit însă și a
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
Apărării Naționale, împreună cu un parc de stejari (3 ha) și o livadă (25 ha) , pentru a se amenaja un cămin de bătrâni pentru foștii angajați ai instituției. Olga Macarie s-a răzgândit însă și a donat, la 1 octombrie 2002, conacul și terenul înconjurător către Muzeul Județean "Ștefan cel Mare" din Vaslui . În conac au fost expuse obiecte originale, fotografii, arme, medalii, documente, uniforme militare care i-au aparținut mareșalului Prezan. În ultimii ani, conacul a ajuns într-o stare de
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
ha) , pentru a se amenaja un cămin de bătrâni pentru foștii angajați ai instituției. Olga Macarie s-a răzgândit însă și a donat, la 1 octombrie 2002, conacul și terenul înconjurător către Muzeul Județean "Ștefan cel Mare" din Vaslui . În conac au fost expuse obiecte originale, fotografii, arme, medalii, documente, uniforme militare care i-au aparținut mareșalului Prezan. În ultimii ani, conacul a ajuns într-o stare de degradare avansată, necesitând urgent lucrări de consolidare, restaurare și punere în valoare .
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
a donat, la 1 octombrie 2002, conacul și terenul înconjurător către Muzeul Județean "Ștefan cel Mare" din Vaslui . În conac au fost expuse obiecte originale, fotografii, arme, medalii, documente, uniforme militare care i-au aparținut mareșalului Prezan. În ultimii ani, conacul a ajuns într-o stare de degradare avansată, necesitând urgent lucrări de consolidare, restaurare și punere în valoare .
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
este un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a trăit omul de știință Emil Racoviță (1868-1947) în satul Emil Racoviță din comuna Dănești (județul Vaslui), aflat la 45 km nord de Vaslui, pe DN 24. Conacul Emil Racoviță se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, având codul și fiind format din 4 obiective: Conacul a fost construit de înaintașii savantului Emil Racoviță în secolul al XIX-lea. Părinții săi, Gheorghe și
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
Emil Racoviță din comuna Dănești (județul Vaslui), aflat la 45 km nord de Vaslui, pe DN 24. Conacul Emil Racoviță se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, având codul și fiind format din 4 obiective: Conacul a fost construit de înaintașii savantului Emil Racoviță în secolul al XIX-lea. Părinții săi, Gheorghe și Eufrosina, aveau în proprietate o moșie formată din 1.000 ha de teren arabil și 500 ha de pădure. Emil Racoviță s-a
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
al moșiei după moartea tatălui său și crezând sincer în ideile socialiste ale vremii sale, Emil Racoviță a împărțit pământul țăranilor din Șurănești și a donat pădurea statului, păstrându-și doar casa și 11 hectare de teren. Între anii 1962-1964, conacul lui Emil Racoviță a fost reparat de stat, urmând să deschis ca muzeu, cu prilejul apropiatei sărbătoriri a savantului de către UNESCO. Casa memorială „Emil Racoviță” a fost deschisă în anul 1964. Muzeul este organizat în casa în care a copilărit
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
cu Ordinul Coroana României în rang de cavaler. În anul 1930 a devenit protopop al Protopresviteriatului Siret. În mai 1936, la vârsta de 84 ani, a fost înlocuit ca preot de către Dionisie Preda. A continuat să locuiască până la moarte în Conacul Bucevski din Calafindești. Decedat la 4 februarie 1937, preotul Vasile Turtureanu a fost înmormântat lângă biserica din lemn din cimitirul satului.
Biserica de lemn din Calafindești () [Corola-website/Science/321134_a_322463]
-
fost construite cartiere la modă ca St. James's, în apropierea reședinței principale a regelui (reședința regală a fost Whitehall Palace până în anii 1690 când a fost distrusă de un incendiu, apoi Palatul St. James). Pe străduța Piccadilly au apărut conace ale curtenilor, precum Casa Burlington. Separația dintre clasa de mijloc mercantilă din Londra și lumea aristocratică a curții din Westminster a devenit completă. Și în oraș a existat o tendință a oamenilor de a se muta din casele de lemn
Istoria Londrei () [Corola-website/Science/320692_a_322021]
-
în timp ce dezvăluie sentimentele lui pentru ea. Răspunsul lui Yuki este necunoscut până când ea a rămas mai tarziu pentru a recunoaște că Kaname este cineva neclintit de la Zero la inimă ei. În timpul unui an omis, Yuki a petrecut tot timpul în interiorul conacului lui Kaname Kuran până când Yuki a decis să preia responsabilitatea de a ucide vampirii care doresc să o omoare. Kaname dezvăluie că nu este doar strămoșul lui Yuki ci și fratele ei mai mare, care o duce pe Yuki să
Vampire Knight () [Corola-website/Science/321611_a_322940]
-
anului 1662 și a avut hramul „Sf. Treime”. În anul 1784 familia Gherghel a construit o nouă biserică cu același hram. Boierul Nicolae Istrati a devenit pe la mijlocul secolului al XIX-lea proprietar al moșiei Rotopănești. Acolo și-a construit un conac cu două niveluri, după proiectul unui arhitect vienez. În conac el a amenajat o vastă bibliotecă în care se aflau manuscrise valoroase în limbile română și slavona. În 1855 a înființat la Rotopănești prima școală de fete din mediul rural
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
1784 familia Gherghel a construit o nouă biserică cu același hram. Boierul Nicolae Istrati a devenit pe la mijlocul secolului al XIX-lea proprietar al moșiei Rotopănești. Acolo și-a construit un conac cu două niveluri, după proiectul unui arhitect vienez. În conac el a amenajat o vastă bibliotecă în care se aflau manuscrise valoroase în limbile română și slavona. În 1855 a înființat la Rotopănești prima școală de fete din mediul rural. Retras la conacul sau după Unirea Principatelor, el a organizat
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
niveluri, după proiectul unui arhitect vienez. În conac el a amenajat o vastă bibliotecă în care se aflau manuscrise valoroase în limbile română și slavona. În 1855 a înființat la Rotopănești prima școală de fete din mediul rural. Retras la conacul sau după Unirea Principatelor, el a organizat în anul 1860 un mic conservator de muzică și declamație, cu profesori din Iași (P. Mezzetti, Mihail Galino) și cu reprezentații teatrale susținute printre alții și de Matei Millo. În anul 1856, postelnicul
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
seu, mare postelnicŭ și cavaleriŭ Nicolaŭ Istrati, cu îndemnul soçieĭ sale Sevastia, născută Ciudínŭ, si a fiuluĭ lor Titu Istrati, pe proprietatea să Rotopaneștĭ, în annul ereĭ nòstre 1856, în quare Moldova aŭ recapatatŭ privilegiele asseḑĭate de Stefanŭ quellŭ mare."" Conacul Nicolae Istrati a fost naționalizat după instaurarea regimului comunist (1948) și transformat în sediul C.A.P. Rotopănești. Etajul clădirii a fost demolat în jurul anului 1955. Astăzi, această clădire este monument istoric. După construirea bisericii, în anul 1856, Nicolae Istrati a
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
l-a convins pe preotul Nicolae Săvescu să sfințească biserica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, moșia satului Călinești-Cuparencu a fost cumpărată de Adolf Heinrich Marin (1795-1859), inginer ținutal din Cernăuți, de origine austriacă. El a construit un conac înconjurat de un parc cu stejari și alți arbori ornamentali aduși de la Viena, trei iazuri și o livadă. Marin a construit conacul pe pământul unde-și avea căsuța un localnic, Petru Prăjină. După o legendă locală, Prăjină își zidise casa
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]