4,322 matches
-
fi permis Americii adoptarea unei politici eficiente de tip "implementare și fixare"1065. Între timp, activînd în cadrul structurii legale existente, ECRB a sugerat ca, în funcție de condițiile politice, Washingtonul să dezvolte treptat comerțul, autorizînd exportul unor mărfuri de pe o "listă de cumpărături" întocmită în prealabil, similară celei oferite de către români, în martie 1962. Acest proces avea să fie avantajos pentru ambele părți, dacă Statele Unite reacționau rapid la schimbările din scena politică, iar statelor aflate sub influență sovietică li se putea garanta expedierea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
variată, incluzînd proceduri speciale de acordare a licenței pentru România, acorduri financiare, misiuni diplomatice la diferite niveluri, posibilități reciproce de editare a unor publicații și afaceri consulare. Invitația prevedea o singură condiție, aceea ca România să propună o "listă de cumpărături" cu mărfurile pe care dorea să le cumpere, astfel încît Departamentul Comerțului să poată evalua fiecare produs înainte de începerea negocierilor, conform reglementărilor de export 1102. Crawford îi trimise imediat invitația lui Gheorghiu-Dej. Acesta din urmă era încîntat, însă unii membri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României la "decadența burgheză". Gheorghiu-Dej se bucura, în schimb, atît de sprijinul lui Maurer și Gaston-Marin, cît și al altor lideri din partid, printre care Ceaușescu, Bîrlădeanu, Stoica și Bodnăraș 1103. La sfîrșitul lunii aprilie, Gaston-Marin terminase o "listă de cumpărături" cu instalațiile pe care românii voiau să le achiziționeze. În contul acesteia, care nu fusese făcut cunoscut publicului, figurau două fabrici de cauciuc sintetic, trei fabrici de sticlă, instalații necesare producerii de glicerină sintetică, amoniac și piele sintetică, precum și turbine
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
11 din cele 15 fabrici de pe lista lor pot primi licențe de export. Înainte de a discuta posibilitatea cumpărării acestor uzine de la firmele americane, Petri voia să știe care era modul de finanțare la care putea recurge Eximbank. Costul total al cumpărăturilor se ridica la aproximativ 275 milioane de dolari. Sauer sugeră ca în cazul în care dispunea de o poziție financiară sigură, România să înceapă discuțiile preliminare cu furnizorii americani particulari și să propună apoi un plan de tranzacții. Eximbank avea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a-l numi pe William Crawford primul ambasador al Americii în Republica Populară Română 1112. Ultima problemă, cea a licențelor de export, era cea mai importantă. Washingtonul acceptase să acorde licențe pentru 11 din cele 15 fabrici de pe "lista de cumpărături" a României 1113. Pentru a înlesni procesul de acordare a autorizațiilor, Statele Unite au acceptat să stabilească o procedură generală de autorizare a exporturilor, similară celei acordate anterior Poloniei. Această procedură permitea României să importe majoritatea produselor americane fără a fi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Comerțului aplicase prevederile Legii preferinței privind transportul, adoptate de cel de-al 83-lea Congres, care reglementa tranzacțiile între guverne. Legea prevedea ca cel puțin 50% din aceste transporturi să fie făcute sub pavilion american. După prima tranșă substanțială de cumpărături pe care țările din estul Europei le făcuseră între 1963-1964, comerțul a intrat în impas. Nici o țară est-europeană nu mai era dispusă să suporte cheltuielile suplimentare de transport, în valoare de 1.400 dolari pentru tona de grîne transportată de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
altul, dar mai ales prin otrăvire. Refuza mâncarea, singur își prepara câte un pui, își fierbea și lapte. Nu se ducea în sat să se bărbierească, ci chema frizerul acasă. Alteori, se ducea singur tocmai la târgul Podu Turcului pentru cumpărături, deoarece acolo spera să nu-l cunoască nimeni. În oboseala lui, persoana cea mai temută era subalternul și colaboratorul său, doctorul C. I. Parhon care avea să-i devină, în 1917, succesor la direcția Spitalului Socola. Reflectând la situația sănătății
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
la mare preț. În familiile numeroase de țărani, banii se câștigau greu și erau foarte puțini față de nevoi. Din această cauză, erau administrați cu mare chibzuială. Fiecare bănuț era legat cu șapte noduri și era dat la fonciere sau la cumpărături cu durere în suflet. Se făceau economii la toate bunurile care trebuiau procurate cu bani, inclusiv la chibrituri, sare, gaz (petrol lampant) ș.a. Verbele a strânge, a cruța, a păstra, (în înțelesul de a economisi), erau frecvent folosite în familiile
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
logica și rațiunea. Vor apărea adevărate întreprinderi emoționale. Cele mai funky afaceri vor fi derulate de acestea și vor fi globale. Va fi și o epocă a divertismentului. Business înseamnă de fapt Show business. Cum ar spune un american obișnuit: "cumpărăturile și sexul sunt tot ce ne-a mai rămas". Oferta de fantezii diurne și nocturne pentru amazoancele viitorului va fi extrem de bogată. 10) Alte evoluții. Lumea de mîine nu va fi mult diferită de cea de azi. Există o inerție
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ca arvună, 1.200 galbeni, în numerar, iar cei 2.000 galbeni, pe care Eliza Moritz îi împrumutase de la Ion Drogli, rămîn Ipotecați la Marinovici, care va răspunde, față de Drogli, cu această sumă și cu procentele cuvenite 267. Cu această cumpărătură, Hristea Marinovici a devenit proprietar pe părțile numite pînă atunci Ipotești Eminovici și Ipotești Moritz, adică pe trei sferturi din toată moșia Ipotești. Christea Marinovici, sau Hristea Bacalu, cum îi ziceau botoșănenii, simțindu-se grav bolnav, la 8 oct. 1886
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
revoluție profundă a comportamentelor și a imaginarului consumatorist. Apare astfel un homo consumericus de un al treilea tip, un fel de turbo-consumator decalat, mobil și flexibil, în mare măsură emancipat de prejudecățile vechilor culturi de clasă, imprevizibil în ce privește gusturile și cumpărăturile. De la consumatorul supus constrângerilor poziției sale sociale s-a trecut la un hiperconsumator avid de experiențe emoționale și de un trai mereu mai bun, preocupat de calitatea vieții și de sănătate, de mărci și de autenticitate, de imediat și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
au ezitat chiar să-i anunțe decesul. Astfel, la începutul anilor 1990, anumiți observatori semnalează schimbări semnificative, în țările democratice, ale abundenței aflate în criză: pierderea apetitului pentru consum, scăderea interesului pentru mărcile produselor, o atenție sporită acordată prețurilor, regresul cumpărăturilor făcute sub impulsul momentului. „Și dacă sfârșitul secolului ar aduce sfârșitul societății de consum?”, titra săptămânalul Express. Considerații de altă natură au alimentat la rândul lor repunerea în cauză a ideal-tipului de mass consumption society. Voi evoca două dintre ele
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu consumul. Arhitectură monumentală, decorațiuni luxoase, cupole strălucitoare, vitrine multicolore și lumină, totul e făcut să-ți ia ochii, să metamorfozeze magazinul într-o sărbătoare permanentă, să-l uluiască pe eventualul client, să creeze un climat senzual și compulsiv, propice cumpărăturilor. Marele magazin nu vinde doar mărfuri, el se străduiește să stimuleze nevoia de consum, să excite gustul pentru nou și pentru modă prin strategii de seducție ce prefigurează tehnicile moderne de marketing. A impresiona imaginația, a provoca dorința, a prezenta
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
neînfrânată a dorințelor. O viguroasă dinamică a comercializării care a impus consumul material ca stil de viață, ca fantasmă universală, ca o nouă rațiune de a trăi. Societatea de consum a creat, în mare, dorința cronică de bunuri materiale, virusul cumpărăturilor, pasiunea pentru nou, un mod de viață centrat pe valorile materialiste. Shopping compulsiv, febra obiectelor, escalada nevoilor, belșug și risipă spectaculoasă: faza II n-a dus atât la „programarea birocratică a existenței cotidiene”13, cât a scos sfera consumului din
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și multiplicarea la infinit a nevoilor noastre. 3tc "3" Consum, timp și joctc "Consum, timp și joc" Frenezie consumatoristă, mutilare a vieții: pe urmele criticii marxiste a religiei, filosofii și sociologii n-au pierdut ocazia de a interpreta propensiunea pentru cumpărături ca pe un nou opiu pentru popor, destinat să compenseze insatisfacția provocată de parcelarea muncii, diminuarea mobilității sociale, nefericirea adusă de singurătate. „Sufăr deci cumpăr”: cu cât individul e mai izolat sau mai frustrat, cu atât mai mult caută consolări
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o logică experiențială, shoppingul apărând în general ca o componentă a atmosferei hedoniste și recreative. Este adevărat că un francez din doi consideră comportamentele tipice cumpărării ca aducând mai mult sau mai puțin cu o corvoadă, dar același procentaj asimilează cumpărăturile cu plăcerea 9. Astfel, într-un timp când complexele comerciale atrag ca un magnet mulțimile, motivul cel mai frecvent avansat de vizitatori este nevoia de destindere. Pe la jumătatea anilor 1980, centrele comerciale erau unul dintre locurile preferate de petrecere a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a atras un public mereu mai numeros, shoppingul lăsând impresia de ocupație ludică, de divertisment pentru toată lumea, de la femeile din înalta burghezie până la păturile populare și la tineret. Domenii întregi ale consumului au devenit experiențiale, asimilabile cu shopping-party, distracția la cumpărături. Societatea de hiperconsum este aceea în care consumul se scindează în mod radical, ordonându-se în jurul a două axe antagonice: pe de o parte, cumpărăturile practice, considerate a fi corvezi, și, pe de altă parte, cumpărăturile hedoniste, privite ca sărbători
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și la tineret. Domenii întregi ale consumului au devenit experiențiale, asimilabile cu shopping-party, distracția la cumpărături. Societatea de hiperconsum este aceea în care consumul se scindează în mod radical, ordonându-se în jurul a două axe antagonice: pe de o parte, cumpărăturile practice, considerate a fi corvezi, și, pe de altă parte, cumpărăturile hedoniste, privite ca sărbători, ele incluzând atât produsele culturale, cât și un mare număr de bunuri materiale (automobil, modă, mobilier, decorații interioare etc.). Cumpărarea-plăcere, consumul experiențial: cum poate fi
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cu shopping-party, distracția la cumpărături. Societatea de hiperconsum este aceea în care consumul se scindează în mod radical, ordonându-se în jurul a două axe antagonice: pe de o parte, cumpărăturile practice, considerate a fi corvezi, și, pe de altă parte, cumpărăturile hedoniste, privite ca sărbători, ele incluzând atât produsele culturale, cât și un mare număr de bunuri materiale (automobil, modă, mobilier, decorații interioare etc.). Cumpărarea-plăcere, consumul experiențial: cum poate fi asimilat actul cumpărării cu o activitate recreativă? Cum poate el funcționa
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu atât să oculteze moartea, cât să lupte contra timpilor morți din viață. Conform unei zicale, călătoriile întrețin tinerețea: cât despre hiperconsum, el are ca obiectiv să „întinerească” neîncetat trăirea prin însuflețirea sinelui și a experiențelor noi: ceea ce alimentează frenezia cumpărăturilor este hedonismul eternelor începuturi. Vaneigem susținea că faptul de a consuma ne condamnă la o „îmbătrânire precoce”17: e mai corect să spunem că ceea ce rezidă în consum e visul tinereții fără de sfârșit, al unui prezent mereu luat de la capăt
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ofertei pieței; ei se joacă fără nicio inhibiție cu trecutul, surfează peste mărcile vechi sau reprezentative pentru toate perioadele vieții. De unde putem conchide: „consumul regresiv” este înainte de toate semnul unei culturi hedoniste, ludice și juvenile, semnul unei epoci în care cumpărăturile se fac în vederea unor experiențe subiective. Noua febră nu este altceva decât una dintre figurile ordinii dereglementate, emoționale, hiperindividualiste a fazeiIII. Orice ar fi, în mod paradoxal, omului îi place „s-o facă pe copilul” atunci când devine integral responsabil de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a transformat în locuri atrăgătoare, în „ambianțe” emoționale și estetice. În ciclul III de consum, strategia prețurilor „de nimic” nu mai corespunde așteptărilor diferitelor segmente ale clientelei: este vorba de a transforma magazinele în „spații ale vieții” apte să stimuleze cumpărăturile festive. După amenajarea minimalistă și hiperfuncțională a „uzinelor de vândut”, a venit timpul retailtainment-ului, al „hiperamenajării”, al punerii în scenă a conceptelor și a produselor prin mijlocirea ecranelor video, a ambianței muzicale, a calităților senzoriale și decorative. Așadar, la rândul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
sau de trei ori mai scump. Nu e nicio rușine să plătești mai puțin, cumpărarea avantajoasă devenind valorizantă, semn de inteligență. Pentru mulți consumatori, nu imaginea produsului contează, ci mai întâi prețul și faptul de a putea accede, datorită acestei cumpărături, la o experiență senzorială, emoțională, relațională. Dacă fenomenul discount nu încetează să se amplifice, asta nu ține doar de creșterea precarității și a sărăciei, ci și, în mod paradoxal, de escaladarea nevoilor, a poftei de divertisment, de evaziune și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
solicitudine care înconjoară mărfurile 10, ea ține și de dispozitivele care, eliminând diversele constrângeri comerciale, au deschis spațiul independenței și al mobilității individuale. Prin autoservire, marea desfacere a făcut posibile practici și un imaginar de libertate individuală, un univers al cumpărăturilor marcat de principiul liberei dispuneri de sine; ea n-a funcționat doar ca un agent al democratizării consumului, ci a contribuit, în felul său, și la individualizarea practicilor cumpărării, a gusturilor și a exigențelor. Hedonismul consumatoriutc "Hedonismul consumatoriu" Faza II
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
una dintre principalele preocupări ale individului. Creșterea însemnată a cheltuielilor pentru timpul liber (ele s-au multiplicat cu 3,5 între 1949 și 1974), pasiunea pentru vacanțe 12, reculul moralei economisirii și amploarea îndatorării la nivelul familiilor 13, extinderea modei cumpărăturilor făcute sub impulsul momentului 14, gustul schimbării și fluctuațiile rapide ale preferințelor, modelor și melodiilor de succes: cam acesta este individul-consumator. E imposibil să reduci consumul din perioada celor „Treizeci de Ani Glorioși” la un consum familial sau „semicolectiv” axat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]