3,659 matches
-
inclusă în proiect - și, mai ales, denunță cu delicii cazurile în care viața imită scandalos livrescul. Promiscuitatea relației dintre real și scris este concepută în două variante: „câtă viață, atâta literatură” sau, mult mai rar, „câtă literatură, atâta viață”. De la Curcubeul de la miezul nopții până la Portocala de adio (1989), ficțiunile autorului plasează livrescul într-o poziție care-i îngăduie a remorca existentul. Se rumegă pasiuni, resentimente, ambiții livrești, se vorbește în citate, se jonglează cu titlurile și cu sintagmele aluzive. Strict
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
reportericească [...], dar (pseudo)reporterul e dublat în permanență de un observator al etern omenescului nespectaculos, al tragicomicului banal, al stereotipiei cotidiene absurde și, mai ales, de un eseist contemplativ și sceptic, spirit zarifopolian, cu gustul „ideilor gingașe”. DUMITRU MICU SCRIERI: Curcubeul de la miezul nopții, București, 1984; Închiderea ediției, București, 1984; Parcul Ioanid, București, 1986; Sala de așteptare, București, 1987; ed. 2, Târgu Mureș, 2002; În larg, București, 1989; Portocala de adio, Cluj-Napoca, 1989; Misteriosul om în negru sau Ora meloromanului, București
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
Crai nou”. Trei plachete - Rod (1933), Stampe în lumină (1933), Cer valah (1934) -, precum și un ciclu găzduit în „Revista Fundațiilor Regale” îi aduc un început de notorietate, pe care o consolidează volumele Cuvintele s-au scuturat peste file (1937) și Curcubeu peste țară (1937; Premiul Societății Scriitorilor Români). „Gândirea”, „Gând românesc”, din nou „Revista Fundațiilor Regale” și îndeosebi „Convorbiri literare” îi deschid coloanele. Mobilizat, învățătorul-poet participă la prima fază a celui de-al doilea război mondial, experiență ce transpare în plachetele
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
orizontului rustic, cu sacrul și, mai rar, în luciri de conștiință socială și revoltă („Plug înfipt în lut și-n carne/ Și norod flămând, răscoală” sau „Drum bătut de țară plină/ Cu de toate și străină”). „Cartea a doua” din Curcubeu peste țară distilează aceleași teme și motive într-un șir de distihuri al căror model îl constituie cimiliturile și ghicitorile populare, dar și, poate, „poemele într-un vers” ale lui Ion Pillat. Alunecările în manierism și chiar în artificiu, semnalate
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
a lui L. e de bună calitate, duioșia, umorul bonom al omului matur unindu-se aici cu vocația pedagogului. SCRIERI: Rod, Cernăuți, 1933; Stampe în lumină, București, 1933; Cer valah, Cernăuți, 1934; Cuvintele s-au scuturat peste file, Cernăuți, 1937; Curcubeu peste țară, București, 1937; Cartea stihurilor, Cernăuți, 1942; Carte de cruciat, Cernăuți, 1943; Semăn flori..., București, 1955; Hai, teiule, hai..., București, 1955; Bună dimineața, Soare!, București, 1955; Ascultați ce spune vântul, București, 1958; Cântăreții nopții, București, 1961; Țara Soarelui, București
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
Constantinescu, „Stampe în lumină”, VRA, 1933, 310; Mircea Streinul, „Rod”, GBV, 1933, 4127; Crev. [N. Crevedia], „Rod”, „Calendarul”, 1933, 536; George Drumur, „Cer valah”, GBV, 1934, 4285; Papadima, Creatorii, 527-530; Adrian Maniu, Unui poet tânăr, UVR, 1937, 329; Horia Stamatu, „Curcubeu peste țară”, BVS, 1937, 191; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, passim; Perpessicius, Opere, VIII, 82-83; Călinescu, Ist. lit. (1941), 823, Ist. lit. (1982), 907; Predescu, Encicl., 489; Ion Șiugariu, Viața poeziei, îngr. Marcel Crihană, Timișoara, 1999, 40-42, 155-157
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
literare, cu toții legați prin simțămintele patriotice și prin unionismul lor. Astfel, Cezar Bolliac și-a tipărit aici La România, G. Baronzi poezia Deputatul, iar G. Crețeanu semnează versurile intitulate Imn în onoarea Unirei. N. T. Orășanu este autorul poeziilor România, Curcubeul ș.a., C. D. Aricescu - al poemei România (7 și 9 octombrie 1857), Radu Ionescu - al înflăcăratei Odă. 9 octombrie. Dedicată la deputații români. Mai scriu în paginile gazetei Gh. Chițu, Eugeniu Carada, I.A. Geanoglu, Gr. Vulturescu, I.C. Fundescu, G.
ROMANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289341_a_290670]
-
Viteazul, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1965; Aoleu, e primăvară, Chișinău, 1966; Mintea de pe urmă, Chișinău, 1966; Cântece de la mare, Chișinău, 1967; Drumul patimilor, Chișinău, 1968; Fantastic! Aventurile unui băiat pe Terra Ignota, Chișinău, 1968; Cel mai frumos anotimp, Chișinău, 1970; Curcubee, Chișinău, 1970; Vremea cireșelor, Chișinău, 1972; Cei șapte pitici și pădurea, Chișinău, 1972; Nașterea basmului, Chișinău, 1973; O sută de ochi, Chișinău, 1974; Povestea norocului, Chișinău, 1974; Strada, Chișinău, 1976; Struguri de foc, Chișinău, 1976; Descântece de dragoste, Chișinău, 1977
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
Baciu, St. O. Iosif, George Alexe, George Astaloș, Mihai Ursachi, George Băjenaru, proză de George Băjenaru (Revolta unui cimitir, Elefanții roșii), Silvia Cinca (fragment din romanul Homo Spiritus), Dan Costescu (Noaptea cea mai lungă, Unde ești, Mirela?), Paul Goma (Culoarea curcubeului), Pavel Chihaia (Cearta sufletului cu trupul, fragment de roman), Dan Platon, Paul G. Teodorescu ș.a.; memorialistică semnează Ion Ioanid (Închisoarea noastră cea de toate zilele) și Jacques Vergotti (Amintirile unui român-american). Apar numeroase interviuri, mai ales după 1989, cu Dan
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RONDELUL TOAMNEI MELE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
MELE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Referință Bibliografică: RONDELUL TOAMNEI MELE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2126
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Referință Bibliografică: RONDELUL TOAMNEI MELE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2126, Anul VI, 26 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
avea culoarea pâinii A prins în palme-o ramură de vânt. Și-a coborât ca o petală ninsă Peste obrazul Timpului rebel, A văzut fața cerului aprinsă Și-a înțeles c-a fost trimis de El. A pus în palme curcubeul ploii, Din stropi și-a făcut șoaptă-n paradis, Apoi, văzând de ce mor mieii, În brazda Universului s-a-nchis. A respirat tăcerea ca pe-o floare Și-a alergat spre răsărit, cu teamă, Căldură unei mâini purta un soare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
pe Pământ,Dar fiindcă avea culoarea pâiniiA prins în palme-o ramură de vânt.Și-a coborât ca o petală ninsăPeste obrazul Timpului rebel,A văzut fața cerului aprinsăși-a înțeles c-a fost trimis de El.A pus în palme curcubeul ploii,Din stropi și-a făcut șoaptă-n paradis,Apoi, văzând de ce mor mieii,În brazda Universului s-a-nchis.A respirat tăcerea ca pe-o floareși-a alergat spre răsărit, cu teamă,Căldură unei mâini purta un soare,Care i-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
să regăsesc tot ce-am iubit mai mult. Dar câte n-am iubit prin viața trecătoare? Ele-au rămas în gânduri și-n universul meu. Cu mâinile spre zei le cer cu îndurare Să-mi lege nemurirea cu-al vieții curcubeu. Atunci voi trece pașnic, prin ale zării valuri, La fel ca pescărușul, spre norii de argint, Aș vrea să zbor departe, spre infinite maluri, Să pot ajunge-n stele purtat de dor și vânt. Cât mi-aș dori să văd
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
vreau să regăsesc tot ce-am iubit mai mult.Dar câte n-am iubit prin viața trecătoare?Ele-au rămas în gânduri și-n universul meu.Cu mâinile spre zei le cer cu îndurareSă-mi lege nemurirea cu-al vieții curcubeu. Atunci voi trece pașnic, prin ale zării valuri,La fel ca pescărușul, spre norii de argint,Aș vrea să zbor departe, spre infinite maluri,Să pot ajunge-n stele purtat de dor și vânt. Cât mi-aș dori să văd
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
născut s-ajungă Al sufletelor noastre... umil prizonier. Cu brațe de tăcere el m-a îmbrățișat, Din lanuri, macii verii i-au dat destinul meu, O stea nemuritoare, în noapte, i-a cântat Cu harfa regăsirii, pe-un mal de curcubeu. Când s-a oprit s-arunce, în simfonia mării, Scrisori înlăcrimate, ascunse-ntr-un sertar, A sărutat cu teamă cerneala depărtării Și mi-a lăsat candoarea în poezii cu har. Tu, lacrimă de foc, ce arzi ca o văpaie, Rămâi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
s-a născut s-ajungăAl sufletelor noastre... umil prizonier.Cu brațe de tăcere el m-a îmbrățișat,Din lanuri, macii verii i-au dat destinul meu,O stea nemuritoare, în noapte, i-a cântatCu harfa regăsirii, pe-un mal de curcubeu. Când s-a oprit s-arunce, în simfonia mării,Scrisori înlăcrimate, ascunse-ntr-un sertar,A sărutat cu teamă cerneala depărtăriiși mi-a lăsat candoarea în poezii cu har.Tu, lacrimă de foc, ce arzi ca o văpaie,Rămâi al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
de grâu din trista poezie Pe care-ai scris-o lângă macii adormiți de-o notă muzicală. Zorile vor hoinări sub șoapta vântului cu roua pe obraz, Prin dimineți mă vor purta spre templul razelor de soare... Voi dezlega un curcubeu și-l voi trimite cu ultimul talaz La capătul Speranței să-ntâlnească iubiri nemuritoare. Noi doi, mereu legați cu focul din apusuri, am colorat destine Și-am împărțit în cer iubirea stelelor cu glasuri de copil, Încătușat de vânturi și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
spice de grâu din trista poeziePe care-ai scris-o lângă macii adormiți de-o notă muzicală.Zorile vor hoinări sub șoapta vântului cu roua pe obraz,Prin dimineți mă vor purta spre templul razelor de soare...Voi dezlega un curcubeu și-l voi trimite cu ultimul talazLa capătul Speranței să-ntâlnească iubiri nemuritoare.Noi doi, mereu legați cu focul din apusuri, am colorat destineși-am împărțit în cer iubirea stelelor cu glasuri de copil,Încătușat de vânturi și învelit cu primăverile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Astăzi, sunt dincolo de cer, Prin roua stelelor pășesc, Din Universul meu te strig, Doar să îți spun cât te iubesc. Privești acum în ochii mei Și simt că sunt numai al tău, Ești steaua vieții mele dragă Cu sufletul de curcubeu. Se odihnește primăvara Pe ramurile-nmugurite, Vino, iubire, pe Pământ Să trezim florile-adormite! Să-mi spui și azi, ca altădată, Că mă iubești cu-adevărat, Că-n vânt, petale de magnolii, În părul tău s-au alintat. Ca salcia ce plânge
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
mai mult Astăzi, sunt dincolo de cer,Prin roua stelelor pășesc,Din Universul meu te strig,Doar să îți spun cât te iubesc.Privești acum în ochii meiși simt că sunt numai al tău,Ești steaua vieții mele dragăCu sufletul de curcubeu.Se odihnește primăvaraPe ramurile-nmugurite,Vino, iubire, pe PământSă trezim florile-adormite!Să-mi spui și azi, ca altădată, Că mă iubești cu-adevărat,Că-n vânt, petale de magnolii, În părul tău s-au alintat.Ca salcia ce plânge lângă mal
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
floare îți dăruie un strop de săărbătoare. • Natura ne-a decorat cu flori sufletul... să trăiască între fiori. • Nu există primăvară fără să aducă cea mai minunată floare. • Într-un buchet de flori sunt o mie de mesaje și un curcubeu de culori. • Casa fără floare e ca o lume emanând paloare.. • Viața însăși e o floare plină de nuanțe și culoare. • Și florile vorbesc, dar niciodată nu bârfesc. Cu un compliment și o floare cucerești o inimă plină de candoare
GÂNDURI REBELE (21) – AFORISME DESPRE FLORI de HARRY ROSS în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381302_a_382631]
-
raportare la existență, în cel mai dezmărginit sens al ei. Toate lumile și toate contrastele posibile par a-și fi dat întâlnire în poezia lui K. (de aici ploaia de antiteze, invazia oximoronului), aflată mereu „între mugur și putrezire”, între „curcubeu și rană”, „aripă și cădere”, dominată de „cele două simboluri, de ruptură și bucurie”. Disperarea și speranța, damnațiunea și mântuirea, carnea (vocabulă obsesivă) și spiritul, violența și tandrețea, întunericul și lumina, viața și moartea, moartea și învierea, maculatul și imaculatul
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
sau Trădiciuni năciunare românești. Influențat de direcția pașoptistă, autorul consideră „tradițiile” drept mărturii pentru „întregul caracter al unui popor”. El modifică, în manieră cultă, povestirea populară despre Păcală, dând narațiunii un caracter biografic. Inserează alte importante elemente folclorice: credințe despre curcubeu, despre belciugari (ființe fantastice), jocuri de copii și cimilituri - S. dă aici prima colecție de acest gen în folcloristica românească -, obiceiuri de Crăciun și de Anul Nou. Culegeri: Pepelea sau Tradiciuni năciunare românești, Iași, 1851. Repere bibliografice: Urechia, Ist. șc.
STAMATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]