4,975 matches
-
după cum am spus deja, e greu să se găsească variante identice exprimate în forme lingvistice diferite, răspunsurile indivizilor fiind semnificativ influențate de formularea întrebărilor și, în anumite situații, chiar și de poziția unei întrebări în cadrul chestionarului. c. Fidelitatea măsurată prin consistența internă a unui instrument se referă la faptul că aproape întotdeauna, referitor la o problemă importantă de investigat, se construiește o mulțime de itemi, vizând fiecare un aspect relativ distinct, dar nu total independent al problemei în cauză. Atunci se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
independent al problemei în cauză. Atunci se ridică întrebarea cât de „legați” sunt acești itemi între ei, adică ce congruență există la nivelul fiecărui subiect în răspunsurile sale față de chestiunea cercetată. S-au construit mai mulți indicatori de măsurare a consistenței interne, printre care mai comuni sunt coeficientul alfa al lui Cronbach și cel al lui Kuder-Richardson (vezi, de exemplu, Radu et al., 1993). Logica acestor măsurări este aceea că se compară rezultatele interitemi și item-instrument total. Focalizarea cu mai mulți
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rezultatele interitemi și item-instrument total. Focalizarea cu mai mulți itemi pe o aceeași problemă foarte specifică (trăsătură de personalitate, aptitudine etc.) reprezintă apanajul testelor propriu-zise, al inventarelor și scalelor de atitudine. În cazul chestionarelor folosite în anchetă și sondaje, calcularea consistenței interne îmbracă forme mai puțin riguroase. d. Fidelitatea interobservatori (evaluatori) privește gradul de concordanță ce există între doi sau mai mulți evaluatori care folosesc același instrument. Când chestionarul se aplică prin tehnica de autoadministrare, evident că nu se pune problema
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
anterior cu rezultatele după un criteriu practic, cu ceea ce s-a întâmplat efectiv la un moment posterior - ca în cazul votării. Dar nici aici o lipsă de paralelism - în ciuda faptului că de această dată reperul are o cu totul altă consistență decât în cazul anterior - între rezultatele anticipate și cele efective nuinvalidează cu necesitate sondajele. Între cele două momente (sondaj și vot) pot interveni o serie de factori care să schimbe configurația răspunsurilor. Cu cât intervalul dintre sondaj și vot este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cei investigați despre inițiatorii și rosturile anchetei. Alte aspecte ale relației operator-subiecți vor mai fi atinse și în capitolul final al cărții. În discuțiile metodologice despre sursele de eroare la nivelul respondentului se face mare caz de nevoia acestuia de consistență. Bazându-se pe teoria consistenței cognitive- ce afirmă tendința subiecților de a rezolva contradicția, pe plan mental, dintre diferite informații, opinii, crezuri etc., contradicție ce înseamnă un puternic disconfort psihic -, se prezumă că și în cadrul anchetelor și sondajelor indivizii deformează
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rosturile anchetei. Alte aspecte ale relației operator-subiecți vor mai fi atinse și în capitolul final al cărții. În discuțiile metodologice despre sursele de eroare la nivelul respondentului se face mare caz de nevoia acestuia de consistență. Bazându-se pe teoria consistenței cognitive- ce afirmă tendința subiecților de a rezolva contradicția, pe plan mental, dintre diferite informații, opinii, crezuri etc., contradicție ce înseamnă un puternic disconfort psihic -, se prezumă că și în cadrul anchetelor și sondajelor indivizii deformează răspunsurile în conformitate cu această tendință. Astfel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
54% dintre cei care nu au fost! Fără a intra în detalii, vom spune că, în general, în ciuda exemplului invocat (unde probabil nevoia de congruență opinională nu s-a făcut puternic simțită și din cauzaordinii inverse a scalelor), tendința spre consistență în răspunsuri funcționează, dar că efectul ei depinde de o serie de alți factori, cum ar fi ordinea întrebărilor, gradul de dezirabilitate caracteristic itemilor etc. Probabil însă că nu funcționează în măsura în care este subliniată în literatura de specialitate. Ar fi de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ei depinde de o serie de alți factori, cum ar fi ordinea întrebărilor, gradul de dezirabilitate caracteristic itemilor etc. Probabil însă că nu funcționează în măsura în care este subliniată în literatura de specialitate. Ar fi de notat în acest sens că teoria consistenței cognitive, cu diversele ei variante (teoria sistemului de atitudini echilibrat, teoria congruenței, teoria disonanței cognitive), a fost elaborată și dezvoltată într-un anumit context cultural (SUA) și, mai ales, că experimentele de laborator ce o susțin s-au întreprins aproape
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la fel resimțită și de altesegmente populaționale. De altfel, bazându-se tocmai pe o serie de rezultate ale sondajelor de opinie, Abelson (1976) formulează teza că, în mod obișnuit, oamenii operează cu atitudini (opinii) moleculare, adică atitudini (opinii) care, având consistență internă(între componentele lor), sunt relativ independente unele față de celelalte. O asemenea structură opinională ar fi prezentă mai ales în situațiile de tranziție de la un rol social la altul, de laosocietatela alta. În aceeași ordine de idei, Bourdieu (1999), foarte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în fapt, opt dimensiuni propriu-zise ale conceptului, fiecare fiind acoperită cu o singură întrebare sintetică. Reducția efectuată ulterior se dovedește necesară datorită similitudinilor unora dintre aceste dimensiuni, existând deci posibilitatea reducerii spațiului generat de concept. Pentru degajarea dimensiunilor sau analiza consistenței modelului propus a priori se pot folosi mai multe genuri de proceduri statistice, dar cea mai frecventă este, probabil, analiza factorială. În orice caz, aceste metode se bazează, de regulă, pe analiza matricei coeficienților de corelație între perechile de itemi
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
inclusiv la întrebările de opinie. De altfel, în faza de verificare a chestionarelor, cel care efectuează o asemenea operație este mereu pus într-o situație dilematică: să verifice chestionarele parcurgându-le pe fiecare de la cap la coadă (favorizând astfel verificarea consistenței răspunsurilor subiecților, adică a exactității) sau să parcurgă răspunsurile la o aceeași întrebare trecând prin toate chestionarele (opțiune ce favorizează verificarea uniformității). 2.2. Postcodificareatc "2.2. Postcodificarea" În cazul anchetelor, prelucrarea de tip statistic a datelor presupune și pretinde
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
într-o mai veche culegere de studii coordonată de S. Chelcea (1985), precum și într-o carte mai recentă a lui M. Agabrian (2006). 2.3. Prelucrarea informațieitc "2.3. Prelucrarea informației" 2.3.1. Prelucrarea sumară, validarea eșantionului și evaluarea consistenței datelor Sintetic vorbind, prin prelucrarea sumară a informației din chestionar înțelegem construcția unor tabele unidimensionale, cu răspunsurile obținute la fiecare întrebare, exprimate sub formă de frecvențe absolute și relative (procente, de regulă), precum și calcularea, la un prag de probabilitate, a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alte surse independente: de pildă, dacă, refăcând distribuția corectă pe sexe și vârste, se ajunge la o nouă distribuție după școlaritate mult mai apropiată de cea reală decât cea obținută inițial. 5. Tot pe baza rezultatelor prelucrării primare se evaluează consistența datelor obținute, respectiv validitatea instrumentului și corectitudinea muncii operatorilor. Aici sunt folosite mai puțin tabelele simple, referitoare la o variabilă, deși nici utilitatea acestora nu poate fi negată. Într-adevăr, dacă avem, să spunem, un sondaj preelectoral, prima grijă este
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fără de-a mă chinui.” Există la Alecu Văcărescu, mai mult decît la alți poeți de Început, o perversitate a durerii În dragoste. Toate jurămintele sînt, evident, false, adevărată, sinceră nu este decît convenția. Însă repetată, convenția Începe să capete consistență. Focurile devin foc, ohtăturile se unesc În oh-ul jalnic al unei ființe bolnave de o boală de Îngeri. Adresate Lucsandrei sau Elencăi, versurile se aseamănă: nici o modificare de ton, de imagine, de peisaj. Semn că poetul cîntă femeia, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
capăt acestor gînduri burgheze. Momentul sacru a trecut. Poemul nu merge mai departe, imaginația s-a epuizat În „presimțirea” obiectului erotic. Depărtarea a fost (pentru poezie) fecundă, apropierea interzice confesiunea. Ca și În poemele de meditație istorică, numai distanța dă consistență reveriei. Numai străbătînd un spațiu vast, ochiul vede un palat osianic În niște modeste ruine. Asemeni În poeziile de dragoste: așteptarea presupune o absență, o Îndepărtare care provoacă o veritabilă euforie. Euforia Încetează cînd pașii se apropie: „Din frunza-ntunecată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
peisaje lirice intrate În poezia noastră pînă la el numai În chip sporadic. Poetul lui Conrad și al Basmelor leagă de aceste peisaje anumite forme, stări (chiar dacă timide și, adesea, superficiale) ale sensibilității lirice. Conrad și Florile Bosforului dau oarecare consistență unui peisaj imaginar În care transparența, fluiditatea, cețurile azurate ale mării se conjugă cu culoarea, corespondențele secrete, extazul vieții din serai. Marea și Seraiul sînt cele două spații (cronotopi) ai lumii bosforiene. Unul concentrează splendoarea și moliciunile de orient, celălalt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
conciliere Între o reverie (o evaziune eșuată) și o agresiune materială. Scriitura, despre care Alecsandri nu face nici o referire exactă, reprezintă Împăcarea dintre cele două elemente (spații) aflate la extremitățile sensibilității lui poetice. Versul domolește agresiunea iernii și dă oarecare consistență visului. „Retras În pace”, Într-o fecundă singurătate, cu rănile Închise, poetul poate, În fine, să-și transcrie melancoliile lui de om Înfricoșat de dezastre. Începutul Pastelurilor sugerează tocmai cadrul și starea ce permite nașterea poeziei. Să cităm cîteva fragmente
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-i cîteodată, Cu lacrimi lungi de sînge e ploaia-amestecată. De cîmpul cel de groază chiar gîndul se ferește; Chiar crivățul pe margini din zboru-i se oprește, Atît este de mare pe locul de-anatemuri Urgia nempăcată cereștilor blăstemuri!” Peisajul are Însă consistență materială, mai mare, În orice caz, decît priveliștile ce primesc adeziunea poetului. Alecsandri devine, fără voia lui, un remarcabil poet al pustietății. Însă dezolarea În fața golurilor din natură nu ține mult și nu provoacă un sentiment de neliniște cosmică. Ordinea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În pustiuri, plin de durere”... O primă imagine a peisajului liric se profilează aici: un loc plin de jele, un spațiu-martor, În care pustiul, ceriul și stelele devin complicii și mesagerii unei mari pasiuni. Peisajul liric are o mai mare consistență atunci cînd poetul vorbește mai direct de angoasa lui erotică. În Scrisoare către Zulnia aflăm imaginea unui mare neastîmpăr și a unei voințe energice (În contradicție cu scopul ei) de singurătate. Traduse În semnele naturii, ele configurează un peisaj liric
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu mai are Însă „complexul limbajului”. Există la el „mai mult decît la alți poeți de Început o perversitate a durerii În dragoste. Toate jurămintele sînt, evident, false, adevărată, sinceră nu este decît convenția. Însă repetată, convenția Începe să capete consistență”. Nicolae Văcărescu, „Spiritul auster și chibzuit al familiei”, pune „un prag (ordinea firească, dragostea cu socoteală) În calea plăcerilor și a anarhiei simțurilor. Discursul său a devenit preponderent moral. Figura lui lirică este retragerea și legea morală pe care o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
corelație între bani și bunăstare, și cum nu găsesc, mă las păgubașă... Doar știam că Max Weber e de altă naționalitate... Mă grăbesc să concluzionez: la noi e o prăpastie imensă între vis (unde ne sunt banii, prosperitatea, bunăstarea) și consistența realității. Visul e prețuit adesea ca visare cu ochii deschiși... Fără să fim cu toții un popor de vrăbii, auzim adesea: vrabia mălai visează... Orice predispoziție spre 98 Colegiul Gheorghe Tătărescu - Rovinari visul proiectiv e retezat ca alunecare gratuită într-un
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
Într-una dintre omiliile sale, Sfăntul Grigorie Palama precizează astfel unul dintre țelurile Întrupării: “A venera trupul, așa încăt duhurile orgolioase să nu aibă îndrăzneala de a crede că sunt mai de preț decăt omul”. Acest text de o rară consistență înalță un imn neașteptat spiritului creator al omului. Dintr-o perspectivă încărcată de autoritatea tradiției patristice, se binecuvăntează astfel în chip deplin și direct creația umană - adică articularea dintre cultură și cult. Hristos vine pentru a vindeca patologia păcatului, singura
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
bolilor, ce se manifestă prin tumefiere în general pentru țesuturile și organele accesibile tactului digital. Primul loc îl ocupă organele abdominale palpabile prin intermediul peretelui abdominal, apoi penisul și testiculele al cărui așezare în pungile scrotale ne permite să explorăm volumul, consistența, forma și gradul de sensibilitate. Aceleași caractere se pot depista la glanda tiroidă și nu în cele din urmă majoritatea viscerelor abdominale, uneori prin tușeu rectal, dar și modificări ale dimensiunilor și consistenței părților moi ale membrelor, trunchiului și vecinătăților
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
pungile scrotale ne permite să explorăm volumul, consistența, forma și gradul de sensibilitate. Aceleași caractere se pot depista la glanda tiroidă și nu în cele din urmă majoritatea viscerelor abdominale, uneori prin tușeu rectal, dar și modificări ale dimensiunilor și consistenței părților moi ale membrelor, trunchiului și vecinătăților. Palparea dă indicații de mare utilitate referitoare la caracterul leziunii (inflamație acută/cronică - căldură locală, durere, înroșire, lezarea funcțiunii locale sau o tumoră de etiologie neprecizată). Palparea ovarului este posibilă și prin tușeu
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
jumătatea distanței dintre comisura bucală și tragus; atunci contractura orbicularului buzelor are semnificația tetaniei. Se vor formula întrebări în legătură cu calitatea masticației și a deglutiției. · În zona cervicală anterioară prin palparea cu ajutorul policelor, concomitent cu deglutiția pacientului, se apreciază dimensiunile tiroidei, consistența și prezența de formațiuni la acest nivel. · Tot cu pacientul în poziție șezând se efectuează examinarea posterioară folosind inspecția, palparea, percuția și auscultația. Inspecția se efectuează la nivelul tegumentelor, a cutiei toracice (asimetrii, excursii costale), coloana vertebrală, regiunea lombară. · Palparea
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]