4,062 matches
-
Nu era astfel pusă în termeni teologico-filozofici necesitatea de a recupera modelul vertical al distanței, de a gîndi religia ca mediator între orizontala istoriei și Zenitul divin? Ricur însuși caracterizează creștinismul actual, în ceea ce reprezintă tendința lui principală, ca o convertire a eschatologiei verticale la o eschatologie orizontală 2, care, de astă dată, nu mai presupune nici măcar depășirea istoriei. Nu decurge oare de aici necesitatea unei noi convertiri, a unei eschatologii rectificate, reașezate pe verticala metafizică ce îi este proprie? Angajarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Ricur însuși caracterizează creștinismul actual, în ceea ce reprezintă tendința lui principală, ca o convertire a eschatologiei verticale la o eschatologie orizontală 2, care, de astă dată, nu mai presupune nici măcar depășirea istoriei. Nu decurge oare de aici necesitatea unei noi convertiri, a unei eschatologii rectificate, reașezate pe verticala metafizică ce îi este proprie? Angajarea pe coordonata timpului și a istoriei este, desigur, proprie spiritului modern occidental. în termenii lui André Scrima, sămînța lui se ivește la cumpăna dintre primele două milenii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin pe depărtarea absolută, ireductibilă a transcendenței, nu ne descoperim oare destul de bine așezați pentru a-i percepe străina maiestate, neasemănarea cu tot ce își are locul în preajma noastră? Pornind chiar de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și nefavorabilă Olandei protestante. În Anglia, motivul constant al opoziției parlamentare a fost teama de catolicism. De această dată, teama era justificată, deoarece Tratatul de la Dover dintre Anglia și Franța prevedea o subvenție serioasă pentru Carol al II-lea, în schimbul convertirii lui la catolicism. Această clauză era complet necunoscută de guvern, dar prima ei consecință vizibilă a fost Declarația de Indulgență, pe care Carol al II-lea a publicat-o în 1672, în calitate de șef al Bisericii Anglicane. Declarația era în principiu
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
precum și acea împrejurare că spre sfârșitul acestei perioade doar 30% din ei înțelegeau limba rusă dezmint răspânditele teze despre rusificarea lor”. Ceea ce nu înțelege domnul Cornea este că procesul de deznaționalizare al unui popor începe cu elitele acestuia, după care convertirea maselor, în marea majoritate analfabete și puțin receptive la ideilor moderne, așa cum erau în secolul XIX, este doar ceva mai mult decât o formalitate. Ori rusificarea s-a îndreptat, în primul rând, împotriva marilor familii boierești, ce au fost incluse
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
urît constructivă a voinței de operă sau, în filosofie, a voinței de sistem"12. Și traducerea operei lui Blaga a fost un subiect care a intrat, nu o dată, în cadrele reflecției critice; filosoful însuși pare să fi avut rezerve asupra convertirii sensului conceptelor sale într-o limbă de circulație internațională: în franceză sau germană. Iată ce îi scria lui Vasile Băncilă: "N-ai idee ce pierde într-o traducere un asemenea text! Am încercat odată în nemțește cu un mic fragment
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
1938, cînd rostea o conferință la Radio București, îl interesa, de exemplu, sentimentul sfîrșitului trăit de omul contemporan lui65. Sensibilitatea rămînea, și pentru Noica, una dintre tulpinile esențiale specifice cunoașterii umane, iar conceptele, în procesul cunoașterii, surveneau la capătul unei convertiri, prin intelect, a intuițiilor oferite de sensibilitate. În construcțiile filosofice noiciene, mecanismul kantian nu e părăsit în datele lui fundamentale, în pofida augmentărilor aduse de filosoful român, de pildă, sistemului categoriilor. Tocmai de aceea, conceptul ființei, așa cum putea fi gîndit în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
descendența spirituală a lui Iov, negativist și nu nihilist, cum singur mărturisea, Cioran voia să treacă, o dată cu Lettre à un ami de lontain (text cu care se deschidea cartea), de la figura unui liberal intolerant la aceea de moderat desăvîrșit. Însă convertirea nu s-a produs, oricîte ofrande i-ar fi fost aduse, lui Cioran rămînîndu-i doar visul unei cumpătări ideale pe care spera să-l trăiască, eliberat cîndva. Discursul lui Cioran cel din Histoire et utopie, dar și cel din Schimbarea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Itinerariu spiritual. Scrieri de tinerețe, 1927, Editura Humanitas, București, 2003, passim (trimitem de fapt la cele douăsprezece texte publicate de autor în Cuvîntul din 1927 și pe care antologia de față le include). 26 Ibidem. 27 Pentru ceea ce a însemnat convertirea spre extrema dreaptă a unora dintre membri generației Eliade, vezi, între altele, și Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995, pp. 181-220. 28 v. Mircea Vulcănescu, "Tînăra generație". Crize vechi în haine noi. Cine
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
arătat Iisus după înviere. Pildele prezentate mai sus au adus în fața noastră personaje biblice care, prin mărturisire și prin rugăciune smerită, au ajuns la hotărârea de a se îndrepta și au primit iertarea păcatelor. Ele rămân modele evanghelice ale convertirii, pe care Mântuitorul ni le oferă fiecăruia dintre noi. Viața este iubire și responsabilitate, este darul cel mai prețios de la Dumnezeu. Aspectul ei actual nu trebuie neglijat, ci desăvârșit pe calea mântuirii, a iubirii jertfelnice și a pocăinței. Sufletul nostru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
împreună cu prietenii lui pentru vina de a-i fi citit pe confrații din Occident. Închisoarea devine un cuptor unde, în loc să ardă, se aprinde. Închisoarea devine o universitate și un templu. Fericirea pe care o trăiește el într-un episod de convertire religioasă este dovada că omul are resurse infinite pe care mai ales situațiile limită le dibuie. Natura umană, și când e strivită, înflorește în chipuri neașteptate. Intelectualii sunt vânați pentru vina de a fi descendenți ai unor familii vechi, boierești
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ei e bine! Când merge direct la Carrie să se asigure că sufletul i se îndreaptă spre bine, Carrie îl respinge de-a dreptul și moare cum a trăit, lumește. El are tot timpul dedicat lui Dumnezeu. Adică rugăciunii, predicilor, convertirilor, slujirii celor pe care-i câștigă dar și studiului limbii chineze și traducerii Evangheliilor în limba chineză. Sunt puține episoade în care Andrew se relaționează uman cu familia lui. Unul din aceste episoade se referă la lectura din cartea unor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de la viață? Și atunci am să-ți spun și eu ceți putem oferi, mama ta și cu mine. Și poate vom ajunge la o înțelegere.” Bineînțeles, rezultatele unui astfel de tratament pedagogic nu sunt nici radicale, nici rapide, asemeni unei convertiri. Tot ce poate obține mediatorul este o rotire a refuznicului către dialog, chiar dacă dialogul va mai continua multă vreme de acum încolo pe direcții contradictorii: „Boaz i-a răspuns că nu vrea nimic de la viață, și cu atât mai puțin
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
al iertării. Psalmul 103 este ultima scrisoare a lui Michel. Cutia neagră este parcursul de la disperare la iertare. Sufletul are o temă: binecuvântarea Domnului. Dar ca să ajungă acolo trebuie să treacă prin iertarea aproapelui, prin decantări succesive ale urii și convertirea ei în iubire. - Viețile noastre pot fi scurtcircuitate oricând din zborul lor haotic. Oricând se poate întâmpla un accident „de avion” care să te arunce de pe traiectoria pe care apucaseși să înaintezi. Nava vieții tale oricând se poate prăbuși din
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Oamenii pe care-i întâlnește și care-i devin prieteni intră într-o fericită chimie a schimbului cultural. Întâlnirea cu creștinismul nu este un coup de foudre. Abia în închisoare, zeci de ani mai târziu, se convertește la creștinism. Vede convertirea ca pe o explozie a unor acumulări lente dar sigure, ca pe un cutremur care irumpe după ce a dozat nebănuite energii strânse din căutări îndelungi. Închisoarea îl pune față în față cu limitele anatomiei sale suferinde. Nu speră să supraviețuiască
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
miroase diferit, ca sânul mamei. O chilie de călugăr miroase altfel decât spitalul de nebuni sau închisoarea, deși baia se face în fiecare caz săptămânal. Nietzsche este o soluție viabilă pentru desfacerea din adormirea spirituală dar falimentar ca parcurs personal. - Convertirea. Jacob este un convertit, o persoană care se întoarce din viața sa sterilă, plină de nonsens, spre o viață a comuniunii. Se întoarce de la virtualul gol la umanul plin. Regulile societății ateiste storc omul de vlagă și de sens. Baștovoi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
februarie 1993, 8, 25 februarie 3 martie 1993; 9, 4-10 martie 1993; 10, 18-24 martie 1993. 1 22, 4, 1993, p. 10. 2 Corneliu Coposu, Dialoguri cu Vartan Arachelian (București, 1992), p. 19. 3 Am evocat ulterior această situație in: Convertirile unui talent amoral (Titlul original: De ce Pactul cu diavolul?, în legătură cu Petru Dumitriu), in: Cuvîntul, I (VI), 3 aprilie 1995. 4 Situația este scoasă ulterior, în mod independent, în evidență, și de H.-R. Patapievici: Orice ai face, nu există alternativă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aujourd'hui, in: Revue des Etudes Sud-Est Europăennes, XXX, 3-4, 1992, pp. 209-216. 4 Timișoara, Helicon, 1993. 5 București, Humanitas, 1995. 6 22, 7 10, 1993; în acest volum, pp. 104-118. 7 România liberă, 19 august 1995. 8 Adrian Marino, Convertirile unui talent amoral (titlu originar: De ce Pactul cu diavolul?), in: Cuvîntul, I, (VI), 3, aprilie 1995. IV. O nouă cultură română 1. Rănile revoluției culturale, in: România literară, 23, 1, 6 ianuarie 1990. în acest sens și articolele: Speranțele culturii
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar boală loco-regională, iar restul de 70% au decedat cu metastaze la distanță, prezența acestor metastaze corelându-se cu o mutație DPC4 [6, 7]. Diferența de prognostic a unei categorii de pacienți cu boala avansată justifică inițierea unui tratament neoadjuvant de convertire la operabilitate, deși actualmente această indicație trebuie să aibă loc doar în cadrul unor trialuri clinice [7]. Într-o metaanaliză s-a studiat potențialul beneficiu al chimioterapiei neoadjuvante asociate sau nu cu radioterapia, la pacienți rezecabili sau nu la evaluarea inițială
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
opuse sau contradictorii, deci însăși ideea sintezei antinomice"177. Un al treilea argument pentru caracterul antinomic al cunoașterii luciferice este legat de raportul acesteia cu ideea de mister. În Censura transcendentă, Lucian Blaga caracteriza cunoașterea individuată drept un "organ de convertire apologică a misterelor existențiale în cadrul vast al unei ontologii censoriale"178. În acest sens, el deosebea două forme de convertire apologică: revelația disimulatoare și integrarea în mister ca atare. Dacă revelația disimulatoare este proprie cunoașterii paradisiace și tuturor celorlalte forme
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
legat de raportul acesteia cu ideea de mister. În Censura transcendentă, Lucian Blaga caracteriza cunoașterea individuată drept un "organ de convertire apologică a misterelor existențiale în cadrul vast al unei ontologii censoriale"178. În acest sens, el deosebea două forme de convertire apologică: revelația disimulatoare și integrarea în mister ca atare. Dacă revelația disimulatoare este proprie cunoașterii paradisiace și tuturor celorlalte forme de cunoaștere dinafara cunoașterii înțelegătoare (concretă, mitică, magică), singura care realizează integrarea în mister este cunoașterea luciferică. Ceea ce este specific
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și integrarea în mister ca atare. Dacă revelația disimulatoare este proprie cunoașterii paradisiace și tuturor celorlalte forme de cunoaștere dinafara cunoașterii înțelegătoare (concretă, mitică, magică), singura care realizează integrarea în mister este cunoașterea luciferică. Ceea ce este specific acestei forme de convertire apologică a misterului e faptul că este singura în care intervine conștiința misterului, ideea de mister, în care dispare iluzia adecvației. Ceea ce vreau să scot în evidență este că această formă de raportare la mister ia forma unei antinomii, pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoaștere pozitiv-adecvată este definitiv interzisă, cunoașterea individuată nu are decât două posibilități: fie de a disimula misterele existențiale, fie de a se instala în aceste mistere ca atare. În ambele cazuri, spune Blaga, cunoașterea individuată nu face altceva decât o convertire a misterelor, fără însă a le schimba statutul fundamental. Prin actele sale, cunoașterea apără, de fapt, misterele de o cunoaștere în sens absolut. Adică, ea face fără să știe jocul Marelui Anonim. Cum spune Blaga, în ordine ontologică "cunoașterea individuată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a le schimba statutul fundamental. Prin actele sale, cunoașterea apără, de fapt, misterele de o cunoaștere în sens absolut. Adică, ea face fără să știe jocul Marelui Anonim. Cum spune Blaga, în ordine ontologică "cunoașterea individuată e un organ de convertire apologică a misterelor existențiale"196. Argumentația filosofului român urmează, impecabil întreținută. Orice aducere a unui mister existențial în conul de lumină al cunoașterii individuate este numită de către Blaga "revelație"197. Există foarte multe doctrine filosofice care susțin că este posibilă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Astfel, toate eforturile cunoașterii luciferice nu fac decât să întărească specificul paradoxal al cunoașterii individuate. Lucian Blaga spune, în acest sens: "Cunoașterea individuată, în oricare din modurile ei, rămâne așadar ceea ce am spus din capul locului că este: organ de convertire apologică a misterelor existențiale"205. Dacă lucrurile stau astfel, atunci ordinea metafizică a cunoașterii se construiește pe o mare antinomie, una structurală, de fond: pe de o parte cunoașterea individuată este programată să vizeze revelarea misterului existențial, transcenderea limitelor și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]