3,198 matches
-
comportamentul de zi cu zi până în cele mai mici amănunte. Este, fără îndoială, o carte obositoare. Acolo i se spune diplomatului cum să se îmbrace, ce haine să-și pună și cu ce ocazii, ce culoare să aibă cămașa și cravata atunci când participă la evenimentul cutare, cu cine să dea mâna, cum s-o dea, cum să se așeze pe scaun, când să se așeze, în fața cui trebuie să se ridice în picioare și în fața cui nu, cum și unde să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Însăși taxa de timbru: te judeci cu Statul, câștigi sau pierzi, achiți mai Întâi suma la intrarea cu hârtia la registratura justiției. Ție cetățean, cine să-ți dea scutirea, amânarea sau măcar eșalonarea, când e vorba să te iei de cravată cu mine, Statul Român? Ce mă interesează pe mine că ești disident, că puteai să cazi sub focul de armă de la Jilava lui Ceaușescu, că te-ai Încontrat cu el până dincolo de cazarma de la Târgoviște, unde și-a dat dictatorul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de entuziaștii tineri intelectuali, au dat valoare și personalitate societății literare Junimea. Câtă deosebire, însă, între aceștia și tinerii pe care Mihai Eminescu îi punea la zid în poezia „Ai noștri tineri”: Ai noștri tineri la Paris învață La gât cravatei cum se leagă nodul, Și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul, Că-i vede-n birje răsucind mustață, Ducând în dinți țigara lunguiață... Ei toată ziua
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
paharelor de cristal. Play-boyul, specializat în vastele fresce istorice; chipeșul sexagenar, care se pregătește să interpreteze pe ecran rolul lui Burebista, regele mitic al strămoșilor noștri, dacii; poetul bețivan căruia chelnerii îi împrumută, după cum e cazul, o haină sau o cravată, ca regulamentul să fie respectat; criticul muzical ce revendică descoperirea a două măsuri manuscrise ale lui Mozart; eruditul care lucrează, în perspectiva eternității, la o traducere a lui Joyce și care, cu un aer distant, își sprijină chiar în clipa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
tunsoarea mereu schimbată etc., au produs modelul unui nou look masculin, o alternativă "hip" la moda acceptată, o legitimare a stilului "lejer, nepretențios". Dimpotrivă, Tubbs oferă modelul bărbatului la modă, cu costume la două rînduri de la Casa Vern Uomo, cu cravate italiene înguste, pantofi eleganți, cercei în același stil, și un comportament "nouveau-cool". Partenerii lor, Zito și Switek, îmbrăcați în cămăși hawaiene și pantaloni lejeri, viu colorați, oferă modele de îmbrăcăminte lipsite de formalism, iar detectivele Gina și Trudy își schimbă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ceva amoral sau amenințător din punct de vedere moral în aceste euri postmoderne, fluide, multiple, supuse unor schimbări rapide. Din această perspectivă, Crockett este un erou cu o natură ambivalentă, caracteristică pentru cultura americană: apare adesea neras, nu poartă niciodată cravată și rareori șosete, duce o viață sexuală promiscuă și revine adesea la rolul său de acoperire, personajul Burnett, un "jucător" gata să facă orice pentru cîțiva dolari, un rol pe care îl joacă cu entuziasm. Miami Vice nu este însă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de a-și produce propriul stil, împotriva codurilor dominante: "Doisprezece ani am frecventat o școală catolică. La liceu, am purtat timp de opt ani uniformă. Încercam să mă ridic împotriva acesteia prin detalii mărunte, cum ar fi să nu port cravata pe care eram obligat s-o port sau să port un tip de guler interzis... Era un mod de a-mi oferi puțină libertate, de a mă opune sistemului într-o măsură cît de mică..." (citat din Ewen, 1988:5
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
De fapt, Anderson dezpămîntenește spațiul spectacolelor sale, acestea fiind ciudate și totuși familiare. Ea își concentrează în plus atenția asupra instrumentelor muzicale cu care cîntă și, într-o avalanșă de gesturi implozive, contopește elementul omenesc și organic cu instrumentele neînsuflețite. Cravatele se transformă în piane care emit sunete electronice, chitarele devin ființe vii care se răsucesc și se zbat, în vreme ce ființele umane se contopesc cu tehnologicul sau devin simple umbre sau imagini fotografice. Multe dintre aparițiile lui Laurie Anderson sînt extrem de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sovietizarea, în mintea unui intelectual. În clasa a IV-a am fost primit în organizația de pionieri, organizație proaspăt înființată după modelul sovietic. Un grup de nouă copii, cei mai buni dintr-o clasă de 30 de elevi, au primit cravata „roșie de pionier”, în cadrul unei ceremonii solemne, urmată de o mică serbare. Cu această ocazie am învățat versuri pe care mi le amintesc și azi: Cu suflet oțelit și cuget treaz, Cinstesc învăpăiata ei culoare, E înroșită-n sângele viteaz
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Cu această ocazie am învățat versuri pe care mi le amintesc și azi: Cu suflet oțelit și cuget treaz, Cinstesc învăpăiata ei culoare, E înroșită-n sângele viteaz, Vărsat în lupte de clasa muncitoare. Noi, pionierii, mergeam prin sat, cu cravata roșie la gât și ne salutam cu cuvintele Salut voios de pionier ! Eram mândri că suntem pionieri. Mai târziu am realizat că și acesta era un mod prin care regimul comunist, recent instaurat, folosea candoarea copiilor. Oamenii, pe stradă sau
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
început, am crezut că profesorul nu înțelesese sensul cuvântului. Mai târziu am realizat că, în noile condiții sociale, profesorul avea în minte aceeași idee pe care au exprimat-o oamenii simplii din satul Dobârceni, care îi catalogaseră pe elevii cu cravată roșie la gât - pionierii - ca fiind ”cățeii lui Stalin”. Despre școla din Trușești, despre profesorii care m-au format pentru a ajunge pe băncile facultății și mai departe, voi vorbi în capitolul dedicat unor personalități care de-a lungul timpului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
lemn de o parte și de alta a mesei. La intrarea noastră, delegația era în picioare. Fumau și vorbeau tare. Erau tineri, afară de unul, mai în etate, care era translatorul. Toți erau cu șepcile pe cap, fără gulere și fără cravate. După ce translatorii au vorbit între ei, am luat loc cu toții la masă, față în față, iar translatorii s-au așezat împreună la capătul mesei. În primele zile, discuțiile au fost pur tehnice spre a se elucida posibilitățile de navigabilitate ale
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cabinetului 3. Nici nu mă instalasem bine la birou și grefierul mi-a adus un teanc de dosare. Totodată a fost introdus în cabinetul meu și un arestat, urmat de santinela cu arma în mînă. Nebărbierit, cu părul zburlit, fără cravată la gît și fără șireturi la ghete, cu hainele motolite, arestatul era inginerul Nicolae Malaxa. Am fost, desigur, extrem de surprins. Nicolae Malaxa era marele industriaș, cunoscut de toată lumea. S-a făcut că nu știe cine eram și s-a oprit
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
elevilor a crescut la cel mult 13, în primul ciclu școlar, dar prin moartea lui Dan Mavros (28 mai 1937) au rămas 12. Elevii purtau uniforme, concepute chiar de rege, constând dintr-un costum bleumarin închis, cămașă de culoarea cerului, cravată unie, de un ton apropiat; drept ecuson, cifrul regal (cifra regală = prima literă a prenumelui suveranului - n.n.) brodat cu fir, sub buzunarul din partea stângă a vestonului”. Un reporter, care a vizitat școala la o lună după ce și-a început activitatea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
regal, Tatăl nostru, citirea unui text biblic și un cuvânt din partea Bisericii, prezentat de către părintele Nae Popescu; deviza străjerului cercetaș, crezul străjerilor, imnul străjeresc, învestirea și depunerea făgăduinței de către un străjer-cercetaș din grupa lui Mihai, căruia Marele Străjer i-a acordat cravata și insigna străjerească și cercetășească. T. Sidorovici a citit ordinele de zi de acordare a stelelor de vechime, de acordare a gradului de străjer-cercetaș și a gradului de șef de cuib lui Mihai și colegilor săi. Marele Străjer a predat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
București, în sunetele imnului național românesc. Mihai era însoțit de Al. Duiliu Zamfirescu. În gara Lublin, trenul a oprit, iar organizațiile de tineret poloneze au făcut o mare manifestație în onoarea lui Mihai. Voievodului i s-au oferit flori și cravate din partea tinerilor polonezi. Apoi Mihai și-a continuat drumul spre țară. În timpul vizitei în Polonia, Mihai a adresat Președintelui Poloniei, în numele regelui Carol, invitația de a vizita România. Anterior se duseseră tratative româno-polone și, în acest context, s-a discutat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
salutau intrarea și ieșirea profesorilor din clasă prin ridicare în picioare. Ziua de curs începea cu rugăciunea <Tatăl nostru> rostită în cor sau prin rotație de fiecare elev în parte. Uniforma era de rigoare: costum bleumarin închis, cămașă de culoarea cerului, cravată, unie de un ton apropiat; drept ecuson cifrul regal (cifra regală - prima literă din numele Carol n.n.) brodat cu fir sub buzunarul din partea stângă a vestonului. Ne adresam elevului regal cu apelativul <Măria Ta>. Funcționa între noi un acord tacit
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
tot ce mi-a oferit viață: prieteni, poeme de care mă pot mândri, volume cu numele meu pe rafturi. A.B.Vă propun să vorbim, pentru început de cea mai proaspătă carte publicată de dumneavoastră, chiar la începutul acestui an "Cravata lui Villon" în colecția Opera Omnia a Editurii TipoMoldova din Iași carte în traducerea lui Șerban și Ildiko Foarță și prefață scrisă de Gheorghe Grigurcu. Ce înseamnă titlul, de unde a pornit ideea cărții, în cât timp a fost scrisă? Cartea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
antologie de autor în care au fost introduse și cele mai noi poezii de ale mele în traducerea extraordinară a soților Foarță, niște oameni și scriitori de excepție. Titlul nu cred că ar trebui explicat, știe toată lumea ce fel de cravată a fost pusă în gâtul poetului înainte de execuție, reușind până la urmă să scape... Cu directorul editurii m-am întâlnit la Pančovă în Serbia la o manifestare culturală a românilor de acolo. Încă la prima discuție a făcut propunerea generoasă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
jos” decât dânșii (...). Toate neamurile se înfrățesc în „aristocrație” prin vorbirea limbii germane. Românește vorbesc cei mai mulți români când nu vor să-i înțeleagă cineva. Toate neamurile se înfrățesc prin spoiala culturii germane și prin închinarea față de cetatea cetăților, unde sunt cravatele, acele de cravată, nasturii de manșetă etc., etc. cei mai buni: Viena. „Inteligența” se socoate ca a doua castă a țării, castă de preoți și învățători mai ales, la care se adaugă câțiva avocați și funcționari mai mici. Ei nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Toate neamurile se înfrățesc în „aristocrație” prin vorbirea limbii germane. Românește vorbesc cei mai mulți români când nu vor să-i înțeleagă cineva. Toate neamurile se înfrățesc prin spoiala culturii germane și prin închinarea față de cetatea cetăților, unde sunt cravatele, acele de cravată, nasturii de manșetă etc., etc. cei mai buni: Viena. „Inteligența” se socoate ca a doua castă a țării, castă de preoți și învățători mai ales, la care se adaugă câțiva avocați și funcționari mai mici. Ei nu se simt una
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
apare lunar, însă, cu mari întârzieri... * Cârligașul Cârligașul, revistă satirică scrisă de mână și desenată, apoi multiplicată tipografic. Apărea la Cernăuți în 1927 (decembrie). Se împărțea gratuit la cei săraci... cu Duhul. Ctitor: Cijic. Redactori: Gugu și Toniniuliucu. Conducător: dr. Cravată. Redactor responsabil: Petcu. * Credința, revistă de cultură religioasă și națională, publicată de Societatea Preoților Ortodocși din Bucovina, apare de două ori pe lună, în 16 pagini, sub conducerea unui comitet, la 15 aprilie 1922. Redacția și administrația: profesorul N. Cotos
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
că-i așteaptă pe americani, iar satelitul lor e mai bun decît al rușilor. Va fi judecat pe 27 ianuarie 1960. Înainte de a fi dus la tribunal va fi: ras, tuns, îmbrăcat cu palton negru, nou, de la alt deținut, cu cravată, stropit cu colonie. Totul pentru a da aparență unui om politic. Va povesti, cu amărăciune, în continuare: "Ca om politic, am fost condamnat la 7 ani închisoare, la confiscarea totală a averii, pentru uneltire contra ordinii sociale prin agitație. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
gesturi nostime, cum ar fi fost că atunci când tăia ceapă nu îi dădeau lacrimile, dar o mânca nasul teribil și îl freca atât de tare, că ajunsese să aibă cojițe pe vârful lui. A-nceput să-și aranjeze cele câteva cravate pe care le avea, batistele, a numărat nasturii și butonii de rezervă, să fie sigur că-i ajung, apoi a probat noua haină, care-i venea de minune. S-a dat și cu puțină briantină și s-a dus repede
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
rul nu interesa pe nimeni. De fapt, nici nu mai conta atunci când Cristi apărea pe scenă, mereu într-un costum elegant, de culoare închisă, comandat direct de la Paris, care-i venea ca turnat, cu batista aranjată perfect la piept, cu cravata legată impecabil și aura sa de semizeu, care cucerea cu fiecare cântec publicul. Iar dincolo de aspectul său de amorez și de vocea nemai- pomenit de caldă, nici buzunarele nu-i mai erau atât de goale, ceea ce îl făcea și mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]