2,852 matches
-
refuză să facă din el punctul de plecare obligatoriu al oricărei reflecții filozofice, al oricărei acțiuni de reconstruire a lumii prin gîndire. S-a putut afirma chiar că într-o limbă căreia, precum japonezei, îi repugnă folosirea pronumelui personal, maxima „Cuget, deci exist” a lui Descartes este absolut intraductibilă... în loc să facă, asemenea nouă, din subiect o cauză, gîndirea japoneză vede în el mai curînd un rezultat. Filozofia occidentală a subiectului este centri fugă ; cea a Japoniei, centripetă, plasează subiectul la capătul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cândva consătenii și pe toți transilvănenii lui ridicați la nivelul conștiinței că romînii de peste tot sunt una și aceeași nație și că România nu poate fi decât țara care va cuprinde în granițele ei firești, tot ce e suflare și cuget românesc. De aceea de Badea Cârțan încă se va mai vorbi și se va mai scrie. Avem pe masa noastră de lucru maldăre de cărți și materiale despre viața, peregrinările și preocupările lui Badea Cârțan care n-a aflat odihnă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
încât poetul scapă în exprimare și un moldovenism ușor de depistat, subliniat de noi ca atare: au intins-o pe-o masă și a venit satul întreg ... unii din ei plângeau; eu priveam la ei, dar nu știam ce să cuget. Mai văzusem adeseori oameni țepeni întinși pe câte-un pat numit năsălie, purtați pe sus între cântece și plâns, și băgasem de samă că, de câte ori trecea o nuntă așa de tristă pe lângă casa noastră, mamei îi curgeau din ochi lacrimi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin crimă-nsemnat: Și eu trăiesc încă! Trăiesc, căci viața, Amară pedeapsă, în dar, mi s-a dat. Aici aștept vremea și ziua dorită Să văz dacă dreptul ceresc împărat Privește la fapta-mi, ce este cumplită Sau numai la cuget, ce este curat. Nu m-aș fi oprit să aștern pe hârtie aceste mari necazuri care azi apasă cu greutate pe umerii bătrânilor bolnavi și singuratici, dar și situația tinerilor, fără de ajutor, plecați departe m-a îndemnat să nu ocolesc
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
e o treabă simplă: nu există nici un critic, între toți criticii, care să-ți poată răspunde mai cu temei, decât dumneata însuți. Când te așezi la masa de scris, întreabă-ți inima. Dacă ceea ce scrii pornește din inima și din cugetul ființei dumitale și îți aduce o ușurare, o împlinire, o eliberare, o bucurie nețărmurită, ca aceea a unei mame aflate în spital, pe patul suferinței, care aude zi și noapte în adâncul ființei ei, glasul copilașilor și al soțului chemând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în care trăiește. Dar profesorul are, ca nimeni altul, un rol decisiv în conturarea, formarea și consolidarea tuturor elementelor și componentelor necesare vieții și activității umane. Cunoștințe! Convingeri! Sentimente! Deprinderi! Judecăți! Ideal de viață și de activitate! Inimă curată și cuget înaripat! În toate acestea profesorul este ancorat, preocupat, implicat direct, învățându-l pe copil să viseze, să acumuleze, să creeze, să acționeze cinstit și necontenit, încrezător și cutezător, încât să îmbogățească, să sporească tezaurul de valori materiale și spirituale, averea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din mijlocul tavanului, care părea să-l inspire spre noi, studenții, care stam și ascultam în amfiteatru. ... De aceea, când intrați în clasă, încercați întotdeauna să lăsați dincolo de ușă tot ce v-ar putea deruta, tulbura, afecta conștiința, inima și cugetul, ființa... Intrați curați, cum intră orice preot adevărat, cinstit și cu har în altar, când slujește... Lăsați afară cearta cu soția ori cu soacra, necazurile, afacerile, supărările, nemulțumirile, de orice fel, orice gând hain și străin... Intrați curați, să puteți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
calvar a suferit, cum și cât a fost, uneori, de umilit și adus, câteodată, în situația disperată de a-și pune capăt zilelor rămâne pentru cei mai mulți o mare enigmă, o întrebare: prin ce modalitate miraculoasă, tainică, și-a păstrat un cuget limpede, echilibrat și cum a descoperit, cultivat și utilizat bucuria scrisului ca pe un elixir al vitalității și longevității sale, după toate câte-a îndurat? Și iarăși mă văd silit să-mi pun și să aflu răspuns la o altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
că făcea un lucru care-i plăcea. Îl punea în contact cu ceea ce-i amintea de-o lume normală, liberă: o lume în care oamenii au visat și au creat ceva. Au lăsat ceva! Ceva în care se păstra inima, cugetul, zbaterea, ceva din ființa lor trecătoare. Trebuia doar să perceapă, să asculte, să înțeleagă, să prețuiască această lume mută, care i se părea cerească, făcută să dăinuiască după cei ce plecaseră "dincolo". O lume care se afla, trăia, deasupra mizeriilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
moșu’ cu buzunarele lui pline cu bani, acolo-i ținea, e cel mai sigur și cel mai sănătos. Luminează-mi mintea cu Înțelegerea sfintei Tale Evanghelii și sufletul cu dragostea Crucii Tale. Luminează-mi trupul cu pătimirea Ta cea nebiruită, cugetul meu cu smerenia Ta Îl păzește și mă ridică spre a Ta slăvire, oh, la orice oră din zi și din noapte are pă puțin zece-cinșpe mii În buzunarele ale din care nu-l prea vezi scoțându-și mâinile, sfinte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
timpul la trecut, a-l avea, a-i da viață !.. A privi îndărăt, nu e oare aprivi înăuntru ?!.. E o introspecție, căci de fapt, trecutul îl scoatem din noi înșine, din tulburarea... schimbătoare substanță a ființei noastre... Îți simți îndemnat cugetul la întoarcere în timp... Hm ?!.. Aducerile aminte !.. murmură un coleg,.. Ce sunt aducerile aminte !.. Nimic nu poate fi pentru om mai frumos decât trecutul, căci trecutul e tinerețea... este fericire... fericirea de a crede în... cât de scumpă și frumoasă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
câte lucruri minunate, petrecute cu marii noștri profesori, ar fi de amintit..! Doar, dacă aș aduce în amintire, marea personalitate a profesorului Mureșanu, cu care făceam.. psihologie, filozofie, psihotehnică, logică ș. a. fost profesor la Oxford și Sorbona... Îți simți îndemnat cugetul la întoarcere în timp.. Avea dreptate colegul de mai înainte, care spunea... „Nimic nu poate fi mai frumos ca întoarcerile în timp... aducerile aminte... căci trecutul e tinerețe, e fericire... fericirea de a crede în cât de scumpă și frumoasă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
citești un dialog filozofic într-o colibă prizărită de pe o insulă necunoscută. N-aș fi crezut niciodată c-o să mă ocup cu o lectură subtilă ca asta în acest loc atât de rustic, cu această seninătate care sălășluiește acum în cugetul meu și alături de o femeie getă ce reușește să interpreteze savant fiecare nuanță a lui Platon. Inalterabilitate În realitate, mă schimb doar în aparență. Totul e înșelător. Trebuie să izbutesc să ating înaltele profunzimi în care se manifestă inalterabilul sufletesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
urmeze anului 1990. Era ianuarie și încă se auzeau pe străzile Timișoarei răzlețe rafale de arme, nu trecuseră trei săptămâni de la Ce-o-fi-fost că ne-am și reunit în mare ședință profesorii de limbi pentru a ne alege inspectorii de specialitate. Cugetele erau încă puternic inflamate, eram atât de înduioșător de naivi și de dornici de a reclădi lumea noastră și în acea ședință m-am trezit nominalizată și aleasă inspectoare de engleză. A fost o mare provocare, dar mă întorc cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sau Jihad, cuvânt arab care înseamnă "strădanie pentru desăvârșirea morală", a căpătat sensul de "luptă pe calea lui Dumnezeu împotriva păgânilor și a răzvrătiților". 30 Khamr nu desemnează doar vinul, ci se referă la orice băutură care ar putea întuneca cugetul băutorului. 31 Dr. Rahmatoullah, Le symbolisme du vin dans la mystique musulmane. Le vin au Moyen Age dans le bassin méditeranéen, Actes du IIIe symposium des Ateliers universitaires et vignerons de Béziers-Oenopole, Oficiul Internațional al viei și vinului, Paris, 1993
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
învățământ. Bacău. Catedra - București = Catedra. Revistă bilunară a Federației Sindicatelot Libere din învățământ. București. Catedra - Galați = Catedra. Culegere de lucrări metodico-științifice. Galați. CCS = Caietul “Cercului de studii”. Timișoara, TUT. CE = Caietele Eminescu. Iași, [TUI]. Coord. D. Irimia. CECSC = Casa Editorială “Cuget, simțire și credință”, București. CEM = Casa Editorială Muntenia, București. CEO = Casa Editorială Odeon, București. CercLL = Cercetări de limbă și literatură. Sibiu, [f.e.], 1983, 304 p. CercLLS = Cercetări actuale în domeniul limbilor și literaturilor străine. București. CGL = Curierul Ginta latină
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
conștiinței morale. * Într-o modalitate ideală a moralei, în care mergem pe firul cauzal până la capăt, suntem vinovați pentru toate gândurile pe care le vehiculăm în mintea noastră ce contravin regulilor. Este posibil ca răsunetul pe care-l stârnesc în cuget să persiste până în momentul în care sunt create circumstanțele pentru o faptă imorală sau chiar ilegală. * Politica este medierea rațională a unei dispoziții afective specifice faptului-de-a-fi-cu. * Mare problemă a definirii prin intermediul propriilor copii o constituie continua amânare a sentinței finale
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
recenziei, când studii ce nu sunt în realitate decât recenzii revărsate - cu scopul unic de a vulgariza o simțire de poet.” 1 Vladimir Streinu a afirmat răspicat (studiul Cu prilejul unui volum epuizat, partea I, apărut în nr. 8-9 ale „Cugetului românesc” din 1922Ă originalitatea frapantă a poeziei lui Bacovia: „El era după puțini ani de ucenicie poetică la revista „Arta” (1894-1896Ă și este încă, la peste șaptezeci de la debut și cincizeci de la apariția primului volum, un poet nou de la detaliul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
colabora ulterior, cu o intensitate neslăbită, cu versuri, articole, cronici literare, traduceri, însemnări, foiletoane, maxime, studii la un număr mare de periodice: „Sburătorul”, „Convorbiri literare”, „Ideea românească”, „Azi”, „Viața literară”, „Cetatea literară”, „România nouă”, „Mișcarea literară”, „Gazeta”, „A.B.C.”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”, „Contimporanul”, „Spre ziuă”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Preocupări literare”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Semnalul”, „Timpul”, „Vitrina literară”, „Viața românească”, „România literară”, „Dreptatea”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Familia”, „Gazeta literară”, „Glasul patriei”, „Amfiteatru”, „Astra”, „Luceafărul”, „Limba română”, „Revista de istorie și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de susținere ai spiritualității românești în eterna ei devenire. Dealtfel, întreaga umanitate românească este așezată de critic sub semnul privilegiat al eternității: „Din punctul cel mai înalt de vedere, umanitatea carpato-dunăreană se specifică mai întâi printr-o nezdruncinată liniște de cuget, care ar putea fi luată greșit ca neparticipare la istorie. Dar românul e numai un tip de om liniștit, cum apare în toate perioadele zbuciumatei lui existențe colective și în toate momentele culturale culminante, refuzând evenimentul accidental și nu suma
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
o avalanșă. Uneori se strecoară ca un fior liric, poate de nuanță simbolistă: „ Prin eucalipți cu flori roșii zboară În stoluri păunii verzi. În munți, cocoșii sălbatici se-ngână În cântece, și-n țipetele lor se zburătăcesc ca iluziile din cugetul oamenilor”. Ca orice călător modern, D-na Oltea nu crede orice și oricum. De multe ori se delimitează, luând În derâdere naivitatea multora. Astfel, din misterioasa căciulă ce i-ar fi aparținut lui Yeti - omul zăpezii, s-au analizat câteva
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aceasta adevărata avere a românilor. Noi într-această întreprindere a noastră cu atîta mai mare îndrăzneală avem a ne ruga la toți cei ce pot da ajutorință cu cît sîntem încredințați cum că nimenea nu se va îndoi despre curățenia cugetului nostru și despre singurul dor de a folosi românilor mai vîrtos cine știe, cum că la noi pînă acum orice carte care s-a tipărit avu cel puțin trebuință de 10-15 ani, pînă s-a vîndut, și din istoria lui
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
adevărul cel dovedit de atîtea veacuri că teatrul însoțit cu învățătura publică este cel mai d-a dreptul și singur mijloc de a derăpăna obiceiurile cele urîte și a forma gustul mei nații, toți într-o pornire și într-un cuget, prin mijloacele spre a putea cu vreme a se dobîndi un Teatru Național. Așa s-a găsit cu cale a se forma o tovărășie sau Soțietate Filarmonică, ale căria mădulare fieștecare va contribui cîte un ce pe an spre a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
al continuității, cugetători și creatori ai literaturii, într-un impresionant elan de solidaritate colectivă, desăvârșesc opera lui Kogălniceanu, Russo, Alecsandri, Bălcescu, Barițiu. După suprimarea „Daciei literare”, gândul de a scoate o nouă publicație, care să-i continue programul, stăruie în cugetele mpldovenilor și ale muntenilor, deopotrivă. Astfel, în 1842 apare sub îndrumarea lui I. Ghica revista „Album literar”, mai târziu purtând titlul de „Album științific și literar”. La 20 ianuarie 1844, apare „Propășirea” , fiind publicația care va duce mai departe, temerar
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
cu-ntreaga lui orbie, Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ; Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie, Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm ! Români din patru unghiuri, acum ori niciodată Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri ! Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată Prin intrigă și silă, viclene uneltiri ! Preoți, cu crucea-n frunte ! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu
LEGE nr. 75 din 16 iulie 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110353_a_111682]