2,880 matches
-
Am avut bucuria să-i citesc mamei scrisori de la Majestatea Sa Regele și încă o dată am simțit aceleași lacrimi ca și cele vărsate de mama pe când aveam șase ani. Cred că puțini sunt cei care pot cuprinde în sufletul și cugetul lor trăirile mele, mai ales cele de acum, cele provocate de lacrimile bucuriei, dar nu depline. Poporul român a ratat ocazia de a instaura o autoritate morală care să-i fie îndreptar. Cu bună știință și extrem de nociv pentru România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
de glorie nepieritoare, vă adresez tuturor acest cuvânt părintesc de iubire și prețuire. Așa cum am mărturisit la posturile de radio și televiziune în ziua de vineri, 22 decembrie 1989, Biserica noastră strămoșească a vibrat și vibrează neîncetat, în ritmul de cuget și simțire, cu poporul român ai cărui fii și fiice, printr-un curaj pilduitor pentru toată lumea, cu sacrificiul propriei vieți, au zdrobit regimul de dictatură și au deschis zările către instaurarea darului dumnezeiesc al libertății... Crăciunul nostru strămoșesc ne-a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
demnității umane, al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Frontul Salvării Naționale. Căci salvarea înseamnă trecerea cu sacrificii neprețuite de la întuneric la lumină, de la disprețuirea ființei umane, la prețuirea, slujirea și înnobilarea ei. Iubiții mei, în unitate de cuget și simțiri, unitate ce constituie pavăza dăinuirii peste secole a poporului nostru, să mulțumim Bunului Dumnezeu pentru această măreață dobândire a libertății și să dăm urmare programului și apelurilor Consiliului Frontului Salvării Naționale. Cu inima plină de dragoste și prețuire
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
dăm urmare programului și apelurilor Consiliului Frontului Salvării Naționale", iar sub aspect lingvistic sunt vizibile o serie de expresii și cuvinte întâlnite pe întreg parcursul mesajului: clipe mărețe, glorie nepieritoare, izvorâtă din gând și inimă curată (n.n. curate), unitate de cuget și simțiri, vom păși cu mult curaj, îndeplinindu-le pe toate cu zel". De altfel nu doar acel prim discurs al Patriarhului într-o nouă eră istorică este tributar clișeelor vocabularului comunist. Discursul politic, cel mediatic, întreg spectrul discursiv românesc
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
de glorie nepieritoare, vă adresez tuturor acest cuvânt părintesc de iubire și prețuire. Așa cum am mărturisit la posturile de radio și televiziune în ziua de vineri 22 decembrie 1989, Biserica noastră strămoșească a vibrat și vibrează neîncetat în ritmul de cuget și simțire cu poporul român ai cărui fii și fiice, printr-un curaj pilduitor pentru toată lumea, cu sacrificiul propriei vieți, au zdrobit regimul de dictatură și au deschis zările către instaurarea darului dumnezeiesc al libertății. Sădită profund în ființa umană
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
înfăptuit în 22 decembrie 1989 sfântul act istoric de libertate și democrație pe pământul nostru strămoșesc. Cu toată suflarea românească, în fața făcliilor care străjuiesc locul sfârșitului dramatic și alină durerea părinților și a noastră a tuturor, am coborât adânc în cuget și am înălțat rugăciuni de pomenire și cinstire a acestor eroi și a jertfelniciei lor, care îi va așeza în cer în ceata bineplăcuților lui Dumnezeu, întru viața cea pururea fericită, iar pe pământ în chivotul recunoștinței noastre veșnice. Lor
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
umane al căror cadru îl constituie proclamația adresată țării de către Consiliul Frontului Salvării Naționale. Căci salvare înseamnă trecerea cu sacrificii neprețuite de la întuneric la lumină, de la disprețuirea ființei umane la prețuirea, slujirea și înnobilarea ei. Iubiții mei, În unitate de cuget și simțiri, unitate ce constituie pavăză dăinuirii peste secole a poporului nostru, să mulțumim Bunului Dumnezeu pentru această măreață dobândire a libertății și să dăm urmare programului și apelurilor Consiliului Frontului Salvării Naționale. Cu inima plină de dragoste și prețuire
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
era un naiv cu Gulliver al său în țara piticilor... Dar era frumos..., O carte pentru copii, gândeam, să-i distreze și să le surprindă imaginația... Nu bănuiam că mai târziu, recitind-o, aveam să găsesc în ea adâncimea unui cuget care nu se gândise deloc la copii când o scrisese... Într-o zi frati-meu Nilă îmi spuse în timp ce ne pregăteam de culcare (eram numai noi doi, soția lui, însărcinată, o trimisese la țară să nască; aici cine s-o
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
de pildă, să-ți faci praf mașina și să-ți dai duhul până la Costești sau Grădiștea, ca odată ajuns la ruinuri să rămâi mut de dezamăgire. Dar nimeni și nimic nu ne-a putut opri setea de necunoscut. Stau și cuget așa: dacă acum un an, cam pe vremea asta, am reușit să scot trei rubricuțe din 10 zile tihnite petrecute în Provence tot cu Delia, cât credeți c-aș putea stoarce dintr-o săptămână trăită la mare turație în patria
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
cai, nu mai aveam pe nimeni. Ograda sta goală și pustie în căldura verii, n-aveam un copac pentru umbră, nici măcar grădiniță de flori n-aveam: pe atuncea nu mă gândeam nici eu la de-acestea. Pe-atuncea îmi era cugetul și inima numai la vagoanele de grâu și de ovăs. Cum se făcea ziuă, cum eram pe cal. Și mă îndreptam spre lanuri. Nu zăream pe nimeni în juru-mi: înaintam la trap prin ierburile pline de rouă. Treceam printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vreme, de ce umblă așa în jurul meu... parcă vrea să-mi spuie ceva...“ Tudorița nici mâhnită nu se arătase umblând pe lângă dânsul, nici nu voise să-i spuie ceva; dar domnu Ion Rusu tot mai multe dovezi de vinovăție găsea în cugetul lui de tată rușinat în fața lumii. Când intră în casă, izbi ușa ș-o încuie cu cheia. Puse cheia în buzunar; trânti pălăria pe un pat și cortelul pe altul, puse mânile în șolduri și ridică o privire alburie, întărâtată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Prietenii sunt uitați acolo, în groapa lor - dacă ni-i mai amintim, din când în când, mai ales seara, înainte să adormim, dacă trec în vârful picioarelor prin mintea noastră obosită după atâta luptă pentru existență, oricum amintirea rămâne în cugetul nostru, nu e comunicată și altora. De ce să-i deranjăm pe ceilalți? Au și ei morții lor... Uneori sunt aceiași? Poate, dar nu suntem siguri. Și cum să fim siguri, dacă nu-i pomenim? Îl pomenim doar pe Ceaușescu... De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
industriale și deci trebuie lăsată pe piața liberă, internațională. Nu știu exact ce e în mintea lor... Nu știu ce e în mintea prim-ministrului care, în mai multe rânduri, a făcut declarații în acest sens. Mă întreb cum au înflorit în cugetul său asemenea idei ultraliberale, potrivite cu marile puteri industriale, nu cu prăpădita noastră de țărișoară. Nu cumva înșiși intelectualii noștri au contribuit la aceasta? Celebrul critic literar și om politic N. Manolescu, talentatul scriitor M. Cărtărescu, ca să nu mai vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
să o dăm...” Ce adânc s-au săpat, în mintea și-n sufletul meu, toate acestea! Mâna atotputernică a divinității le-a dăltuit de-a pururi, ca să rămână așa acolo și să reziste tuturor vicisitudinilor. Și să fie, totodată, reazăm cugetului, în momentele sale grele, când îl încearcă minciuna și-i dă târcoale lăcomia, când e asediată de egoism sau vrea să-l ademenească trufia. Atunci, gândul la Dumnezeu, la Isus Cristos și la Fecioara Maria alungă răul și-i curăță
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ești cu mine Să nu mai duc dor de tine. Că în lume cât am stat Te-am iubit și-am suspinat. ERA FRUMOASĂ Era așa frumoasă, ca o suvenire, Grațioasă- blândă, dulce, și subțire, A aprins în el și cuget și simțire Și se îndrăgostise la prima privire. Mândră și fragilă, un boboc de floare Și dădea lumină, stea strălucitoare, Și visa să-i fie inimii aleasă Și-n puține zile s-o facă mireasă. Era ca un înger, cu
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
încă deschis cîtă vreme sta în picioare cortul dintîi. 9. Aceasta era o asemănare pentru vremurile de acum, cînd se aduc daruri și jertfe, care nu pot duce pe cel ce se închină în felul acesta, la desăvîrșirea cerută de cugetul lui. 10. Ele sunt doar niște porunci pămîntești, date, ca toate cele privitoare la mîncări, băuturi și felurite spălături, pînă la o vreme de îndreptare. 11. Dar Hristos a venit ca Mare Preot al bunurilor viitoare, a trecut prin cortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
unei vaci, stropită peste cei întinați, îi sfințește și le aduce curățirea trupului, 14. cu cît mai mult sîngele lui Hristos, care, prin Duhul cel veșnic S-a adus pe Sine însuși jertfă fără pată lui Dumnezeu, vă va curăți cugetul vostru de faptele moarte ca să slujiți Dumnezeului cel viu! 15. Și tocmai de aceea este El mijlocitorul unui legămînt nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub legămîntul dintîi, cei ce au fost chemați, să capete veșnica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
a deschis-o El, prin perdeaua dinlăuntru, adică trupul Său: 21. și fiindcă avem un Mare preot pus peste casa lui Dumnezeu, 22. să ne apropiem cu o inimă curată, cu credință deplină, cu inimile stropite și curățite de un cuget rău, și cu trupul spălat cu o apă curată. 23. Să ținem fără șovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduința. 24. Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste și la fapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
sufletelor voastre, ca unii care au să dea socoteală de ele, pentru ca să poată face lucrul acesta cu bucurie, nu suspinînd, căci așa ceva nu v-ar fi de nici un folos. 18. Rugați-vă pentru noi, căci suntem încredințați că avem un cuget bun, dorind să ne purtăm bine în toate lucrurile. 19. Mai ales vă rog cu stăruință să faceți lucrul acesta, ca să vă fiu înapoiat mai curînd. 20. Dumnezeul păcii, care, prin sîngele legămîntului cel veșnic, a sculat din morți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
dacă l-ai scăpa din mânușița ta o singură clipă, te-aș târî după mine, fără șovăire, în prăpastia morții. M-ai pătruns ca o râie și n-am puterea să mă spăl de tine cu leacul tămăduitor, la care cuget cu spaimă, atunci când te urăsc mai mult. Sârboaica mea cu părul cânepiu plângea, nefericită. Lacrimi îi curgeau din ochi și din nas. Din nasul acela mic, cu linia concavă și aripile palpitânde, cioplite inegal și grosolan. - Lacrimi de crocodil! Continuai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
rost... Sunt un prag în întuneric, așezat de-a curmezișul circulației. În zilele albe trec prin parc, plimbându-mi privirea pe întinderile de oglindă ale apelor verzi. Sau le fixez pe reflexul arcuit al podului de piatră. Rămân locului și cuget la covârșitoarea importanță a existenței. Numai când zilele se arată cenușii, stau acasă, să-mi măsor singurătatea. Pornesc, apoi, fără destinație hotărâtă și discut, pe drum, cu ghetele stropite de noroi. Mă opresc la vreo răspântie, cu ochii țintiți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
să pornească pe urmele lăsate de moliile ce mi-au ros sufletul. Este desigur spaima de singurătate în belciugele lanțului ce mă leagă de o singură femeie. E senzația completei izolări, chiar în mijlocul oamenilor plini de bună dispoziție. „Sunt singur”, cuget când ciocnesc paharul. Nimeni nu mă întrece în vervă și umor. Nici un om nu bănuiește că mă gândesc la ceasul următor, când, rămas în sfârșit singur, voi observa că nu s-a schimbat nimic, și că drumul meu e același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
până la urmă și să recunosc că iubita mea este prea bine educată, și că nu întrebuințează asemenea cuvinte. E suficient, totuși, ca Gloria să rostească vorbele „ceașcă”, sau să zicem „mărar”, ca și ceașca și mărarul să devină expresii triviale. ...Cuget câteodată foarte neliniștit, la orgoliul meu care ar putea fi călcat în picioare, dacă, prin absurd, Gloria va înțelege într-o zi, că borșul în care scuipă câteodată, e sângele ce mi se scurge în porții cotidiene. „Alerg spre Gloria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
noaptea le trosneau unghiile, creșteau și ele. 2. Cel mai tînăr, cel care avea trandafirul În inimă și care zăcea Între păstorul Ioan și prietenul său, Malhus, se va deștepta primul, dintr-odată, ca pălit de adierea timpului și a cugetului. Mai Întîi va auzi susurul apei din bolta grotei, mai Întîi va simți ghimpele din inima sa. Scăldat În tihnă, cugetul său de adormit trudnic, cugetul său cufundat În bezna jilavă a grotei nu se putea dezmetici numaidecît, căci trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
păstorul Ioan și prietenul său, Malhus, se va deștepta primul, dintr-odată, ca pălit de adierea timpului și a cugetului. Mai Întîi va auzi susurul apei din bolta grotei, mai Întîi va simți ghimpele din inima sa. Scăldat În tihnă, cugetul său de adormit trudnic, cugetul său cufundat În bezna jilavă a grotei nu se putea dezmetici numaidecît, căci trupul i se vlăguise de atîta tihneală, iar sufletul Îi era bîntuit de vedenii. Chemă În sinea sa numele Domnului și chemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]