15,474 matches
-
suspendare a exercitării dreptului de a conduce. “ ... 16. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauza în care a
DECIZIA nr. 168 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293110]
-
privind procesul echitabil și art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa anterioară, s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor Codului muncii care stabilesc termenul în care poate fi atacată în justiție decizia de sancționare disciplinară, stabilind că acestea nu sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 457 din 22 iunie
DECIZIA nr. 321 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293182]
-
referitor la principiul neretroactivității și ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, fiind examinate motive de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 410 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 8 noiembrie 2019, Decizia nr. 723 din 5 noiembrie
DECIZIA nr. 311 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293155]
-
definitive, Curtea a reținut însă că declararea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate nu poate constitui doar un instrument de drept abstract, ci trebuie să profite autorilor acesteia, care au declanșat controlul de constituționalitate într-o cauză concretă. ... 19. În aceste condiții, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, Curtea a constatat că, pentru a garanta atât stabilitatea raporturilor juridice, cât și o bună administrare a justiției, o decizie de constatare a
DECIZIA nr. 311 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293155]
-
faptelor pentru care a fost încheiat acordul de recunoaștere a vinovăției. ... 20. O asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420
DECIZIA nr. 436 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293204]
-
Uniunii Europene referitoare la dreptul la un proces echitabil și la dreptul la un recurs efectiv. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală au mai constituit obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțate în acest sens Decizia nr. 603 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 14 noiembrie 2017, și Decizia nr. 454 din 11 iulie 2019, publicată
DECIZIA nr. 663 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299138]
-
expropriatorului doar să consemneze valoarea despăgubirilor la dispoziția persoanelor expropriate, acestea neavând însă acces efectiv la sumele corespunzătoare înainte sau măcar concomitent cu momentul transferului dreptului de proprietate. De asemenea, se critică faptul că textele de lege supuse controlului de constituționalitate nu reglementează termene clare și previzibile în care expropriatorul trebuie să parcurgă procedura necesară transferului despăgubirii către persoana expropriată și nici nu prevăd vreo compensație pentru perioada în care persoana expropriată este lipsită de dreptul de proprietate asupra imobilului expropriat
DECIZIA nr. 647 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299119]
-
1 - Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la convenția menționată și ale art. 1 - Interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 adițional la aceeași convenție. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că a mai analizat, prin decizii anterioare, constituționalitatea prevederilor Legii nr. 255/2010, reținând că acest act normativ conține dispoziții care asigură cadrul legal unitar pentru simplificarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proceduri care au ca rezultat exproprierea terenurilor aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice
DECIZIA nr. 647 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299119]
-
fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 38. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 39. Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că lipsește cerința existenței
DECIZIA nr. 130 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299118]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 155 alin. (1) din
DECIZIA nr. 589 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299238]
-
doar pentru anul 2022. Cu toate acestea, în considerarea Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional se va pronunța asupra constituționalității acestora în redactarea care continuă, și după ieșirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepțiile au fost invocate. ... 25. Textele din Constituție invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 653 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299158]
-
care pot fi adoptate ordonanțele de urgență ale Guvernului. ... 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa recentă, respectiv prin Decizia nr. 388 din 17 septembrie 2024 și Decizia nr. 515 din 17 octombrie 2024, a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020, iar prin Decizia nr. 531 din 22 octombrie 2024*) și Decizia nr. 631 din 7 noiembrie 2024**), decizii nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la
DECIZIA nr. 653 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299158]
-
În acest sens, Curtea a reținut, în paragraful 34 al Deciziei nr. 388 din 17 septembrie 2024, că nu poate examina criticile ce vizează instituirea unor excepții de la regulile salarizării, întrucât nu Legea-cadru nr. 153/2017 constituie obiectul controlului de constituționalitate în cauză, ci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația
DECIZIA nr. 653 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299158]
-
29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor legale criticate, în ansamblul lor, care
DECIZIA nr. 487 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299197]
-
1 cuprins în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 46 din aceeași convenție. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că aceasta a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție și cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2
DECIZIA nr. 487 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299197]
-
persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia, menționând că: „Faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective“ (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind
DECIZIA nr. 487 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299197]
-
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, referitoare la fundamentarea proiectelor și propunerilor legislative, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție, autoarea excepției nu solicită, în realitate, efectuarea unui control de constituționalitate a expunerii de motive, din perspectiva unei critici de natură extrinsecă a Legii nr. 165/2013, ci reliefează inadecvarea la realitatea faptică a duratei termenelor stabilite pentru soluționarea notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001. Or, în jurisprudența sa, Curtea a
DECIZIA nr. 649 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299182]
-
de motive (a se vedea Decizia nr. 238 din 3 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 28 iulie 2020, paragraful 38). ... 18. Totodată, printr-o bogată jurisprudență, Curtea s-a pronunțat în sensul constituționalității prevederilor din Legea nr. 165/2013 care instituie termenele criticate de autoarea prezentei excepții, reținând că prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, paragrafele 232 și 234, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
DECIZIA nr. 649 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299182]
-
încălcare, astfel că aceste susțineri nu pot fi reținute, în condițiile în care nici nu se poate deduce, în mod rezonabil, o legătură între textele de lege criticate și cele două repere constituționale invocate. De altfel, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional nu se poate substitui, în formularea unor critici de neconstituționalitate, autorilor excepțiilor ce îi sunt deduse soluționării, cu atât mai mult cu cât prevederile constituționale invocate nu susțin prin ele însele neconstituționalitatea textelor de lege criticate
DECIZIA nr. 649 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299182]
-
martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, și Decizia nr. 296 din 6 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 8 iulie 2021, a constatat constituționalitatea prevederilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Astfel, Curtea a reținut că autorii excepțiilor din dosarele soluționate prin cele două decizii menționate se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează pretinsa lipsă de claritate, întrucât se instituie
DECIZIA nr. 549 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299253]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituțională analizează dispoziții din legi sau ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea poate examina constituționalitatea dispozițiilor legale cu care a fost sesizată. De altfel, soluția legislativă criticată se regăsește, în prezent, la art. 128 alin. (1) și (2) din Legea nr. 303/2022. ... 19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor
DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299179]
-
26. Tot astfel, de exemplu, Curtea Constituțională a statuat că, dacă, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Decizia nr. 101 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346
DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299179]
-
de înscriere la concursul la care acestea se referă. ... 28. În fine, Curtea observă că lipsa adoptării unor norme tranzitorii, care să reglementeze situații ca cea în care autorii excepției susțin că s-ar afla, nu reprezintă o chestiune de constituționalitate, ci de oportunitate legislativă, aflată la latitudinea legiuitorului, care are capacitatea de a evalua necesitatea elaborării acestora. În ceea ce privește situațiile concrete, din fiecare caz în parte, Curtea apreciază că este o chestiune de aplicare a legii în timp
DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299179]
-
vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea se poate pronunța asupra dispozițiilor legale criticate, care, deși nu mai sunt în vigoare
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]
-
să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea completelor de judecată nu pune nicio problemă de constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să aprobe/valideze compunerea completelor de judecată, iar la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție să lase
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]