8,426 matches
-
rusă i-au permis acesteia din urmă să emigreze în Franța, în Spania sau Belgia. Înalta societate beneficiază de acest rar privilegiu de a fi acasă la ea peste tot. Acest capital cosmopolit permite înfruntarea răsturnărilor politice. În aceste condiții, contele Șeremetiev, descendent pe linie maternă al mareșalilor Kutuzov și Suvarov, care s-au luptat cu Napoleon I în 1812, nu a ezitat să se căsătorească cu strănepoata împăratului în 1962, manifestare evidentă a locului pe care aceste familii îl dețin
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
emigraților, confruntați cu posibilitatea unei reîntoarceri în Rusia. Or, dacă restabilirea regimului țarist nu pare să aibă mulți adepți, se pare că, pentru anumite familii emigrate, revenirea în țară ar putea fi însoțită de beneficiile aurei din jurul numelui. Primirea făcută contelui Șeremetiev ne permite, ca și în cazul Franței, să afirmăm că o revoluție nu este suficientă pentru a face să dispară secole întregi de creditare a caracterului superior și excepțional al celor care nu își datorează poziția și prestigiul decât
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
pentru ca Societatea Bottin mondain să hotărască să publice, în 1996, numărul Bottin mondain de la société russe. Familiile de emigrați aparținând înaltei societăți au fost recenzate în diferitele țări în care s-au stabilit. Din familia Șeremetiev sunt menționați nouă membri. Contele Pierre Șeremetiev este singurul descendent al familiei de naționalitate franceză. Conții Șeremetiev făceau parte din înalta aristocrație bogată. Dețineau mii de hectare de terenuri agricole și numeroase fabrici. Palatele familiei sunt încă faimoase. Precum cel de pe cheiul Fontanka din Sankt-Petersburg
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Bottin mondain de la société russe. Familiile de emigrați aparținând înaltei societăți au fost recenzate în diferitele țări în care s-au stabilit. Din familia Șeremetiev sunt menționați nouă membri. Contele Pierre Șeremetiev este singurul descendent al familiei de naționalitate franceză. Conții Șeremetiev făceau parte din înalta aristocrație bogată. Dețineau mii de hectare de terenuri agricole și numeroase fabrici. Palatele familiei sunt încă faimoase. Precum cel de pe cheiul Fontanka din Sankt-Petersburg sau cele din Ostankino sau Kuskovo lângă Moscova. Aceste palate sunt
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de pe cheiul Fontanka din Sankt-Petersburg sau cele din Ostankino sau Kuskovo lângă Moscova. Aceste palate sunt astăzi transformate în muzee dedicate familiei. La Kuskovo, în 1996, o angajată de la primirea vizitatorilor pe care am întrebat-o dacă îl cunoștea pe contele Pierre Șeremetiev, a răspuns că asistase la întoarcerea descendentului familiei nobiliare din 1994. Acesta izbucnise în lacrimi la vederea căminului strămoșilor săi. Această femeie, tânără încă, nu trăise, cu siguranță, sub vechiul regim și totuși povestea această scenă cu multă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
diferitelor societăți al căror președinte sau co-președinte este. Acestea dedică o mare parte a activităților lor schimburilor comerciale. Una dintre ele a construit hotelul Sherotel situat în fața aeroportului Șeremetievo, construit pe terenuri mlăștinoase care aparținuseră familiei, de unde și numele. Dar contele Șeremetiev este mai încântat să dea detalii despre dimensiunea culturală a activităților sale, prezentându-le ca pe o formă de continuitate a mecenatului practicat de familia sa în Rusia de odinioară. Această familie, declara el într-un interviu, "a știut
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în aceste încercări menite redobândirii unor, de multe ori, ruine ale patrimoniului familial subliniază cât de important este pentru membrii înaltei societăți să își înscrie existența în durata lungă, cea a simbolicei nemuriri a dinastiilor ereditare [Pinçon, Pinçon-Charlot, 2005]. Drumurile contelui Șeremetiev între Franța și Rusia, pe pământurile familiei sale nu se pot reduce la o simplă dimensiune economică, chiar dacă și aceasta reprezintă o realitate. Și nici la dorința de a regăsi bunurile de odinioară. Dincolo de toate acestea, bunurile culturale, valoarea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
un aristocrat, deținătorul unei mari averi, marchizul Théodore van der Noot d'Assche (1818-1889). Cartierul Léopold a fost construit pentru deținătorii marilor averi din secolul XIX, de o societate imobiliară "în spatele căreia îl regăsim pe puternicul guvernator al Société Générale, contele Ferdinand de Meeus". Este un cartier apropiat de centrul orașului și deci de putere, cu străzi luxoase, ca de exemplu faimoasa rue de la Science, grupate în jurul străzii Guimard, "unde echipajele cu patru cai trebuiau să poată face ușor cale-întoarsă" [ibid.
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în 1968, numărul de rezidenți este limitat la 230. În acest exemplu, ei aparțin mai degrabă lumii culturale, mass-mediei și show-biz-ului. Tocmai prin acest sistem de proprietate colectivă, Knokke-le-Zoute a putut rămâne, în Belgia, o stațiune balneară foarte șic. Bunicul contelui Lippens, primarul comunei de Insulele de Gotha Insula Mustique, la extremitatea sud-estică a arcului Caraibelor, în grupul Grenadinelor, față în față cu coasta Venezuelei, este în întregime dedicată confortului sejururilor celor foarte bogați. Cei 9 kilometri pătrați, pe care au
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
avusese deja loc. Dovadă pagina de titlu de la prima ediție Quarto și înregistrarea: M. William Shakespeare. Adevărată istorie cronică a vieții și morții Regelui Lear și a celor trei fiice. Cu nefericită viața a lui Edgar, fiu și moștenitor al Contelui Gloucester, si a morocănosului și pretinsului nebun Tom of Bedlam, așa cum a fost jucată în fața Maiestății Sale la Whitehall, în noaptea de Sf. Ștefan, la Sărbătorile Crăciunului, de către servitorii Maiestății Sale care joacă de obicei la Globe pe Bankside. 1608
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Regele Lear (inclus în Collected Essay, 1961) intitulat Lear, Tolstoy and the Fool (Lear, Tolstoi și Bufonul), care este un răspuns în timp la eseul antishakespearian al marelui scriitor rus. Că și Lear, Tolstoi renunța la onoruri, la titlul de conte, dar dorește totuși să se bucure de avantajele poziției sociale la care renunțase. Morală lui Or well, desprinsa din întreprinderea critică pe care o face, îndeamnă la acceptarea ideii că nu trebuie să te aștepți la recunoștință dacă te-ai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Cordelia A HERALD SERVANTS to Cornwall KNIGHTS ATTENDING ON LEAR, OFFICERS, MESSENGERS, SOLDIERS, ATTENDANTS Scene-Britain PERSOANELE LEAR, rege al Britaniei GONERIL REGAN fiicele lui Lear CORDELIA REGELE FRANȚEI DUCELE BURGUNDIEI DUCELE DE ALBANY, soț Gonerilei DUCELE DE CORNWALL, soț Reganei CONTELE DE KENT CONTELE DE GLOUCESTER EDGAR, fiul legitim al lui Gloucester EDMUND, fiul nelegitim al lui Gloucester BUFONUL CURAN, un curtean OSWALD, intendent al Gonerilei BĂTRÎNUL, arendaș al lui Gloucester DOCTORUL UN CĂPITAN, în slujba lui Edmund UN NOBIL, în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
SERVANTS to Cornwall KNIGHTS ATTENDING ON LEAR, OFFICERS, MESSENGERS, SOLDIERS, ATTENDANTS Scene-Britain PERSOANELE LEAR, rege al Britaniei GONERIL REGAN fiicele lui Lear CORDELIA REGELE FRANȚEI DUCELE BURGUNDIEI DUCELE DE ALBANY, soț Gonerilei DUCELE DE CORNWALL, soț Reganei CONTELE DE KENT CONTELE DE GLOUCESTER EDGAR, fiul legitim al lui Gloucester EDMUND, fiul nelegitim al lui Gloucester BUFONUL CURAN, un curtean OSWALD, intendent al Gonerilei BĂTRÎNUL, arendaș al lui Gloucester DOCTORUL UN CĂPITAN, în slujba lui Edmund UN NOBIL, în suita Cordeliei UN
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
autoritatea, în starea în care se află, această ultimă renunțare la voința lui nu face decît să ne jignească. REGAN: Să mai chibzuim la asta. GONERIL: Să facem, dar, ceva, cît fieru-i cald. (Ies) SCENĂ 2 (O sală în castelul contelui de Gloucester. Intra Edmund cu o scrisoare.) EDMUND: Natură, îmi ești zee: legii tale Slujirea mea închin. De ce să-ndur Stand în the plague of custom, and permit The curiosity of nations to deprive me, For that I am some
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
father hath set guard to take my brother, And I have one thing of a queasy question Which I must act. Briefness and Fortune, work! Brother, a word; descend. Brother, I say! ACTUL ÎI SCENĂ I (O curte în castelul contelui de Gloucester. Intra Edmund și Curan, din părți diferite) EDMUND: Zeii cu tine, Curan. CURAN: Și cu tine, șir. Am fost la tatăl domniei-tale și i-am dat de știre că ducele de Cornwall și Regan, ducesa lui, vor fi
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Și cu toate acestea, vei avea atîtea dureri de la fetele tale, cîte poți să numeri într-un an. LEAR: O, furia-mi spre inima se umflă! Isterica mînie, jos, durere-urcînd, Locul ți-e jos. Unde e față asta? KENT: Cu contele, înuntru, șir. LEAR: Nu mă urmați, voi așteptați aici. (Iese) CURTEANUL: Și n-ai jignit mai mult decît ai spus? KENT: Nu. Cum vine regele cu-așa mic număr? BUFONUL: Daca te-ar fi pus în butuci pentru întrebarea asta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
madman be a gentleman or a yeoman. LEAR: A king, a king. CORNWALL: Vino cu mine la ducesa. EDMUND: Conținutul acestei scrisori dacă-i sigur, aveți în mînă o gravă problemă de stat. CORNWALL: Adevărată sau falsă, te-a făcut conte de Gloucester. Vezi unde-i tatăl tău, că eu să și pun mîna pe el. EDMUND (Aparte): Dacă-l găsesc ajutîndu-l pe rege, aceasta va întări și mai mult bănuiala-mpotrivă-i. (Tare) Voi persevera pe calea devotamentului, cu tot
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sora; cu bine, milord de Gloucester. (Intra Oswald) Ei, unde-i regele? OSWALD: Milord de Gloucester dusu-l-a de-aici; Treizeci și cinci sau șase cavaleri, Ce-l căutau de zor, l-au întîlnit la porți Și, cu alti slujitori ai contelui, Cu el au luat-o către Dover, und' se laud' C-au prieteni bine-armați. CORNWALL: Gătește căi Pentru stăpîna ta. GONERIL: Cu bine, scumpe lord, Și sora. CORNWALL: -Edmund, cu bine. (Edmund, Goneril și Oswald ies) Mergeți, căutați pe trădătorul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Regan) SLUJITORUL 2: Nu-mi va păsa de răul care-l fac, Dacă-acest om prosperă. SLUJITORUL 3: Ea de trăiește mult Și-i la sfîrșit pe drumul vechi al morții, Femeile s-or transforma în monștri! SLUJITORUL 2: După bătrînul conte hai, si pe nebun Să punem să-l conducă: nebunia I-ngăduie orice. SLUJITORUL 3: Mergi tu, eu am s-aduc scama și-albuș de ou, Să pun pe fața-nsîngerată. Cerul să-l ajute. (Ies) ACT IV SCENE I. [The
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
giupîni. Nici nu-mi pași di răcăduielili matali. (Se bat, si Edgar îl doboară) OSWALD: Sclav, m-ai ucis. Mișel, ia-mi pungă. De vrei să-ți meargă bine,-ngroapă-mă; Scrisorile ce le găsești asupra-mi Le dă lui Edmund, conte Gloucester; caută-l În tabăra engleză. -O,-n netimp moarte! Moarte! (Moare) EDGAR: I know thee well. A serviceable villain, Aș duteous to the vices of thy mistress Aș badness would deșire. GLOUCESTER: What, is he dead? EDGAR: Sit you
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
toți, afară de Kent și de curtean.) CURTEANUL: E-adevărat că ducele de Cornwall A fost ucis așa? KENT: Întocmai, șir. CURTEANUL: Și cine Conduce oastea lui? KENT: Pe cît se spune, Bastardul Gloucester. Curteanul: Zice-se că Edgar, Fiu-izgonit, cu contele de Kent, e-n Germania. KENT: Veștile-s schimbătoare. Timpu-i să luăm aminte. Ostile Regatului s-apropie-n pas iute. CURTEANUL: Răfuiala Va fi, cred, sîngeroasă. -Adio, șir. (Iese) KENT: Viața și soarta mea se va-mplini Or bine,-ori rău, cum
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
duce-ți-o cortul meu. (Iese Regan, însoțită. Intra un crainic) Vino aici, herald. -Să sune goarna. Citește asta. (Trompeta sună) CRAINICUL: "Dacă vreun om de rang sau de grad din rîndurile oștirii vrea să susțină împotriva lui Edmund, pretins conte de Gloucester, că este de mai multe ori trădător, să apară la al treilea sunet de trîmbița. El este gata să se apere." EDMUND: Sună! (Primul semnal de trîmbița)CRAINICUL: Încă-o dată! (Al doilea semnal) Încă-o dată! (Al
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
sword of mine shall give them instant way, Where they shall rest for ever. Trumpets, speak! Alarums. [They] fight. [Edmund falls.] ALBANY: Save hîm, save hîm! GONERIL: This is practice, Gloucester: ALBANY: Cin' e-adversarul? EDGAR: Cine vorbește pentru Edmund, conte Gloucester? EDMUND: El însuși; ce-ai a-i spune? EDGAR: Trage spadă, Căci de-o jigni al meu cuvînt un nobil piept, Brațul dreptate-ți facă; iată-mi spadă; E privilegiu-acesta-al stării mele, Profesiei și jurămîntului: declar Ca-n ciuda
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ilustrată de lectura critică timpurie propusă de Dumitru Drăghicescu: "românii sunt dintre toate națiunile creștine de orice rit, poporul cel mai ateu, cel mai sceptic, cel mai puțin credincios". A doua, opusă, vestește renașterea și misionarismul istoric, căci, așa cum spunea contele Hermann Keyserling: "Biserica românească e vie. Numai acolo Biserica greco-ortodoxă nu a încremenit. (...). Astfel, misiunea lor europeană, dacă au vreuna, ar trebui să fie neîndoielnic aceea de a deștepta la o nouă viață spiritul bizantin. Și, desigur, această țară și
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
găsită de noi în arhive nu era datata, dar în scrisoarea din 25 aprilie adresată lui Eugen Mavrodi, despre care am vorbit mai sus, se făcea referire la această corespondență, Vasile Butză îi scrisese lui Jules Bosman, secretarul Alteței Regale, Contele de Flandra, rugându-l să intervină că solicitarea să de acordare a unei burse să fie adusă la cunoștința Casei Regală a României. Scrisoarea, pe care o reproducem mai departe, avea și accente critice la adresa statului român, care ar fi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]