8,691 matches
-
aceeași satisfacție, economisește un franc și concediază un lucrător. El concediază un lucrător; este ceea ce se vede. Și, nevăzând decât acest lucru, se zice: Iată cum mizeria urmează civilizației; iată cum libertatea este fatală egalității. Spiritul uman a făcut o cucerire și imediat un lucrător a căzut pe vecie în prăpastia pauperității. Se poate totuși ca Jacques Bonhomme să continue să-i angajeze pe cei doi lucrători, dar nu le va mai da decât zece franci fiecăruia, căci își vor face
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
franc, fac acum lucrarea pe care o îndeplineau înainte doi lucrători. Al doilea lucrător, plătit cu al doilea franc, realizează o lucrare nouă. Ce trebuie deci schimbat în lume? Există o satisfacție națională în plus, altfel spus, invenția este o cucerire gratuită, un profit gratuit pentru umanitate. Din forma pe care am dat-o demonstrației mele, se poate trage următoarea consecință: Capitalistul este cel care culege toate roadele mașinilor. Clasa salariată, chiar dacă nu suferă decât momentan, nu profită niciodată de pe urma lor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu se diminueze nici la ei. Voi avea o armată și voi încerca să trec cu forța peste barierele lor. Și ei vor avea armate și vor încerca să treacă cu forța peste barierele dumneavoastră. Voi înarma nave, voi face cuceriri, voi achiziționa colonii și voi crea pentru poporul meu consumatori care vor fi obligați să mănânce grâiul nostru și să bea vinul nostru. Și ceilalți regi vor face același lucru. Vă vor disputa cuceririle, coloniile și consumatorii. Iată război peste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
dumneavoastră. Voi înarma nave, voi face cuceriri, voi achiziționa colonii și voi crea pentru poporul meu consumatori care vor fi obligați să mănânce grâiul nostru și să bea vinul nostru. Și ceilalți regi vor face același lucru. Vă vor disputa cuceririle, coloniile și consumatorii. Iată război peste tot și lumea în flăcări. Voi mări impozitele mele, vameșii mei, marina mea și armata mea. Ceilalți vă vor imita. Îmi voi dubla eforturile. Ei vor face același lucru. Între timp, nimic nu dovedește
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în anul 1863, tom. V, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas, pp. 336-392, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 36 Cresus (cca. 595-547 î.Hr), personaj antic semi-legendar, ultimul rege al Lidiei, până la cucerirea acestui regat din Asia Mică de către perși, a devenit în cultura occidentală simbolul omului foarte bogat. Cresus este creditat cu baterea primelor monezi standardizate de aur (n. tr.). 37 Zoilus (cca. 400-320 î.Hr.) a fost un filozof cinic, gramatician și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
preț, necesitând protecție și consum rațional. Apa a devenit simbolul calității vieții. Transparența picăturii face să strălucească neliniștea unui viitor nesigur și fragila lumină de speranță a unei administrări în sfârșit raționale. Războaiele de mâine vor putea avea drept miză cucerirea resurselor de apă. Înșiruirea anotimpurilor se schimbă, odată cu aceasta au apărut noi relații ecologice. Nu-mărul locuitorilor planetei a crescut într-un ritm alert după al doilea război mondial, înmulțirea fiind evidentă în mediul urban, o dată cu ea, cres-când și necesitățile, inclusiv
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
În acest sens, omul nu este liber "de la natură"; libertatea este în el simplă posibilitate, ca libertate reală ea trebuind mai întîi să fie cucerită. De-abia când e cucerită și devine reală libertatea este afirmare a necondiționării mele. Dar cucerirea libertății se face în dialog cu frica. Pentru că în frică se adună întreaga noastră condiționare sau, mai precis, pentru că în frică răzbate în mod nemijlocit suprema noastră condiționare ca fapt de a fi, dialogul cu frica este dialogul libertății mele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ceva sau exagerăm în vreun fel dacă afirmăm că se poate ajunge la intimitatea ființei eline pornind de la felul în care s-au îmbinat elementele obiective și subiective ale semantismelor radicalului *per- într-un complex care, la început, a vizat cucerirea unor limite așezate dincolo de puterea percepției imediate? Pentru lumea spiritului, marile călătorii originare au avut semnificația transpunerii limitelor fizice într-un sistem proiectiv care a făcut cu putință deschiderea dialogului dintre conștiință și limită. Neutralitatea lumii fizice a fost anulată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
simbolică absolută, devine pentru sine. Nouă ne scapă esența sculpturii atunci când o asimilăm artei, iar arta, la rândul ei, o înțelegem ca activitate regională, înscrisă oarecum suplimentar în cercul activităților umane, în orice caz la capătul muncilor dedicate supraviețuirii sau "cuceririi naturii". Însă dacă forma l-a creat pe om și dacă în orice producție umană se află o urmă, cât de palidă, a travaliului divin de in-formare, atunci sculptura - activitatea orientată deliberat și în deplină gratuitate către plăsmuirea formei - nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de a-l absorbi în tine: eu o numesc trecerea mediului extern în mediu intern. Ea este proprie întregului real, dar numai la om, și nici aici întotdeauna, ea reușește cu adevărat. La nivelul organicului, ea îmbracă forma inferioară a "cuceririlor" mediului, a devorării lui, a unei instaurări despotice asupra lui. De altfel, în orice despot există această invaliditate, această neputință de a transforma ființa comunității care-l cuprinde în mediul său intern, o neputință de a fi până la urmă. E
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
am făcut-o noi în secolul acesta, timpul este înghițit de spațiu, devine cea de-a patra dimensiune a lui, ca la Einstein. Este clar că noi am anexat timpul spațiului, propunând timpuri diferite pentru galaxii diferite. Spațiul este o cucerire a modernității. Matematicile de astăzi sânt ale spațiului; cu problema topoilor, a laticilor etc., ele nu fac decât să geometrizeze, să facă topologie la propriu. Așa încît cei care, ca Bergson sau Heidegger, rămân astăzi anexați problemei timpului îmi apar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de ieri a lui Gabi, "de ce nu putem ieși pe scena culturii europene cu isprava noastră": Gabi ar vrea, spun eu, "un cântec încăpător cât lumea"; iar eu nu vreau decât un cântec încăpător. Iar un asemenea cântec este o cucerire de fiecare zi. Ca și libertatea despre care vorbea Goethe, bucuria trebuie cucerită zilnic. Și iată și ce deviză mi-am ales: Nulla dies sine laetitia. Laetitia înseamnă: disciplină, muncă, trudă, suferință, îndoială, invenție, bucurie. Dar bucurie adevărată nu e
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pliez un pergament (îl fac sul, îl înfășor). În Don Giovanni-ul lui Losey, aria listei este rezolvată spectaculos: Leporello, însoțit de doi valeți, depliază, desfășoară, mai întîi pe treptele palatului, apoi pe pajiștea din față, listele pe care sânt consemnate cuceririle stăpânului său. Leporello, de fapt, le explică. Exact asta este un jurnal: un mod de a explica, de a desfășura în cuvinte sulul înfășurat al vieții noastre. Cei mai mulți oameni mor pliați, împăturiți, așezați pe raftul ce le-a fost hărăzit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
încercărilor lui viitoare, de fapt al celeilalte încleștări, la capătul căreia avea să supună sau să fie supus. Eu știam, eu știam că mă aflu la izvoarele sufletului lui și că de fapt, în marea poveste a vieții, începuse saga cuceririi libertății lui viitoare. Faptul că drumul acesta trecea prin mine, ca tată al lui, că eram o etapă necesară în împlinirea acestei cuceriri mă umplea de o bucurie nespusă și îmbogățea sensul iubirii de care eram capabil cu o componentă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mă aflu la izvoarele sufletului lui și că de fapt, în marea poveste a vieții, începuse saga cuceririi libertății lui viitoare. Faptul că drumul acesta trecea prin mine, ca tată al lui, că eram o etapă necesară în împlinirea acestei cuceriri mă umplea de o bucurie nespusă și îmbogățea sensul iubirii de care eram capabil cu o componentă de sacrificiu pe care nu o cunoscusem până atunci și care devenea dintr-o dată orizontul neclar al iubirii înseși. Și lucrurile s-au
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sens propriu: o uriașă cantitate de elemente din lumea vizibilului este mobilizată și pregătită pentru a fi "transportată dincolo" (metaphorein), cu gândul că în felul acesta invizibilul ar putea fi intuit, aproximat etc. În mod stângaci (și disperat) se încearcă cucerirea invizibilului prin vizibil și a necunoscutului prin cunoscut. Toate religiile au generat, lezând însăși natura transcendenței, arte vizuale și opere de elocință și au constrâns transcendentul să renunțe la prestigiul ineficace al vidului și tăcerii și să accepte, din rațiuni
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
avea planuri ambițioase. Să cercăm a o prinde de cuvânt. În schimbul liberării coreligionarilor săi, ea să declare că renunță la supremația asupra unei eventuale Confederații Dunărene. Și, dacă visul politicei militare rusești este într-adevăr Constantinopolul, Rusia poate să amâne cucerirea acestui oraș, urmându - și cuceririle în Asia și venind dinspre Asia asupra Constantinopolei, precum s-au mai întîmplat aceasta sub împărații grecești. Bune planuri, nu-i vorba - și ieftene. - Fiindcă "Post" mai propune Austriei și o politică comercială liberală (bazată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a o prinde de cuvânt. În schimbul liberării coreligionarilor săi, ea să declare că renunță la supremația asupra unei eventuale Confederații Dunărene. Și, dacă visul politicei militare rusești este într-adevăr Constantinopolul, Rusia poate să amâne cucerirea acestui oraș, urmându - și cuceririle în Asia și venind dinspre Asia asupra Constantinopolei, precum s-au mai întîmplat aceasta sub împărații grecești. Bune planuri, nu-i vorba - și ieftene. - Fiindcă "Post" mai propune Austriei și o politică comercială liberală (bazată adică pe liberul schimb), se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar fi nedrept însă de a pretinde ca Austria să ne cruțe pe noi. Pentru orice patriot austriecesc e o datorie de a deschide porțile Orientului pentru colonizarea prisosului copiilor săi și desfacerea mărfurilor sale, c-un cuvânt pentru pionirii cucerirei sale. Ar fi absurd din punct de vedere austriecesc de a pretinde ca ea s-o facă aceasta cu arma în mână, când are înainte-i o cale pacinică, nebătătoare la ochi și care nimicește pe contrariu în mod atomistic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate dezbinările popoarelor străine, din sumuțarea chiar a acestora unul împrotiva altuia. După stingerea dinastiei lui Rurik cu Fedor I (1598) și după câțiva dinaști aleși, urmă la 1613 dinastia Romanovilor, care au continuat întru toate politica de unitate înlăuntru, cucerire în afară și mai cu samă îndușmănirea între ei a inamicilor Rusie. Pe atunci Polonia și Suedia erau puteri mari în Europa, cu toate acestea Alexei, tatăl lui Petru cel Mare, au izbutit a îndușmăni aceste două state și a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puțin să ni se pară că suntem o muche de despărțire între două {EminescuOpIX 242} lumi cu totul deosebite și că este în interesul nostru de a cunoaște amândouă lumile acestea. Occidentul îl cunoaștem îndestul. Misiunea sa în Orient este cucerirea economică, proletarizarea raselor orientale prin industria străină, prin robirea sub capitalul străin. Cealaltă parte a lumii o vedem din contra mișcată nu de un curent economic, ci de unul istoric și religios, care nu poate lipsi de a exercita o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
altele (cu Rusia de ex. ). Această frază au dat naștere în Anglia la un ocean de fraze. Într-adevăr, zice "Times", care putere ar și putea fi o aliată mai sinceră a Germaniei decât Anglia, care Întâi nu dorește nici o cucerire, al doilea prin sistemul său constituțional este cea mai bună garanție contra republicanismului (ce este unul din pericolele interne ale Germaniei)? [26 noiembrie 1876] AUSTRO-UNGARIA ["PARTIDUL LIBERAL... "] Partidul liberal - constituțional din Austria a decis într-o adunare ca, fără a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în sala Universității o conferință asupra războiului sârbesc, descris și pus în evidență pe mari harte topografice. D-sa, cunoscut în mod favorabil sub pseudonimul literar de Osman-Bey, este autorul cunoscutei scrieri "Treizeci de ani în harem" și a broșurei "Cucerirea lumei de cătră evrei". Aceasta din urmă a ieșit în traducere și în coloanele ziarului "Apărătorul legei" înainte de câteva luni. Credem a putea recomanda cetitorilor noștri vizitarea acestei prelegeri a unui martor ocular și părtaș războiului din Serbia. Conferența se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
esternă ) a principelui Bismarck la interpelația deputatului Richter a făcut atâtea semne vecinilor imperiului încît trebuia să producă o lămurire a situației. Întâi principele a pronunțat cuvântul mare: că dacă deputatul Richter ar putea proba aserțiunea sa (că Rusia dorește cuceriri ) atunci politica întregei Europe ar fi alta. Pân - acuma însă, nefiind față decât declararea împăratului Alexandru că din parte 'și renunță la orice cucerire, principele crede că nu are nimenea dreptul de a se îndoi încă de sfințenia acelui cuvânt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a pronunțat cuvântul mare: că dacă deputatul Richter ar putea proba aserțiunea sa (că Rusia dorește cuceriri ) atunci politica întregei Europe ar fi alta. Pân - acuma însă, nefiind față decât declararea împăratului Alexandru că din parte 'și renunță la orice cucerire, principele crede că nu are nimenea dreptul de a se îndoi încă de sfințenia acelui cuvânt de onoare. Rusia e caracterizată prin cuvintele principelui ca o mandatară a Europei, chemată a realiza în Turcia reformele în favoarea creștinilor pe cari le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]