35,112 matches
-
I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituționalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, este un control incident, pentru că apare
DECIZIA nr. 110 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271858]
-
menționate rezultă că stabilirea dreptului de administrare în favoarea Liceului Tehnologic Agricol „Alexandru Borza“ - Geoagiu asupra suprafeței de teren de 6,48 ha situate în orașul Geoagiu, județul Hunedoara, nu se putea realiza prin lege, ca act al Parlamentului. În cazul concret, avut în vedere de norma criticată, operațiunea juridică de constituire a dreptului real de administrare ar fi trebuit să se realizeze prin hotărâre a Guvernului (a se vedea, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 1 din 10
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
de serviciu, între aceleași părți au fost pronunțate, de instanțe diferite, mai multe decizii, cu concluzii diferite, inclusiv Decizia civilă nr. 1.678 din 18 aprilie 2018 a Curții de Apel București, invocată de pârât ca fiind obligatorie în privința modalității concrete de calcul al venitului în raport cu care urmează a fi făcută actualizarea pensiei reclamantului. ... 71. Aspectul evocat de instanța de sesizare, referitor la examinarea de către instanțele judecătorești a problemei privind actualizarea pensiei de serviciu, inclusiv în procese purtate
DECIZIA nr. 34 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271745]
-
de proprietate publică al acestuia, drepturile consacrate prin Constituție neavând o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul material concret al acestora. Prin urmare, dreptul de proprietate publică al statului trebuie exercitat în acord cu principiile constituționale de bază ce călăuzesc însăși existența statului, între care se află și principiul protejării intereselor naționale în activitatea economică. ... 21. Mai mult, acțiunea
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
acestuia reglementat la art. 136 din Constituție. ... 26. Președintele României susține și încălcarea principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 din Constituție, prin lipsa manifestării de voință a municipiului Suceava. Din analiza legii criticate nu poate fi identificată, în mod concret, manifestarea de voință a unității administrativ-teritoriale municipiul Suceava în acest sens, materializată prin adoptarea unei hotărâri de consiliu local. ... 27. În privința terenurilor proprietate publică date în administrarea instituțiilor și unităților de cercetare-dezvoltare de drept public și de utilitate publică
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
privire la pretinsa încălcare a principiului bicameralismului, se arată că susținerile formulate în acest sens sunt nefondate și chiar se bazează pe o abordare profund greșită. Aceste susțineri nu sunt argumentate din punct de vedere juridic, nu se arată modul concret în care este afectat principiul fundamental invocat, ci se bazează doar pe un expozeu teoretic al conceptelor în această materie. Mai mult, singurul argument prezentat este cel referitor la numărul mare de amendamente admise în procedura Camerei Deputaților - „701“ -, informație
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
al proiectului de lege examinat - arată că acestea nu se susțin, deoarece autorii sesizării pretind nerespectarea principiului bicameralismului doar prin raportare la numărul mare de amendamente adoptate de Camera Deputaților, fără ca sesizarea să dezvolte și să demonstreze în mod concret dacă acestea depășesc într-adevăr limitele acestui principiu sau prerogativele Camerei decizionale. Or, adoptarea amendamentelor, chiar și în număr mare, nu presupune implicit configurarea unei soluții legislative semnificativ diferite de cea analizată de prima Cameră sesizată, ci reprezintă expresia aceleiași soluții
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
sens, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 55, Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, paragrafele 37 și 38). ... 18. În concluzie, având în vedere că nu se indică în mod concret în cuprinsul sesizării deosebirile majore de conținut juridic și nu se constată existența unor configurații deosebite, semnificativ diferite, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, nu se poate pune nici problema nerespectării dispozițiilor constituționale și regulamentare privind întoarcerea
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
neconstituționalitate. De altfel, observă că aceștia nici nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate în acest sens și nici nu indică punctual texte legale modificate în mod radical în procedura Camerei decizionale, ci se limitează la utilizarea, cu titlu de argument concret, a modalității de redactare a raportului comun al comisiilor sesizate în fond, prin invocarea în mod vădit eronat a celor „701 amendamente admise“. Această motivare nu demonstrează însă îndeplinirea cumulativă a celor două cerințe esențiale pentru ca instanța de contencios
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
a celor „701 amendamente admise“. Această motivare nu demonstrează însă îndeplinirea cumulativă a celor două cerințe esențiale pentru ca instanța de contencios constituțional să poată constata nerespectarea principiului bicameralismului, în condițiile în care s-a arătat mai sus că modificările concrete aduse de Camera decizională formei aduse de prima Cameră sesizată nu imprimă legii deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și nici nu modifică în mod semnificativ configurația acestora. ... (3.2) Criticile privind principiul
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
capacitatea să producă, prin ele însele, efecte negative asupra nivelului de protecție constituțională garantat drepturilor și libertăților fundamentale, ci trebuie vizată modalitatea în care efectiv este afectat un anume drept sau interes constituțional; or, autorii sesizării nici nu aduc argumente concrete în acest sens. În plus, așa cum s-a arătat în jurisprudența în materie a Curții anterior referită, nu trebuie omis faptul că înțelegerea unui text normativ presupune un minim și iminent act de interpretare juridică, realizată în primă fază
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
stabilite de lege. Totodată, prevederile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reglementând dreptul persoanelor fizice și juridice la respectarea bunurilor, lasă în competența statelor semnatare ale Convenției adoptarea măsurilor legislative concrete și a procedurii de urmat, necesare în vederea acordării de despăgubiri. În acest sens, Curtea a observat că, prin prevederile de lege criticate, statul nu contestă existența unui bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, nu
DECIZIA nr. 157 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272277]
-
etapa anuală/justificare avans și raportare finală sunt următoarele: a) raportul de activitate, completat conform anexei nr. 1.3.5 , în care vor fi prezentate activitățile de cercetare desfășurate de către beneficiarii burselor de cercetare „Henri Coandă“. Vor fi evidențiate rezultatele și activitățile concrete pe care aceștia le-au desfășurat, în acord cu scopul, obiectivele și activitățile pentru care au primit finanțarea; ... b) raportul financiar, completat conform anexei nr. 1.3.6 , care va cuprinde evidența detaliată a cheltuielilor efectuate pentru: – participarea la competiția tehnico-științifică internațională
ORDIN nr. 20.797 din 30 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272184]
-
statuat că drepturile fundamentale consacrate prin Constituție nu au o existență abstractă, ele exercitându-se în corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul lor material concret. A nu lua în considerare prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție ar echivala cu convertirea unor drepturi esențialmente normative de natură constituțională în concepte filosofice abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt influențate de principiile de bază care
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
instanța pe rolul căreia se află cauza în ultimul grad de jurisdicție, în sensul că decizia instanței supreme pronunțată în procedura prevăzută de art. 476 și 477 din Codul de procedură penală să fie de natură a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul principal. ... 19. Autorul excepției susține că Decizia nr. 17 din 11 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală aduce completări dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
este consacrat de art. 41 alin. (1) din Codul penal, elementul circumstanțial agravant reprezintă unul din elementele constitutive ale infracțiunii prin care legiuitorul descrie în norma de incriminare conținutul infracțiunii a cărui incidență trebuie reținută ori de câte ori fapta concretă corespunde modelului legal de referință. De altfel, reținerea agravantei prevăzute de art. 189 alin. (1) lit. e) din Codul penal cu privire la persoana care a comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor nu
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. Faptul că, în lumina dispozițiilor legale criticate, persoanele nemulțumite de încadrarea în grad și tip de handicap pot beneficia în mod concret și efectiv de un proces echitabil pentru valorificarea drepturilor lor nu echivalează cu încălcarea dreptului persoanelor cu handicap la protecție specială. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea
DECIZIA nr. 205 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272336]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituționalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, acesta este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția (a
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
nr. 345 din 19 aprilie 2018, paragraful 22). Acest control de constituționalitate este a posteriori, pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. De asemenea, acesta este un control concret, pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția (a se vedea Decizia nr. 710 din 2 noiembrie
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
a câinilor cu stăpân“ din cuprinsul art. 13^4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2001. ... 52. Analizând cele anterior reținute prin Decizia nr. 23 din 23 ianuarie 2018, Curtea constată că soluțiile pronunțate s-au raportat atât la circumstanțele concrete ale cauzei anterior expuse, cât și la motivarea formulată de autorul excepției, admiterea acesteia fiind determinată și de „riscul existenței unor tarife disproporționate în raport cu veniturile proprietarilor câinilor“, situație în care aceștia ar fi „în mod obiectiv puși în
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
pentru aprobarea condițiilor de acordare a sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase în cadrul Ministerului Public, respectiv în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 118/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă, precum și a condițiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție” și Curtea Constituțională, este suficientă pentru stabilirea existenței condițiilor vătămătoare în sensul art. 147 din Codul muncii și art.
COMUNICAT din 26 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272465]
-
alin. (2) și (3) din aceeași lege, este condiționată de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, modificarea cursului valutar stabilit de BNR ulterior consumării faptei, astfel încât aceeași faptă concretă, analizată în raport de un curs valutar superior valoric, nu s-ar mai încadra în varianta agravantă prevăzută de art. 9 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 241/2005, ci în varianta de bază, reglementată de art. 9 alin. (1
COMUNICAT din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272507]
-
alin. (2) și (3) din aceeași lege, este condiționată de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, modificarea cursului valutar stabilit de BNR ulterior consumării faptei, astfel încât aceeași faptă concretă, analizată în raport de un curs valutar superior valoric, nu s-ar mai încadra în varianta agravantă prevăzută de art. 9 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 241/2005, ci în varianta de bază, reglementată de art. 9 alin. (1
COMUNICAT din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272507]
-
de vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii Europene, inclusiv, atunci când este cazul, prin afișarea emblemei Uniunii Europene și a unei declarații de finanțare corespunzătoare cu următorul conținut: "finanțat de Uniunea Europeană - NextGenerationEU", precum și prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg, cu respectarea prevederilor Manualului de identitate vizuală a PNRR elaborat de către coordonatorul național. Această monitorizare se va efectua cu respectarea prevederilor legislației naționale și europene incidente
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]
-
de vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii Europene, inclusiv, atunci când este cazul, prin afișarea emblemei Uniunii Europene și a unei declarații de finanțare corespunzătoare cu următorul conținut: "finanțat de Uniunea Europeană - NextGenerationEU", precum și prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg, cu respectarea prevederilor Manualului de identitate vizuală a PNRR elaborat de către coordonatorul național. Această monitorizare se va efectua cu respectarea prevederilor legislației naționale și europene incidente
GHID DE FINANȚARE din 16 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270755]