2,979 matches
-
de texte epistolare, chiar și multe traduceri din limbi străine. Este și cazul Emil Brumaru, volumul „Opere III. Cerșetorul de cafea”, prefață de Liviu Ciocârlie, Editura Polirom, care conține scrisorile trimese de autor, între anii 1967 1980, unor confrați de condei - Lucian Raicu, Leonid Dimov, Șerban Foarță, Radu Petrescu, Alex. Ștefănescu, Ilie Constantin, Florin Mugur. Scrisorile în versuri și proză ale poetului doctor către Leonid Dimov, mai vârstnic cu 13 ani, trec de la deferență la prietenie caldintimă, punctând impresii de lectură
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Edmonton - Canada, nr. 1 (42), 2011, p.9. *Cu 77 de ani în urmă: George Tutoveanu despre prețul pâinii, nr.2 (35), 2009, p.4. *Semnal. Carte... Omagiu Mamei, nr.2 (35), 2009, p.4. *Paul Leu de la Cârja-Fălciu, un condei pe două continente, nr. 3 (44), 2011. *In memoriam. Alexandru Mânăstireanu - remember, nr. 4 (45), 2011. *Remember. Alexandru Mânăstireanu. Harnic, ordonat și de cuvânt toată viața, nr. 1 (46), 2012, p. 12-13. *Despre G. Tutoveanu, în ziarul „Opinia”, Iași, nr.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Mugurilor” se afirmă și în afara liceului. Activând în Cenaclul „Septentrion”, patronat de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, unii semnează versuri și proză în câteva numere ale periodicului cultural-literar „Septentrion”. În 1994, la Concursul Național de Literatură „Tinere condeie” se afirmă Radu Strugariu (premiul I), Daniela Rusu și Florin Cotoi (premiul III). În volumul colectiv de debut Bucovina viitoare. 111 copii și adolescenți scriitori, îngrijit de Ion Drăgușanul (Suceava, 1998) sunt incluși 17 elevi rădăuțeni, colaboratori la „Muguri”. În
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
au; și că ei nu dăruiesc patriei, ci plătesc o datorie către dânsa, și aceasta este una din cele mai dintâi datorii (p. 23). Adițional promovării ideilor referitoare la suveranitatea populară și democrația reprezentativă, Aaron își încheia lucrarea lansând din condei o altă idee revoluționară: unirea mădularelor etnice ale românilor într-un singur organism politic. Pasajul de final al lucrării merită reprodus in extenso. După ce menționează că focul patriotismului poate fi ațâțat în inimile cetățenilor în special prin educație patriotică, realizată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Maior, 1990, p. 21). Această acuzație, care atentează la puritatea sângelui roman și, ipso facto, la nobilitatea genetică a poporului român, este respinsă de Maior ca total neîntemeiată. Fără nicio acoperire istorică, ea nu este decât o altă "vomitare cu condeiul asupra romînilor, strănepoților romanilor celor vechi" (Maior, 1990, p. 5) venite din ura scriitorilor străini. Nici chiar după retragerea aureliană, coloniștii rămași în patria lor nu s-au compromis genetic: "Romînii și după vremile lui Aurelian au rămas în Dachia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care a radicalizat tendințe existente în epoca precedentă. Pe de o parte, discursul românismului (atât de pregnant în pedagogia bărnuțiană a xenofobiei) s-a prelungit într-o formulă extremistă, formând fundația ideologică a extremei drepte românești. Țâșnind cu aplomb din condeiele poetico-jurnalistice ale unui Nichifor Crainic sau Octavian Goga, discursul identitar al acestora poate fi descris drept "fanatism naționalistic", o hiperbolizare a elaboratului ideologic naționalist de la sfârșit de secol XIX. Pe de altă parte, filtrat prin criticismul junimist, mesajul difuzat prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
final, termin mandatul, fără probleme. L-am întrebat atunci: "Ce s-a întâmplat, ce ați vrut să faceți cu mine?" "Asta e, Stelică te-a propus la Viața Studențească și Amfiteatru. Sunt sigur că vei face față. Le ai cu condeiul, cu orientarea". S. B.: Era o propunere bună, dar nu convergea cu problemele dumneavoastră. D. T.: Exact, aveam o problemă personală pe care nu o mai puteam ține ascunsă. S. B.: O problemă personală pe care partidul n-avea cum
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pe Iași) și Popa Ștefan (lector la filologie). A câștigat Chiriac Ion, zis "Bădia". D.T.: A fost o decizie bună. S.B.: Am văzut și din acțiunile de după, când a intrat Chiriac, s-a cunoscut. D.T.: Un intelectual, un om de condei, un bun ziarist, un om cu foarte multe idei, cu mult umor. S.B.: L-am cunoscut. În ziua în care am susținut lucrarea de licență, în '96, Radu Negru ne-a luat pe toți cei pe care îi coordonase și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
ori la întrunirile redacționale, care erau săptămânale. Ei aveau și un sediu în Univrsitate. În primul an mai mult am audiat, dar am dat și eu vreo două texte. Era o revistă cunoscută, foarte cunoscută, a format mulți jurnaliști de condei. S. B.: După ce ați ieșit din universitate, în perioada aceea cât ați fost profesor la liceu până să reveniți în mediul universitar, ați mai ținut legătura cu presa? D. T.: Da, mergeam și o luam de la universitate, era chiar pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
mult, lupta politică ar fi fost tare săracă, neinteresantă pentru popor. Ce ai fi putut critica?! Dar oare ar fi fost ceva în lume cît de cît criticabil?! Cu siguranță că nu! Ce ar mai fi scris un as al condeiului, ca mine de exemplu, fără o crimă, acolo, fără niște hoți, fără un viol, ceva? Dar filmele? Dar televiziunile? Credeți că am mai fi văzut pe ecranele TV vreo fetișoară super care să-și tremure fundulețul aproape gol și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
agiutor și de milă de Sfântul Mormânt...iar acmu se află...de tot lipsită și mai de tot pustie și mai vârtos pentru nevoile și greutățile ce s-au tâmplat pre această săracă țară din zavistie diavolului.” - Frumos adusă din condei, mărite Spirit. Eu stau și mă întreb dacă acei prea cuvioși călugări viețuitori în mănăstire și reprezentanții Sfântului Mormânt nu erau porniți pe părăginirea și nu pe sporirea averii mănăstirii... - Din păcate, cam așa se petreceau lucrurile, dragule...Si nui
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Îngerului durerii.” Ne dăm seama din aceste rânduri de ce doamna Aspazia Oțel Petrescu a fost una dintre studentele preferate ale lui Lucian Blaga și de ce Părintele Arsenie Boca i-a încredințat la sfârșitul anilor ‘40 lectura manuscrisului cărții „Cărarea Împărăției”. „Condeiul cu care au fost scrise versurile a fost gândul și foaia pe care acestea s-au transcris a fost memoria. O idee, un sentiment, o emoție, o amintire, o trăire profundă se înveșmântau în cuvinte, în gând. Se organizau în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Pro Natura“: «Evident, transpunerea unui sunet În literă m’a silit la mici modificări În text, În cadrul unor perechi precum „ascultător-cititor“, „emisiune-capitol“, „trecut anterior“ etc. Toate acestea, ca și corectura tacită a unor erori mici sau mari comise din fuga „condeiului“, de fapt În fața microfonului, ca și mici adaosuri lămuritoare, sunt redate În caractere cursive. Dar sunt alte lucruri, precum denumirile științifice ale speciilor ori citatele din latină și nu numai, ce se redau Îndeobște În cursive; pentru acestea, Întru distingere
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de 99% ci a Întregii comunități, trece neobservată, Într’un corp de literă minuscul, pe ultima pagină. Dacă e găzduită și acolo... Efemeritatea condiției sale, pe care se străduie s’o contrazică, Îi conferă presei și o servitute: Din fuga condeiului când tipografia așteaptă, materialul, știrea, renunță nu numai la maturare, dar devine lesne o deformare a adevărului. Și cum, ca oameni, suntem cu toții subiectivi, și presa ajunge să accentueze culori care de fapt nu ne interesează, În detrimentul celor care ar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
-l folosească, apoi și l-a rupt cu adevărat" de unde se vede că nu gen. Stănculescu deține chitanța nr.1 la operațiunea gips... numai că un poet, dacă e "să fie folosit", nu piciorul și l-ar declara fracturat, ci condeiul. Aiuristic este și răspunsul la întrebarea "de ce bea Nichita?": "pentru că trebuia să stingă frisonul cosmic pe care ți-l dă inspirația și altcumva decât prin creație." Vorba lui Nichita: "hai să ne haidem!" Ciudat, Ediția de colecție îl însoțește pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe care nu contenește, într-o manieră sinucigașă s-ar putea zice, să le denunțe". Și tot același comentator: "incoruptibilă și incorigibilă ca orice mare idealist, incapabilă să fie, ca un comis-voiajor, pe placul tuturor clienților ce-i pică sub condei". Cu toată strădania, n-am putut recolta, de pe întreaga postată a literelor române, decât un singur rictus mărunt de respingere, de-a dreptul bizar, evident inconsistent și superficial, sub semnătura lui Horia Gârbea. Nici n-are rost să-l reproduc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pe mai multe coline ce domină râul Brac, o apă cu multe coturi, ce se varsă în Nipru..." (p. 131). Râul cu pricina nu-i Brac, ci Bâc, și se varsă nu în Nipru, ci în Nistru mă rog, fuga condeiului naște aberații. Republica Moldova este "încă ocupată de armata a 15-a" (!?) și-i condusă de "noul premier" (!?) Lucinschi. Toate ca toate, până când autorul, nevoit să treacă Prutul, ajunge în România și se poticnește de onomastică. Cum hărțile și ghidurile turistice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în viața culturală, prieteniile nou dobândite, și ele semnificative în plan literar (de ex.: acad. Mihai Cimpoi) fiind puține, dar mai mult decât onorabile. Contrafacerile depistate în jurnalele publicate în timpul vieții autorilor fac să planeze legitime suspiciuni asupra "aducerilor din condei" ulterioare. Instinctiv, acord credit deplin acestui Jurnal, chiar dacă îngrijitorul ediției, Lina Codreanu, avertizează că s-au operat prescurtări și eliminări ("au fost omise din mss. paginile prea patetice"). Interesant este să-ți afli propria persoană menționată în însemnările vechi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de la primele pagini, unde începe schița iconografică "Filosofia portretului lui Țepeș". Dacă Hasdeu ar scrie în zilele noastre, ar fi încadrat între protocroniștii puși pe demonstrații idealizante, întrucât izbutește să ducă până la capăt o argumentație-model pentru exaltate "reconstituiri" aduse din condei și trase de păr. Adevărat, pornite din cele mai bune intenții, dar... Cuvier își propunea să reconstituie ditamai viețuitoarea pornind de la un oscior; Hasdeu se străduiește să recompună portretul psihologic al voievodului muntean studiindu-i liniile feței, așa cum sunt înfățișate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și avizat al securistului Tache trece dincolo de literatură! Scriitura îngrijită, remarca de profunzime psihologică, nuanța sesizată cu finețe, concizia dialogului esențial și, mai ales, lejeritatea cu care se mișcă în lumea universitară și-n mediul academic arată că Tache are condei și-i de-al casei. Nu musafir, ci membru al familiei. Poate, chiar respectat. Oricâte filme și cărți ar (mai) apare, inspirate din sumbrele "demascări" de atunci, tot va fi imposibil generației de azi să perceapă până la capăt atmosfera de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ieși în față și românii cu un remarcabil scriitor, disident adevărat Paul Goma, care are operă, are coloană vertebrală, are statut de rezistent autentic și ne-gonflat, a avut și are curaj, ba mai posedă și o tinerească vivacitate a condeiului (de unde i s-au tras destule...). Cum se comportă țara față de acest disident real? Nu i-a restituit cetățenia. Nu l-a reprimit în Uniunea Scriitorilor. Cine-i publică textele, își riscă slujba (vezi cazul L.I. Stoiciu). I s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
meu coleg de grupă la Universitatea "Cuza", Leon Volovici, și a Gabrielei Omăt, apărea (la Ed. Humanitas) o carte-restituire de certă excepție: "Jurnalul" lui Mihail Sebastian. A avut parte, absolut meritat, de un box-office generos, au comentat-o mai toate condeiele avizate și, iată, produce reverberații târzii: la ed. "Cartea românească" se publică varianta dramatizată de basarabeanul D. Crudu, intitulată "Steaua fără... Mihail Sebastian". Adevăr grăiește titlul: cartea-i fără... Sebastian. Din câteva pricini, între care de departe străluce o dilematică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
În august 2013, când la Editura PIM, Iași, a apărut cartea SINGURATATE de Ion N. Oprea, realizatorii proiectului ei - prof. Ana Dumitrescu, Ion N. Oprea și Constantin Hușanu - explicau geneza și conținutul volumului care cuprindea opiniile a circa 40 de condeie - profesori, medici, juriști, psihologi, chiar și elevi - printre care și lucrarea semnată de Adriana Andreiaș Micu, mult mai extinsă decât publicase revista bucureșteană. Volumul nostru a avut și are succes la cititori. Corespondența cu doamna Adriana a continuat, ea fiind
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu prea ai cu cine discuta, la TVR sunt numai certuri care nu mă interesează și nu ai ce vedea nimic bun. Doar câte un serial, și acela cu personaje răutăcioase, așa că dacă mă simt puțin bine pun mâna pe condei, scriu, mai fac o poezioară și s-a făcut seara !. Scriind cele de mai sus, revenea și se referea chiar la ceea ce se numește sărăcia. Pe copii îi poți cunoaște de la trei-patru anișori. Unii, gospodarii de mâine, încep și se
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pentru Galerie, adică tot ce-a strâns despre o singură familie, într-un timp "extrem de lung". De ce? Spre "a putea descrie destinul unei familii, cu certe merite în cultura națională, dar și cu ecouri în cea universală, prin oamenii de condei pe care i-a dat" (p. 9). Cel care i-a stimulat, admirat și prefațat cartea, poetul, ziaristul, eseistul Constantin Severin câștigând de partea sa și convingând întreg colectivul de redacție de la "Monitorul de Suceava" să-l găzduiască periodic în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]