3,116 matches
-
și, în special, o lingvistică a textemelor) nu se poate constitui decât pe baza triadei coșeriene desemnare - semnificație - sens, desfășurându-se astfel pe trei dimensiuni: ca lingvistică elocuțională, care studiază textemele în general, indiferent de modul în care acestea se configurează în diverse limbi și/sau texte; ca lingvistică "idiomatică", ce vizează modalitățile de configurare a textemelor în anumite tradiții/limbi "istorice"; și ca lingvistică a textului, care urmărește maniera în care textemele se actualizează și se încadrează în anumite discursuri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lingvistic. Alegându-și ca material ilustrativ romanul Creanga de aur (1933) de Mihail Sadoveanu, studiul nostru a urmat trei pași: identificarea și interpretarea cuantelor referențiale construite pe baza textemelor; identificarea și interpretarea câmpurilor referențiale și străbaterea traseului generativ/hermeneutic care configurează sensul de ansamblu al romanului; degajarea aportului textemelor la construcția câmpurilor referențiale și a sensului global al textului. Analiza acestor aspecte ne-a condus la concluzia că, deși nu constituie prin ele însele metafore "poetice" (revelatorii/trans-semnificative), textemele intră uneori
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să refacă legătura dintre laicat și Ecclesia reprezenta un prim semn de normalizare a culturii române. Tabloul presei religioase din perioada interbelică confirma o gravă dezorientare a celor chemați să gestioneze problemele bisericești. Lipsa unui îndreptar dogmatic normativ, bunul plac configurau acest trist tablou. Excepție făceau ziarul "Cuvântul", revistele "Gândirea", "Predania" etc. Acțiunea restauratoare a lui Nae Ionescu în viața Bisericii viza următoarele aspecte: restabilirea legăturii cu Tradiția Bisericii, îndreptarea tuturor disfuncționalităților care periclitau bunul mers al Bisericii precum: politica în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
5 cm diametru), se consideră de la unghiul de convergență cu „vena Marshall” (vezi mai jos) până la locul de vărsare în atriul drept. 2/3 din sinusul coronar sunt acoperite de miocardul atrial, care în jurul orificiului de vărsare în atriul drept configurează un dispozitiv în formă de lat, cu rol în obturarea orificiului sinusal în timpul sistolei atriale. - Sinusul coronar primește următoarele afluențe: - V. cordiș magna, care venind din zona apicala a cordului urca în sântul interventricular anterior, ocolește baza urechiușei ștăngi în
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
universal direct și primul ministru trebuie să asigure încrederea parlamentului. Această structură ierarhică are o anume consecință: îngrădirea puterii președintelui sau anularea acesteia de către o majoritate parlamentară distinctă, coerentă și puternică. Semi-parlamentarismul este așa-zisa "democrația cancelarului" (chancellor democracy) care configurează un design instituțional în care primul ministru și cabinetul său joacă - în ceea ce privește inițiativele legislative - un rol mai puternic decât cel al parlamentului. Exemplul cel mai notabil al semi-prezidențialismului este Republica a V-a Franceză, în timp ce Marea Britanie este în general citată
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
joacă un rol dominant în comparație cu puținele grupuri de interese operaționale, cum ar fi cele ale antreprenorilor industriali (dacă există), condiționând economia în diverse moduri (determinând, de exemplu, diverse nominalizări de patronaj în anumite sectoare economice publice). Semi-autonomia și semi-controlul se configurează ca tipuri intermediare. Primul este caracterizat de o societate civilă și elite cu o anumită autonomie în fața partidelor și de un sector economic public consistent. Al doilea tip se caracterizează printr-un sector public extins, prin partide politice care pot
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
democratic. Ne referim la regimurile care au dobândit unele forme democratice proprii, cărora le lipsesc alte elemente, dar care, în același timp, conservă aspecte autoritariste. Astfel de structuri se poziționează la jumătatea drumului dintre autoritarism și democrație, și, în consecință, configurează autentice regimuri de tranziție. Recurgând la expresii uzuale, în spatiul iberic se poate vorbi, așa cum o fac unii autori în America Latina (vezi Rouquié, 1975 și O'Donnell și Schmitter, 1986), de dictablandes (dictaturi "slabe") și democraduras (democrații "dure"). În contextul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
propriilor drepturi (o opoziție eficientă din partea partidelor lipsind cu desăvârșire), ne putem referi la o democrație limitată. Noțiunea de "democrație iliberală", propusă de Merkel și Croissant (2000: 10), coincide cu cea de democrație limitată, aici sugerată. Evident, situații complet diferite configurează cazurile de pseudo-democrație. Nu este vorba de un model intermediar de regim, ci de cazuri de regimuri autoritare 26 care prezintă anumite forme exterioare specifice democrației, de genul acelor constituții care declară garantarea drepturilor și a alegerilor, fără a corespunde
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
corespund extremele fiecărei dimensiuni. Primul pol poate fi dat de autoritarismul perfect, caracterizat prin: pluralismul accentuat (cu actori importanți), absența ideologiei și a justificării regimului, absența mobilizării și, în consecință, a participării, "structurarea" scăzută a regimului. La polul opus se configurează totalitarismul: absența pluralismului sau a monismului (cu o prezență puternică a partidului unic în poziție dominantă), un alt nivel de ideologizare, de mobilizare participantă, precum și existența diferitelor instituții caracteristice regimului. Între cei doi poli se situează o gamă de configurații
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ei realizează penetrare structurilor preexistente politice, sociale și economice). În această privință, se poate face distincția clară între "control", atunci când militarii au o misiune limitată de conducere a organizațiilor și a celorlaltor sectoare, în mare parte autonome, și "administrare", care configurează o "colonizare" a diferitelor sectoare ale administrației, ale afacerilor și ale sindicatelor de către oficiali [Finer, 1962, 251 urm.]. Nordlinger face diferența dintre militarii moderatori, militarii gardieni și militarii guvernanți [Nordlinger, 1978: 51-57]. În primul caz, militarii au putere de veto
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
obiectivul lor politic principal fiind menținerea status quo-ului și a ordinii. În America Latină, acest tip militar de regim, s-a transformat într-o alta, una din cele două menționtate mai sus [Stepan, 1971]. Important este că rolul moderat al militarilor configurează un regim militar-civil. Există, însă, regimuri pretoriene reale (regimuri cu militari "gardieni"), care controlează în mod direct guvernul, ocupând roluri decizionale importante, cu obiective privitoare la ordine, conservare și, mai ales, de "raționalizare" economică (reducerea inflației, a cheltuielilor publice, a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aspectul cel mai important de luat în considerare. De exemplu, în Chile, în 1973, chiar dacă a existat efectiv un rol al americanilor acesta nu a fost determinant nici pentru intervenție și nici pentru succesul loviturii de stat. În Chile se configurează situația clasică a intervenției militare: criză politică profundă, caracterizată de legitimitate scăzută a regimului în vigoare, politizarea claselor inferioare, amenințarea intereselor claselor mjlocii, criză economică profundă, ilegalitate, dezordine, violență și corupție, o instabilitate, instituționalizare scăzută, fie a structurilor regimului (care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
clase burgheze "înalte", din cler sau chiar militari. Mișcările și partidele populiste sunt marcate de prezența unui lider carismatic și de un raport nemijlocit (organizațional) între lider și mase. Tipul de participare rezultat nu este nici autonom, nici spontan; el configurează, mai degrabă, forme de mobilizare ale grupurilor populare mai puțin organizate. Ideologia nu este precis formulată; ea se referă mai curând la valori, adesea vagi și ambigue, cu puternice deosebiri de la o țară la alta. Totuși, există două constante: accentul
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
reală. Este vorba despre așa-zisul "sistem cu partid hegemonic". Acest model prevede și o semnificativă inovare instituțională, fie în privința articulării structurilor politice, fie în ceea ce privește organele de conducere (ale societății și ale economiei) ce urmează a fi create. Regimurile care configurează un astfel de model promit stabilitate, chiar dacă nu se poate emite acum o opinie definitivă deoarece fenomenul la care se referă modelul s-a răspândit mai ales în ultimul deceniu. În plus, este necesar a aminti cum, la sfârșitul anilor
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cum sunt Libia, Sudan și Pakistan) religia musulmană constituie un aspect important pentru legitimarea regimului sau pentru baza normativă politică cea mai relevantă, regimul instaurat în Iran este un fenomen cu totul nou. Este de studiat pentru că, fără dubiu, el configurează un regim de mobilizare creat inițial de un lider carismatic, Khomeini. Spre deosebire de alte modele menționate aici, nu au loc lupte pentru independență și nici nu poate fi vorba de transformări după cel de-al Doilea Război Mondial sau de mișcări
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
libertatea presei. Este necesar a evidenția drepturile civile, și, în consecință, posibilitatea existența dezacordului, a opoziției și a competiției. A doua dimensiune se referă la participare, și, mai ales, la extinderea drepturilor politice (electorat activ și pasiv). Aceste două dimensiuni configurează un spațiu în interiorul căruia este posibil să situam toate regimurile politice. Trecerea de la politica elitelor la politica de masă, care caracterizează lumea modernă, este marcată de organizarea societății prin intermediul partidelor/partidului, a sindicatelor, a grupurilor. Istoria tuturor regimurilor politice poate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de siguranță economică, până la dreptul cetățeanului de a participa deplin la patrimoniul social și de a trăiîn societate, conform normelor în vigoare" [ibidem, 9]. Serviciile sociale și sistemul scolastic sunt instituțiile corespunzătoare care se dezvoltă mai ales în secolul XX, configurând așa-zisul welfare state. Există conexiuni între cele trei aspecte ale cetățeniei. De exemplu, instrucția este legată strâns de posibilitatea de a se bucura de libertățile civile. Democrația privește mai ales intrarea "noilor straturi ale populației" în spațiul politic sau
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se suprapune tranziției. Prin acest termen se înțelege, în sens restrâns, perioada ambiguă, intermediară, în care regimul a abandonat unele caractere determinante ale precedentei structuri instituționale fără a dobândi însă toate caracterele noului regim (ce urmează a fi instaurat). Se configurează astfel o perioadă de fluiditate instituțională cu care se confruntă diferitele variante politice susținute de actorii reprezentativi. Pentru că, în numeroasele cazuri, succesive primei democratizări, regimul de la care se pleacă este unul autoritar, tranziția debutează atunci când încep să fie recunoscute drepturile
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
loc în timpul tranziției, și, pe care (de obicei) o caracterizează prin acordarea mai multor drepturi politice și civile (niciodată prea mari, astfel încât să permită organizarea controlată a societății civile, atât la nivel de elită, cât și de masă). Se poate configura, în esență, o instituție "hibrid" care ar trebui să contribuie la depășirea crizei regimului autoritar (militar), lărgind baza sprijinului social. Pentru a avea șanse de succes, o astfel de politică hibridă trebuie să se bazeze nu numai pe suportul elitei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de consens, obediență și sprijin (Di Palma, 1990: 145). Prin urmare, sunt mulți autori care recunosc rolul și semnificația legitimității și legitimării. Cu toate acestea, în spatele acestei unanimități substanțiale se ascund diverse probleme. De fapt, legând consolidarea de legitimare, putem configura o tautologie (instituțiile democratice se consolidează pentru că cetățenii le consideră pozitive) care lasă întrebări deschise. Mai mult decât atât, chiar dacă definiția legitimității adoptate aici este acceptabilă și utilă, ar fi oportun să se ia în considerare și o versiune mai
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a instituțiilor, în principal cea privitoare la activitatea partidelor politice și a elitelor de partid. Aceste alternative au fost definite ca legitimare exclusivă și, respectiv, legitimare inclusivă. Combinația dintre cele două dimensiuni conduce la patru procese polare diferite, care pot configura o tipologie a consolidării (vezi figura 5.2). Coloana din dreapta reflectă o situație în care există o legitimitate democratică larg răspândită, chiar de la început, sau în care se dezvoltă un sub-proces de consens care favorizează legitimarea într-o așa măsură
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
reperele electorale naționale, locale și, eventual, supranaționale: alegătorul acordă o recompensă prin acordarea votului unui candidat sau unei liste, sau de pedepsire, prin votarea unui candidat diferit, prin abținere sau prin anularea buletinului de vot. În plus, responsabilitatea (accountability) "verticală" configurează o relație între entități politice inegale, așa cum sunt guvernatul și guvernantul. Această relație mai puțin sporadică numai dacă ne gândim la evenimentele electorale frecvente (locale, naționale, și, în cazul țărilor europene, supranaționale) sau la posibilitatea de referendum, în privința temelor care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
o responsabilitate (accountability) efectivă asigură îmbunătățirea sistemului juridic și respectarea acestuia; statul de drept este o premisă esențială pentru receptivitate (responsiveness), care, la rândul său, este o condiție importantă pentru a ajunge la un reper de genul responsabilității politice. Se configurează, pe scurt, un triunghi așa cum rezultă schițează graficul din Figura 7.1. Figura 7.1. Calitatea democrației: conexiuni între dimensiunile procedurale și rezultatul final stat de drept responsabilitate (rule of law) (accountability) receptivitate (responsiveness) Toate considerațiile prezentate evidențiază dificultăți ce
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
financiare, suprastatale, care au creat relații de intercondiționare economică, politică și chiar culturală? Actorii globalizării sunt în principal marile companii transnaționale, purtătoare ale mesajului de dezvoltare globală. Sfârșitul mileniului al doilea a accelerat sub toate aspectele dezvoltarea omenirii și a configurat principalele direcții de extindere a globalizării - care au fost concomitent și cauză și efect a fenomenului, într-un cerc dinamic de autoîntreținere, în care, într-o reacție în lanț, evenimentele se determină sau influențează fără a putea fi cu ușurință
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
chestionarul nestandardizat interviul, ș.a. METODA: 6X3X5 ORGANIZARE - 2 grupe de câte 6 profesori ai Colegiului Tehnic „M. Sturdza” - 3 soluții diferite - 5 runde, fiecare de maxim 5 min. PROCEDURA - se distribuie fiecărui profesor câte o foaie A4 pe care sunt configurate 3 coloane, astfel: Identificarea principalelor schimbări atitudinal-comportamentale și valorice constatate de profesor ACȚIUNI Ce facem? PARTENERI Cu cine facem? INSTRUMENTE Cu ce facem? - se cere înscrierea pe foaia de hârtie a 3 soluții într-un interval de timp de 5
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica SFÂRLOS, Lenuţa HAMZA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93144]