KorAP: Find »[drukola/base=consumator & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...95 96 97 ...3201 >

80,017 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

Bunuri amestecate Bunuri de merit Bunuri pur private Cine beneficiază? Toți membrii societății Consumatorii și societatea Consumatorii individuali Consumatorii individuali Excluderea neplătitorilor Tehnic imposibilă Dificilă sau imposibilă Realizabilă Realizabilă Fezabilitatea stabilirii prețului Nefezabilă Fezabilă Fezabilă Fezabilă Capacitatea de optare oferită consumatorului Nici o opțiune Cîteva Toate Toate Impactul consumului asupra ofertei Nici unul Epuizează oferta Epuizează oferta Epuizează oferta Cine plătește pe baza disponibilității? Doar plătitorul de taxe Consumatorul plătește preț ajustat conform taxării sau sponsorizării Consumatorul plătește preț sponsorizat de plătitorii de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
imposibilă Realizabilă Realizabilă Fezabilitatea stabilirii prețului Nefezabilă Fezabilă Fezabilă Fezabilă Capacitatea de optare oferită consumatorului Nici o opțiune Cîteva Toate Toate Impactul consumului asupra ofertei Nici unul Epuizează oferta Epuizează oferta Epuizează oferta Cine plătește pe baza disponibilității? Doar plătitorul de taxe Consumatorul plătește preț ajustat conform taxării sau sponsorizării Consumatorul plătește preț sponsorizat de plătitorii de taxe Consumatorul plătește toate costurile Legătura dintre plată și utilizare Nici una Apropiată Apropiată Deplină Cine decide producția? Doar guvernul Piața modificată Piața modificată Numai piața Sursa

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Fezabilă Fezabilă Capacitatea de optare oferită consumatorului Nici o opțiune Cîteva Toate Toate Impactul consumului asupra ofertei Nici unul Epuizează oferta Epuizează oferta Epuizează oferta Cine plătește pe baza disponibilității? Doar plătitorul de taxe Consumatorul plătește preț ajustat conform taxării sau sponsorizării Consumatorul plătește preț sponsorizat de plătitorii de taxe Consumatorul plătește toate costurile Legătura dintre plată și utilizare Nici una Apropiată Apropiată Deplină Cine decide producția? Doar guvernul Piața modificată Piața modificată Numai piața Sursa: S.J. Bailey, Public Sector Economics, Mac Millan, 1995

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
opțiune Cîteva Toate Toate Impactul consumului asupra ofertei Nici unul Epuizează oferta Epuizează oferta Epuizează oferta Cine plătește pe baza disponibilității? Doar plătitorul de taxe Consumatorul plătește preț ajustat conform taxării sau sponsorizării Consumatorul plătește preț sponsorizat de plătitorii de taxe Consumatorul plătește toate costurile Legătura dintre plată și utilizare Nici una Apropiată Apropiată Deplină Cine decide producția? Doar guvernul Piața modificată Piața modificată Numai piața Sursa: S.J. Bailey, Public Sector Economics, Mac Millan, 1995. J. Bernard prezintă pentru bunurile mixte următoarele caracteristici

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
există atunci cînd apare o diferență între costul social și costul privat. Costul extern se prezintă deci ca un element neluat în seamă de piață și suportat, integral sau în parte, de către membrii comunității. În general, producătorii și chiar și consumatorii unui bun toxic la origine nu suportă direct consecințele. Pentru ei, piața a funcționat pur și simplu. Totuși, alți indivizi au văzut utilitatea lor descrescînd. Este, de exemplu, cazul automobilului. Constructorii și utilizatorii nu țin seama decît de costurile private

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
punctul de echilibru spontan al pieței de punctul optimal, dacă ținem seama de costurile sociale. Acestea din urmă se pot descompune după cum urmează: costul privat suportat de producători pentru oferta adițională; costul extern internalizabil, în sensul că el reprezintă surplusul consumatorilor și al producătorilor; pierderea socială, sau partea de cost extern care excede surplusul consumatorilor și al producătorilor, apărut odată cu producția suplimentară; Plasarea în punctul optimal permite deci evitarea acestei pierderi sociale nete ce se definește ca fiind parte de cost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
sociale. Acestea din urmă se pot descompune după cum urmează: costul privat suportat de producători pentru oferta adițională; costul extern internalizabil, în sensul că el reprezintă surplusul consumatorilor și al producătorilor; pierderea socială, sau partea de cost extern care excede surplusul consumatorilor și al producătorilor, apărut odată cu producția suplimentară; Plasarea în punctul optimal permite deci evitarea acestei pierderi sociale nete ce se definește ca fiind parte de cost extern ce excede surplusul consumatorului și al producătorului. Se poate într-adevăr solicita utilizatorilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
socială, sau partea de cost extern care excede surplusul consumatorilor și al producătorilor, apărut odată cu producția suplimentară; Plasarea în punctul optimal permite deci evitarea acestei pierderi sociale nete ce se definește ca fiind parte de cost extern ce excede surplusul consumatorului și al producătorului. Se poate într-adevăr solicita utilizatorilor sau producătorilor să plătească o redevență echivalentă pe total cu pierderea socială. Dar aceasta nu va acoperi decît o parte din costul extern adițional, care nu va fi deci decît parțial

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
să poată atrage capitalul necesar finanțării unor noi capacități, sau modernizării celor existente. În ce privește prețurile diferențiate, ele se pot practica atunci cînd costurile serviciilor publice respective diferă pe categorii de utilizatori, zone de activitate și intervale de timp, sau cînd consumatorii au elasticități diferite ale cererii, deci piața este segmentabilă pe categorii omogene de consumatori. Acolo unde prețurile nu acoperă costurile, de regulă Statul sub-venționează diferența (vezi cazul energiei termice, de pildă). În genere, gestiunea întreprinderilor publice trebuie să fie profitabilă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
prețurile diferențiate, ele se pot practica atunci cînd costurile serviciilor publice respective diferă pe categorii de utilizatori, zone de activitate și intervale de timp, sau cînd consumatorii au elasticități diferite ale cererii, deci piața este segmentabilă pe categorii omogene de consumatori. Acolo unde prețurile nu acoperă costurile, de regulă Statul sub-venționează diferența (vezi cazul energiei termice, de pildă). În genere, gestiunea întreprinderilor publice trebuie să fie profitabilă, mai bine zis rentabilă. În realitate, însă, acest lucru se întîmplă arareori și aceasta

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
mai socoti efectele indirecte, cum au fost cele constatate în Statele Unite sau în Rusia în perioadele de prohibiție. Piața neagră va prinde avînt, îmbogățindu-I pe infractori, iar un alcool de proastă calitate va fi pus în circulație, degradînd sănătatea consumatorilor. 2.4. Demonopolizarea și privatizarea întreprinderilor publice În deceniul opt al secolului trecut s-a produs o schimbare de paradigmă în economia mondială. Politicile monetariste și financiare riguroase au luat locul celor voluntariste, etatiste. Lipsa de motivație, lipsa de inovație

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
nerenunțînd cu adevărat, nici măcar temporar, la controlul administrativ asupra economiei, mai cu seamă în țările în curs de dezvoltare, unde întreprinderile publice exercită în continuare un efect de monopol ce lovește atît în bugetele statelor respective, cît și în interesele consumatorilor. Peste tot în lume birocrații și politicienii sunt interesați, în primul rînd, să-și mențină puterea, iar dacă aceasta costă mai mult sau mai puțin nu are atîta importanță, importantă este menținerea structurilor necesare slujirii puterii. Pe de altă parte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
primul rînd, să-și mențină puterea, iar dacă aceasta costă mai mult sau mai puțin nu are atîta importanță, importantă este menținerea structurilor necesare slujirii puterii. Pe de altă parte, în timp, s-a format și o anumită mentalitate a consumatorilor. Populația, pur și simplu, s-a obișnuit ca serviciile publi-ce să le fie oferite de întreprinderi de stat, considerate a priori mai grijulii față de interesul comun, fără mare băgare de seamă la prețurile practicate sau la calitatea serviciilor. Faptul că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cuvinte și obstacole obiective. Este greu să apară suficienți furnizori de servicii publice pentru a impune concurența. Apoi, un mediu concurențial amenință stabilitatea locurilor de muncă, a veniturilor celor din sistem, nu puțini (55% în România), iar reglementările privind protecția consumatorilor sunt necesare oricum. O mare problemă o constituie arieratele din sistem. În multe ca-zuri, populația a ajuns atît de săracă încît, pur și simplu, categorii întregi nu au de unde plăti, firmele devin falimentare de asemenea și se ajunge la un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de săracă încît, pur și simplu, categorii întregi nu au de unde plăti, firmele devin falimentare de asemenea și se ajunge la un blocaj general. Pentru a-l evita, subvențiile Statului nu trebuie dirijate la furnizorii nerestructurați și bugetivori, ci direct consumatorilor cu venituri reduse, pentru ca protecția socială să fie una reală și efectivă, iar arieratele să nu sufoce pe producători. Deci, indiferent de natura proprietății întreprinderii furnizoare, o subvenție este oricum necesară categoriilor celor mai defavorizate. Și aici trebuie găsit un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
translare a activităților din sectorul privat în cel public sunt prezentate în tabelul următor: Caracteristici ale întreprinderilor private Caracteristici ale întreprinderilor publice Translatarea caracteristicilor sectorului privat în sectorul public a) Competiția -ajustarea la cerere; reacții la preț; alegeri multiple ale consumatorilor a) Monopol garantat ofertă discreționară; discriminări de preț; "captivitatea" consumatorilor a) Posibilă, exceptînd bunuri publice pure și funcțiile tradiționale ale Statului; b) Stimulente individuale recompensare pentru performanțe; inovare; motivații. b) Securitate colectivă durabilitatea locului de muncă; încadrarea în sistem; satisfacerea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
prezentate în tabelul următor: Caracteristici ale întreprinderilor private Caracteristici ale întreprinderilor publice Translatarea caracteristicilor sectorului privat în sectorul public a) Competiția -ajustarea la cerere; reacții la preț; alegeri multiple ale consumatorilor a) Monopol garantat ofertă discreționară; discriminări de preț; "captivitatea" consumatorilor a) Posibilă, exceptînd bunuri publice pure și funcțiile tradiționale ale Statului; b) Stimulente individuale recompensare pentru performanțe; inovare; motivații. b) Securitate colectivă durabilitatea locului de muncă; încadrarea în sistem; satisfacerea rutinei. b) În forme intermediare în funcția publică, totală în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cu (la) firmele private. Situația este similară pentru comunitățile locale. compatibilitatea cu strategia generală de dezvoltare economică (construirea de infrastructuri pentru transporturi, telecomunicații, distribuție de energie și gaze naturale etc.) Privată Proprie Statul acordă subvenții (compensații) în mod selectiv la consumatori. Deciziile aparțin firmelor private Toate deciziile sunt elaborate pe baza mecanismului piețelor. Servicii publice pentru care piața este imperfect concurențială. Servicii publice care au piață intens concurențială. Sursa: V.Cocriș, V.Ișan. op.cit, pag.124. Prin urmare, există destule

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cea mai eficientă metodă, ea este totodată și cea mai dificilă. În primul rînd, trebuie ca decidenții politici să o prefere, renunțînd astfel la o sumă de privilegii, lucru mai greu realizabil. Apoi este necesară o foarte bună educație a consumatorilor în spiritul economiei de piață; ei trebuie să înțeleagă și să accep-te noile reguli ale jocului. La aceasta se adaugă o bună informare privind avantajele și dezavantajele diferitelor variante. În altă ordine de idei, este necesară o piață cît mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Dacă prețul este just, colaborarea e garantată. Așa cum am mai arătat, grupurile defavorizate pot beneficia de subvenții, sau de prețuri diferențiate, pe cît posibil în mod selectiv și temporar. De preferat este organizarea descentralizată a serviciilor publice cît mai aproape de consumator. Tăierea nodului gordian în acest domeniu presupune și descentralizarea și autogestiunea bugetelor și servicii-lor comunitare. Prudența, grija față de aceste servicii, de gestiunea lor, vor înlocui atunci risipa și iresponsabilitatea. În final, însuși rolul guvernelor trebuie regîndit. Piața serviciilor publice trebuie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
servicii, de gestiunea lor, vor înlocui atunci risipa și iresponsabilitatea. În final, însuși rolul guvernelor trebuie regîndit. Piața serviciilor publice trebuie liberalizată, comprimată, raționalizată și eficientizată. Acestea pot conduce la optimizarea raportului calitate/preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o măsură mai mare. 2.4. Economie publică locală 2.4.1. Delimitări conceptuale Economia locală este un agregat economic complex, aflat într-un stadiu istoric de dezvoltare, o entitate care reunește, în cadrul și în limitele unui teritoriu dat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
prețuri diferențiate, pe cît posibil în mod selectiv și temporar. În final, însuși rolul guvernelor trebuie regîndit. Piața serviciilor publice trebuie liberalizată, comprimată, raționalizată și eficientizată. Acestea pot conduce la optimizarea raportului calitate/preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o măsură mai mare. Economiile actuale, pe de altă parte, sunt economii deschise. Ca urmare, finanțele publice naționale sunt foarte intens influențate de ceea ce se întîmplă în mediul financiar internațional. Conținutul finanțelor privește: 1) cheltuielile publice; 2) veniturile publice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
modest și tendința de degradare a potențialului economiei românești, care nu permite susținerea unor programe ample de cheltuieli publice. Creșterea semnificativă a ponderii cheltuielilor publice se explică prin funcționarea sistemului politic, cît și prin modificarea nevoilor eco-nomice și a preferințelor consumatorilor. La aceste cauze trebuie să le adăugăm pe cele sociale, responsabile, în bună măsură, de creșterile indicate. După unii autori (Musgrave, Rostow), dezvoltarea economică este esențialmente responsabilă de creșterea cheltuielilor publice. Am amintit, în acest sens, și de "Legea lui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
de funcționare a pieței, am insistat asupra caracterului lor constrîngător pentru actorii economici. Mîna invizibilă a sistemului de prețuri este una de fier, ea eliminînd pe cei mai slab per-formanți, incitîndu-i continuu pe ceilalți să-și amelioreze productivitatea și constrîngînd consumatorii să-și releve preferințele. Acest aspect este esențial, căci indicînd care le este costul de oportunitate pentru diferitele bunuri și servicii, actorii economici își devoalează aptitudinea de a plăti. Or, în cazul serviciilor publice noncomerciale, absența prețului împiedică funcționarea acestui

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
asupra cheltuielilor și cotizațiilor sociale. Putem vedea aici o concretizare a ceea ce economiștii numesc "translație fiscală", adică acea capacitate de a reporta greutatea impozitelor asupra terților. Astfel TVA-ul este virat la Stat de către întreprinderi, dar ele sunt suportate de către consumatori. În mod simetric, cotizațiile sociale apasă în principal asupra întreprinderilor, sub forma cotizațiilor patronale. Sistemul fiscal românesc este prea stufos și asta contribuie la o rată mare a evaziunii fiscale, devenită sport național. Apoi, dacă s-ar reduce ponderea cotizațiilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]