2,910 matches
-
conceptul de dezvoltare politică? Există două argumente care justifică diferența. Primul este oarecum marginal, dar nu irelevant: deoarece dezvoltarea economică și socială este în multe privințe mai ușor de măsurat, nu există în practică prea multe motive de discuție privind constituentele concrete ale dezvoltării. De fapt, problema măsurării dezvoltării economice și sociale a fost din ce în ce mai mult adusă în prim plan. Spre exemplu, comparația produsului național brut pe cap de locuitor în diverse țări este o chestiune controversată, dar dezvoltarea socio-economică pare
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
alienante, provocatoare de exasperări paroxistice, de proiecții demențiale, de halucinații. Sunt particularități care, în cele mai izbutite nuvele, ies nu doar din calapoadele strâmbe ale realismului socialist, ci din orice tipare consacrate ale literarului și devin în romanele de maturitate constituenți formativi ai unui stil de o noutate deconcertantă. Printre cei dintâi, P. a dărâmat zăgazurile din calea invenției în materie de tehnică romanescă, fără a nimici însă realismul. A substituit oricărui realism limitativ, chiar și celui mai puțin rigid, „realismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
ca energie în Putere a formelor observa Ludovic de Gaigneron înseamnă a se condamna la a nu înțelege nimic din "trecerea la limită" ce caracterizează actul cauzal și obiectivitatea lui Imago Mundi..."22. Potrivit logicii formulate de Lupasco, energia, "...în constituenții săi fundamentali, posedă totodată proprietatea identității și proprietatea diferențierii individualizatoare..."23. Manifestarea unui fenomen oarecare este echivalentă cu o anume actualizare, cu o tendință spre identitate, dar această manifestare însăși implică o refulare, o potențializare a tot ceea ce nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
universului: "... nu există sistem experimental pe care să-l putem considera simplu, primar sau elementar, adică fiind compus dintr-un singur și ultim cuplu de dinamisme antagoniste... Orice sistem se dovedește a fi un sistem de sisteme..."42. Credința în constituenții ultimi ai materiei e foarte veche și e fondată pe bun-simț (în accepțiunea macroscopică a cuvîntului). Lupasco subliniază cu pertinență fundamentul metafizic al unei asemenea convingeri bazate pe bun-simț: "... elementul... va fi mereu, la rîndul său, compus din elemente, va
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
atomii, a putut fi spart nucleul atomic, punîndu-se în evidență particulele sale constitutive și s-au putut chiar pune în evidență (indirect) quarcii. Vom putea, oare, vedea într-o zi, în telescoapele noastre, vreo supercoardă fosilă a Big-Bang-ului ? Conceptul de constituent ultim al materiei este un concept asimptotic, un concept-limită. Democrația dimensională 44 a teoriei M nu este compatibilă cu acest concept. Căutarea constituenților ultimi ai materiei pare fără sfîrșit. LUPASCO ESTE, OARE, UN PROFET AL IRAȚIONALULUI? Unii comentatori ai filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
particulă este ceea ce este pentru că toate celelalte particule există în același timp. Într-un anumit sens, orice particulă este făcută din toate celelalte particule. Nu este, deci, de mirare că Lupasco împărtășește, alături de teoria bootstrap-ului, ideea că nu pot exista constituenți ultimi ai materiei. E neîndoielnic faptul că, pentru Lupasco, știința, cel puțin o știință demnă de acest nume, are obligatoriu un fundament ontologic. Dacă nu, ea s-ar reduce la "un proces-verbal întocmit la contactul cu succesiunea faptelor"16. Ontologica
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
venele normale (Lee et al., 1992a, Lee et al., 1992b). Diametrul lumenului vascular depinde nu numai de presiunea transmurală și de tensiunea generată în peretele vascular, dar și de orice creștere a dimensiunilor peretelui, datorată hipertrofiei și/sau hiperplaziei oricăror constituenți, cum ar fi spre exemplu celulele musculare netede. Această hipertrofie și/sau hiperplazie este apărută ca o măsură de adaptare la creșterea forțelor de distensie (Sumner, 1981), echilibrul dintre presiune și rezistența opusă de medie fiind modificat în cazul bolii
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
sunt extrem de importante, oferind astfel dovezi suplimentare care certifică implicarea celulelor musculare netede în producția excesivă de colagen - potențială verigă în patogenia bolii varicoase. Componenta colagenică Datele despre cantitatea, calitatea (sub raportul tipurilor definite biochimic) și localizarea colagenului, ca și constituent al matricei extracelulare, prezentate anterior, în Capitolul 6 și, respectiv, Capitolul 7, sunt dublate prin profilul electrono microscopic al acestuia. Microscopia electronică oferă însă avantajul unei investigații care penetrează în detaliile ultrastructurale, conducând, prin prisma rezultatelor, la confirmări ale constatărilor
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
european și structuralismul american Inaugurată de reflecția saussuriană asupra limbajului, lingvistica structurală s-a diversificat în mai multe curente: funcționalismul și școala de la Copenhaga în Europa și distribuționalismul american (Leonard Bloomfield care a oferit segmentarea riguroasă a lanțului vorbirii în "constituenți imediați", a elaborat noțiunea de context- diagnostic și combinatorica elementelor obținute prin segmentare). În opoziție cu lingvistica istorică a secolului al XIX-lea, Bloomfield oferă o abordare descriptivă a limbii comparabilă cu demersul saussurian sincronic. Spre deosebire însă de Școlile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
rară (Georgescu-Roegen, 2009). Astfel, dispare orice urmă a elementului antropic prin care timpul este o caracteristică de demarcație în înțelegerea ordinii lucrurilor, faptelor și evenimentelor ca atribut exclusiv al conștiinței și conștienței umane. În fond, timpul nu are sens de constituent al universului decât raportat la fluxul acțional conștient, care raționalizează și explică. Obiectivarea timpului are valoarea reducerii la absurd a cadrului acțional, adică eliminarea sursei acțiunii raționale și a dimensiunii temporalității. Ceea ce complică și mai mult problema consistenței Economiei prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
INDICAȚII ALE REMEDIILOR CUNOSCUTE ȘI MAI PUȚIN CUNOSCUTE FOLOSITE ÎN TUBERCULINISM Acalypha India. Ftizie incipientă, cu tuse dificilă cu expectorație, expectorații sangvinolente, hemoptizii. Sânge roșu strălucitor și puțin abundent dimineața, închis la culoare și cu cheaguri după amiaza. Agaricin. Un constituent activ al lui Polyporus officinate - transpirații enervante nocturne și transpirațiile ce însoțesc tuberculoza. Agraphis nutans. Obstrucții catarale, adenoidiene. Tendința la răceală. Allium sativa. TBC pulmonar. Pacienți care mănâncă mult. Raluri foarte zgomotoase cu mult mucus. Tuse dimineața, când părăsește camera
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
analiza narațiunii, ca și un stimul pentru dezvoltarea și rafinarea uneltelor naratologice. A abordare emică [emic approach]. O abordare internă și funcțională (opusă uneia ETICE, sau externe și taxonomice) a unor situații și produse (umane). Abordarea emică definește și descrie constituenții unui sistem în raport cu poziția și funcția atribuită lor în sistem de cei care îi folosesc. ¶Kenneth Pike a folosit termenul emic prin analogie cu termenul fonemic. ¶Dundes 1962, 1964; Pike 1967. Vezi și ABORDARE ETICĂ. abordare etică [etic approach]. O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1967. Vezi și ABORDARE ETICĂ. abordare etică [etic approach]. O abordare exterioară și taxonomică (opusă uneia emice sau interne și funcționale) a situațiilor și produselor (umane). Abordarea etică folosește criterii care nu sînt intrinseci sistemului și nu definește sau descrie constituenții unui sistem din punctul de vedere al cuiva familiar cu acesta. ¶Kenneth Pike a folosit termenul etic prin analogie cu termenul fonetic. ¶Dundes 1962, 1964; Pike 1967. Vezi și ABORDARE EMICĂ. acronie [achrony]. Un eveniment fără vreo legătură temporală cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o schimbare de stare produsă de un AGENT și manifestată în discurs de o ASERȚIUNE PROCESUALĂ în modul lui a face; o ACȚIUNE. "Maria a rezolvat problema" reprezintă un act, în timp ce "a plouat ieri" nu reprezintă un act. 2. Un constituent sintagmatic al unei acțiuni, o acțiune fiind formată din mai multe acte. ¶Chatman 1978; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ASERȚIUNE NARATIVĂ. act de vorbire [speech act]. Un enunț considerat a fi un act direcționat spre un scop anume. Realizarea unui
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
OBIECT ar constitui acțiunea pe care noi o numim CĂUTARE. 3. Un act. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975; Brooks, Warren 1959; Chatman 1978; Genot 1979; Greimas, Courtés 1982. acțiune ascendentă [rising action]. Împreună cu ACȚIUNEA DESCENDENTĂ și PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții fundamentali ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). ACȚIUNEA ASCENDENTĂ pornește de la EXPOZIȚIUNE și își are apogeul în punctul culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constituenții fundamentali ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). ACȚIUNEA ASCENDENTĂ pornește de la EXPOZIȚIUNE și își are apogeul în punctul culminant. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune descendentă [falling action]. Împreună cu ACȚIUNEA ASCENDENTĂ și cu PUNCTUL CULMINANT, unul din constituenții de bază ai unei structuri a INTRIGII (dramatice). Acțiunea descendentă urmează punctului culminant și se întinde pînă spre DEZNODĂMÎNT. ¶Freytag 1894. Vezi și PIRAMIDA LUI FREYTAG. acțiune exterioară [external action]. Ce spun și fac personajele, prin opoziție cu ce gîndesc
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
uciderea lui Laios este o parte a argumentului din Regele Oedip, dar nu este o parte a intrigii sale. ¶Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1975. arhipersona [archipersona]. Un ACTANT; un ROL narativ fundamental. ¶Lotman 1977 [1970]. aserțiune narativă [narrative statement]. Un constituent elementar al DISCURSULUI, independent de mediul particular de MANIFESTARE a narațiunii: se poate spune că discursul promovează povestirea printr-un set legat de aserțiuni narative. Există două feluri de bază ale aserțiunii narative: ASERȚIUNILE PROCESUALE (în modul lui a face
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
are semul contextual "animal" cînd "urletul leului era îngrozitor" și semul contextual "uman" în "urletul polițistului era îngrozitor". ¶Clasemele dau textului coerență. ¶Greimas 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și IZOTOPIE, SEMEM. climax. Vezi PUNCT CULMINANT. cod [code]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Codul este sistemul de norme, reguli și constrîngeri în funcție de care semnifică MESAJUL. Este, cel puțin în parte, comun pentru EMIȚĂTORUL și DESTINATARUL mesajului. ¶Opoziția între cod și mesaj este analoagă, dar mai generală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ACT ILOCUTORIU. conștiință centrală [central consciousness]. FOCALIZATOR; REZONER; INTELIGENȚĂ CENTRALĂ; deținător al PUNCTULUI DE VEDERE. Conștiința centrală este conștiința prin care se percep situații și evenimente. ¶H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE, CENTRUL NARAȚIEI, PERSPECTIVĂ. contact [contact]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Contactul este canalul fizic și conexiunea psihologică care permite EMIȚĂTORULUI și DESTINATARULUI să intre în comunicare și să rămînă în comunicare. 2. Relația între NARATOR și NARATAR (Lanser). Împreună cu POZIȚIA și STATUTUL, contactul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și NARATAR (Lanser). Împreună cu POZIȚIA și STATUTUL, contactul este una din cele trei relații de bază în raport cu care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Jakobson 1960 [1964]; Lanser 1981. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE FATICĂ. context [context]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Contextul REFERENTULUI este cel la care se referă MESAJUL, cel despre care este vorba. ¶Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE REFERENȚIALĂ. contract [contract]. 1. Vezi CONTRACT NARATIV. 2. În
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1980; Prince 1982. emblemă [emblem]. Un procedeu de CARACTERIZARE prin care un anume eveniment din universul reprezentat este evocat cu fiecare prezență a unui anume PERSONAJ, devenindu-i astfel o marcă distinctivă. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]. emițător [addresser]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): TRIMIȚĂTORUL, ENUNȚĂTORUL. Emițătorul trimite un MESAJ RECEPTORULUI. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE EMOTIVĂ. enunț [enunciation]. 1. Urmele din discurs ale actului (și dimensiunile sale contextuale
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
întîmpla". Un eveniment poate fi o ACȚIUNE sau un ACT (cînd schimbarea este produsă de un agent: "Maria a deschis fereastra"), sau o ÎNTÎMPLARE (cînd schimbarea nu-i produsă de un agent: "A început să plouă"). ¶Împreună cu EXISTENTELE, evenimentele sînt constituenții fundamentali ai ISTORIEI. ¶Chatman 1978; van Dijk 1974-75. existent [existent]. Un ACTOR sau un element al MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR: subiectul și obiectul din "Suzana s-a uitat la masă" desemnează existente. ¶Împreună cu EVENIMENTELE, existentele sînt constituenții fundamentali ai ISTORIEI. ¶Chatman 1978
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
plouă"). ¶Împreună cu EXISTENTELE, evenimentele sînt constituenții fundamentali ai ISTORIEI. ¶Chatman 1978; van Dijk 1974-75. existent [existent]. Un ACTOR sau un element al MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR: subiectul și obiectul din "Suzana s-a uitat la masă" desemnează existente. ¶Împreună cu EVENIMENTELE, existentele sînt constituenții fundamentali ai ISTORIEI. ¶Chatman 1978. expeditor. Vezi DESTINATOR. expozițiune [exposition]. Prezentarea împrejurărilor de dinaintea ÎNCEPUTULUI acțiunii. În multe narațiuni există o expozițiune întîrziată: informațiile ce țin de expozițiune sînt furnizate după ce a demarat acțiunea. ¶Brooks, Warren 1959; Freytag 1894; Sternberg 1974
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
apare în narațiune cînd sînt abandonate modurile "sale" logico-temporale în favoarea modurilor privilegiate în mod tradițional de poezie (cea non-narativă). În forma spațială, mișcarea temporală a unui episod încetează; atenția este atrasă de relațiile de simetrie, antiteză, gradație, repetiție etc. între constituenții episodului, iar înțelesul izvorăște din aceleași relații, ca în scena iarmarocului din Doamna Bovary. ¶Frank 1945. formulă inquit [inquit formula]. O PROPOZIȚIE INCIDENTĂ; o propoziție atașată la reprezentarea enunțurilor sau gîndurilor, subliniind una din calitățile lor și identificîndu-l pe vorbitor
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Mitchell 1981. gramatica povestirii [story grammar]. O gramatică sau o serie de aserțiuni și formule legate între ele de un set ordonat de reguli și dînd seamă de un set de POVESTIRI sau de structura lor; o gramatică ce individualizează constituenții "naturali" ai (unui set de) povestiri și le caracterizează relațiile. ¶Gramaticile povestirii consideră o povestire ca fiind o serie de EPISOADE care aduc un PERSONAJ mai aproape sau mai departe de un SCOP, prin atingerea sau neatingerea unui SCOP SECUNDAR
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]