2,524 matches
-
pachetul. Fără îndoială, această femeie "tare" contrazice imaginea de țigări "slabe" și afișul propune în schimb puterea și un progres (îndoielnic) în schimbul supleții și fineții. Cu toate acestea, părul blond, tapat, curgîndu-i pe umeri, dantura perfectă expusă într-un zîmbet cuceritor și în special poziția cu picioarele desfăcute este extrem de sugestivă și îmbietoare, o prezintă într-un cod al modei drept un simbol al frumuseții și sexualității, în ciuda caracterului său mai autonom și mai puternic. Ceea ce am încercat să arăt este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dintîi. Cu alte cuvinte, nu există o putere care depinde de prestigiu și o alta, care nu depinde de el. Orice putere se întemeiază pe prestigiu: cînd un conducător și-a epuizat prestigiul, nu îi rămîne decît violența brută a cuceritorului. În funcție de origine, se disting totuși două categorii marcante: un prestigiu al funcției și un prestigiu al persoanelor. Aparținînd unei familii sau unei clase date, absolvind anumite examene, obținînd anumite titluri, profesor, doctor, conte etc., oamenii dobîndesc, prin tradiție, o parcelă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aduce puțină lumină în aceste probleme complexe în capitolele următoare. Aș conchide acum citînd un gînd care, de un secol încoace, își păstrează validitatea. Poate că e cam frust, dar e cu atît mai dificil de contestat. "Astăzi, majoritatea marilor cuceritori de suflete nu mai au altare, dar au statui sau tablouri iar cultul care le este dedicat nu diferă fundamental de cel de odinioară. Nu vom reuși să înțelegem puținul de filosofie a istoriei decît după ce vom fi priceput acest
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Copiii vor forma perechi și la comanda educatorului vor încerca să „vorbească” ca și cum ar fi două păsărele sau două animale. La semnalul de oprire, pe rând vor spune ce au încercat să transmită partenerului folosind sunetele păsării sau animalului. 8. CUCERITORUL Pe rând, câte un copil vine în fața celorlalți și își alege un obiect din sala de grupă. Copiii, pe rând, vor veni și vor încerca să-l determine verbal să le cedeze obiectul. Au dreptul să insiste și chiar să
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
epoca respectivă și din care rămân texte devenite clasice cum ar fi Brave New World ⁄ Minunata lume nouă (1932, Aldous Huxley)18 sau 1984 (George Orwell, 1949)19. Secolul al XIX-lea asistă și la apariția savantului nebun (de la Robur cuceritorul la doctorul Folamour 20) care, depășit de consecințele propriilor creații, se vede, asemenea ucenicului vrăjitor, condamnat la moarte, provocând catastrofe de tot felul. Această tematică modernă este inițiată de Mary Shelley prin Frankenstein, or the Modern Prometheus ⁄ Frankenstein sau Prometeul
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se năștea, bazată pe descoperirile științifice și tehnice. 2.1. Aceste romane promiteau mult... Romane promițătoare, mai ales prin titluri! Acestea din urmă plasează obiectul și locul acestor "aventuri ale spiritului" la limitele neconceputului. Iată Les Conquérants de l'Univers / Cuceritorii Universului, À l'assaut du ciel / Asaltul cerului, Le Retour du météore / Întoarcerea meteorului, La Planéte vagabonde / Planeta rătăcitoare (R. Bessières), Le Pionnier de l'atome / Pionierul atomului (Jimmy Guieu), Croisière dans le temps / Croazieră în timp (R. Bessières), Au-delà
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Frontierele vidului etc. Ceea ce promit aceste titluri și ceea ce o colecție mai literară ca "Prezența viitorului" nu oferă este o viziune halucinată, halucinantă a posibilităților oferite brusc spațiului uman și viselor sale. Ansamblul creează iluzia unei supraumanități în poziție de cuceritor sau de victimă într-un univers pe care încearcă să-l îmblânzească. În imaginea "științei", figurile acesteia țin mai mult de magie decât de realitatea științifică. 2.2. Știința și savanții Personajele principale ale acestor romane sunt savanții, reprezentând știința
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
se ivi în toată splendoarea sa: un amplu semicerc înțesat de ferestre semănând cu niște guri înfometate și agitate. Prin intermediul lui Campanella Maffia izbutește să ne ofere fresca unei epoci, a unei condiții umane, sociale și spirituale pe care aroganța cuceritorilor și supușenia celor învinși au sufocat-o, el ne poartă în miezul filosofiei și istoriei lui Campanella cu ușurință, știind să expună pe înțelesul tuturor gândirea lui Tommaso fără s-o deformeze, fără s-o mutileze, transfigurând-o în narațiune
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
mintal valah primăria chișnăuană a rebotezat o stradă a orașului. Cronicarul valah Radu Popescu constată că Mihai Viteazul „a supus domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri de-i avea ca pe niște măgari pe toți”. În cinstea acestui cuceritor valah sângeros, care a scăldat în sânge pământul Moldovei, primăria proromână din Chișinău a rebotezat una din cele mai mari străzi din Chișinău”. Am reprodus acest fragment mai lung, pentru ca oricine să constate metoda cu adevărat științifică pe care autorul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lipsit de orice justificare. Reia și în articolul de față mitul luptei necontenite care a opus pe domnii Moldovei și ai Țării Românești, bineînțeles, la inițiativa și instigarea celor din urmă. Și reia profetic: „Ce au comun cu Republica Moldova sângerosul cuceritor valah M. Viteazul, teoreticianul mișcării românești profasciste legionare M. Eliade, degeneratul mintal valah Vlad Țepeș, ministrul învățământului din România Spiru Haret, spionul român O. Ghibu”. Lăudabil momentul de sinceritate a lui Vasile Stati, după atâtea denigrări. Într-adevăr, toți aceștia
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
pe care probabil îl avea în pregătire pentru a fi publicat un an mai târziu? La începutul lucrării sale istoricul chișnăuean deplânge faptul că moldovenii sunt „singurul popor de pe glob” care studiază istoria altui popor. Istorie scrisă, din 1812, de cuceritorii ruși, apoi de cei români, încât o reevaluare a istoriei teritoriului dintre Prut și Nistru, sau, într-o abordare mai potrivită, dintre Carpați și Nistru, se impune ca o necesitate urgentă. Pe parcursul lucrării se strecoară numeroase erori flagrante, voite sau
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
realizării acelui obiectiv. Or, așa cum s-a constatat, acela a fost spațiul în care s-au declanșat și s-au dezvoltat contradicțiile perene de interese dintre Imperiul Otoman și Rusia, încă din ultimul sfert al secolului al XV-lea, cănd cuceritorul Constantinopolului, Mehmed al II-lea, a reclamat suzeranitatea asupra tătarilor crimeeni, al cărui han era aliat al cneazului Moscovei. Ca urmare, negustorii ruși din Kaffa și Azov au intrat în contact direct cu autoritățile turcești. Numeroasele și permanentele fricțiuni dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
arate cum, dând o formă determinată vieții sale morale, ar putea să-și asigure viața pe lumea cealaltă, mai precis, cum ar putea să-și afle mântuirea proprie (veșnică), sotería. Cultele misterelor orientale au putut să-și înceapă marșul lor cuceritor prin țările lumii clasice numai atunci când elenizarea Orientului, ca urmare a expedițiilor lui Alexandru cel Mare (336-323 a.Chr.), le-a oferit posibilitatea. Inițial, păreau să ezite testând terenul, ulterior, prinzând curaj au pătruns în centrele comerciale și culturale până când
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
disprețuiți până și de iudei, coreligionarii lor, ar fi putut să aibă atâta cunoștință despre lumea romană, atâta practică de viață, atâta intuiție în facilitarea cuceririlor lor evanghelice și geografice și atâtea inițiative în a le păstra. Păreau exploratori și cuceritori înnăscuți, bărbați încercați de oboseala drumurilor, cunoscători ai populațiilor și ai tradițiilor lor, erau ca niște administratori experți ai unui exercițiu îndelung. Capacitatea organizatorică a Apostolilor a fost moștenită de succesorii lor, care au desăvârșit-o potrivit necesităților momentului, devenind
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fratelui său Titus. De fapt, evreii din Roma, prin mii de subtilități, refuzau să plătească taxa de zece drahme pentru templul lui Jupiter Capitolinus, taxă pe care o plăteau cândva templului lui Jahve din Ierusalim. Vespasian (69-79) și Titus (79-81), cuceritorii Ierusalimului (70 p.Chr.), au fost oarecum comprehensibili față de rezistența evreilor de a plăti o taxă care le irita conștiința religioasă, spre deosebire de Domițian care a poruncit cu toată rigoarea și fără nici o excepție achitarea acesteia atât de evrei cât și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care a realizat una sau mai multe crime oamenii Îi acordă atributul de criminal odios, iar celui care a concertat acțiunile de comitere a zeci sau sute de mii de omoruri, În numele unei idei, oamenii Îi acordă titlul glorios de cuceritor sau de salvator! Μ „Te iubesc, dar pe ea o iubesc altfel...” O declarație de acest gen ridică o serie de Întrebări, de ambele părți: este vorba de așteptări afective totuși neîmplinite, resimțite În subconștient, sau de noi descoperiri emoționale
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nevrednic singur iese la iveală»” (Lao Zi, Carte despre Dao și Putere, 1993, p. 244). Μ Întrebarea: „Cum am putea cuceri viața, mai Înainte de a ne cuceri pe noi Înșine?” se Înscrie În repertoriul de interogații existențiale curente ale omului. Cuceritori ai vieții de fiecare zi sunt, desigur, structurile hedonice, care au vocația nu numai a savurării cu voluptate a plăcerilor facile (primare, senzuale), dar și pe aceea de a-și produce plăceri din te miri ce. Cuceritori de sine sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
curente ale omului. Cuceritori ai vieții de fiecare zi sunt, desigur, structurile hedonice, care au vocația nu numai a savurării cu voluptate a plăcerilor facile (primare, senzuale), dar și pe aceea de a-și produce plăceri din te miri ce. Cuceritori de sine sunt, dimpotrivă, cei care pot realiza abținerea de la a-și face un scop din trăirea doar a unor satisfacții zilnice trecătoare. Μ De necrezut, dar și hiperlucidul poate fi un naiv, și anume atunci când Își supraalimentează suferința morală
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Libre Parole" al lui Drumont, pe care-1 citesc preoții de țară și vechii comunarzi!"). Neliniște, dezordine, incertitudine și pizme s-au cristalizat în jurul acelei imagini blestemate a evreului (sau a francmasonului, sau, mai mult, a evreului francmason) omniprezent, spoliator și cuceritor. Mecanismul psihologic și social se aseamănă cu cel al exorcismului. Răul pe care-1 suportăm, într-o măsură mai mare Răul de care ne temem s-a concretizat, s-a încarnat. A căpătat formă, chip, nume. Scos din ceea ce e misterios
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Această speranță se va împlini atunci cînd, ajuns general victorios, Cap de Aur ucide bătrînul împărat, solemn, binevoitor și slab, simbol al legitimității și al ordinii stabilite. Pleacă, strigă el. Eu voi comanda, pentru că așa e drept". "Vorace, încăpățînat, nesătul", cuceritor imposibil de satisfăcut, el începe atunci o aventură interminabilă care, odată cu fiecare bătălie, îi va conduce ostile spre acele pustiuri din centrul lumii ("Iată că am găsit locul"). Totuși, acolo Cap de Aur va cunoaște și înfrîngerea și moartea, chinurile
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a umanului într-una a sacrului, nu se confundă totuși, în memoria legendară, cu o altă imagine a împăratului: aceea a legislatorului, a fondatorului unei noi ordini instituționale. Iconografia din vremea Consulatului și a Imperiului pare a privilegia generalul învingător, cuceritorul cu privirea arzătoare. Cu toate acestea, nu uită să ni-1 arate ca participant la deliberările din Consiliul de Stat, așezat într-un decor lipsit de patetism războinic, sobru în gesturi, cu figura atentă, meditrnd sau demonstrînd. "Prin legile sale
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
viitoare vor trebui să-1 mențină. "Trebuie să-i fim recunoscători, adaugă Thiers, de a ne fi transmis, într-o deplină ordine, statul civil și organizarea administrativă". Imaginea Omului providențial se prezintă astfel sub forma unui al treilea model. Lui Alexandru, cuceritorul, i se substituie arhetipul lui Solon, legiuitorul. E un arhetip pe care îl găsim în 1940 și 1941, la începutul Revoluției naționale, într-o anumită imagine a mareșalului Pétain, fondatorul unei "noi ordini". Îl regăsim și mai puternic, în imaginea
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
cînd vezi Burgundia cea vorbăreață și plină de vinuri între naivitatea ironică a Campaniei și asprimea critică, polemică, războinică din Franche-Compte și din Lorena; cînd vezi fanatismul din Languedoc plasat între lejeritatea provensală și indiferența gasconă, cînd vezi lăcomia, spiritul cuceritor al Normandiei între rezistenta Bretanie și îndesată și masiva Flandră [...]. Puterea și frumusețea ansamblului constau în întrajutorare, în solidaritatea părților, în distribuirea funcțiilor, în diviziunea muncii sociale. E vorba de o admirabilă armonie, despre care Michelet știe că este în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în limba greacă, în Egipt, scrierea are la bază legendele despre Alexandru Macedon și, se pare, o istorie a expedițiilor sale atribuită lui Callisthenes (c. 370-327 î. Hr.). Circulând în numeroase variante, la mai multe popoare, narațiunea despre faptele războinice ale cuceritorului macedonean a primit elemente noi, în spiritul vremurilor și după caracterul popoarelor la care a pătruns. Cele mai vechi texte sunt atestate în Imperiul Bizantin. Dintre acestea, versiunea numită în literatura de specialitate Pseudo-Callisthenes a constituit sursa nenumăratelor prelucrări ivite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]
-
și în favoarea celui asuprit. Citisem întîmplător Le crépuscule de la civilisation de Arturo Lambriola, acest Spengler italian cu față umană, care a dovedit o deschidere profundă față de civilizațiile și popoarele cucerite de Europa. Nu mă revoltau doar violența, cruzimea și jafurile cuceritorului, ci mai ales disprețul arătat de europeanul alb, încredințat de superioritatea sa biologică, intelectuală, materială și morală. Nu primisem de la strămoșii mei nici o moștenire religioasă sau culturală, însă propria-mi experiență evreiască îmi prilejuise cunoașterea dureroasă a umilinței și jignirilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]