16,541 matches
-
des Martyrs, spre Boulevard de Rochechouart și Place Pigalle. Retorica estompată a pașilor care îl poartă de nicăieri spre nicăieri îl ajută să rememoreze idealurile donquijotești care i-au animat anii primei tinereți. Utopii inocente, policrome, cărora li s-a dăruit cu entuziasm, nenumărate bătălii, nu atât pierdute sau câștigate, ci irosite, pe cale de a fi irosite... Acum, la treizeci și cinci de ani, după un deceniu de autoexil parizian, nu reușise decât să restaureze câteva zeci de imobile, câteva zeci de apartamente
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
jurnal-roman, împletirea vieții cu cercetarea în domeniul istoriei de artă." Este, oare, timpul pierdut? În vremuri obișnuite ți-ai fi realizat, pe rând, proiectele în artă, cu nostalgia, poate, a unei neîncercate cariere în zonele istoriei artelor. Răsturnarea situației a dăruit cercetării naționale un specialist remarcabil, cu vastă operă, un erudit. A te dărui muncii tale a fost, de altminteri, principiul care te-a ghidat și în exil, început, acesta, la o vârstă târzie și într-un mediu ce nu-ți
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
pierdut? În vremuri obișnuite ți-ai fi realizat, pe rând, proiectele în artă, cu nostalgia, poate, a unei neîncercate cariere în zonele istoriei artelor. Răsturnarea situației a dăruit cercetării naționale un specialist remarcabil, cu vastă operă, un erudit. A te dărui muncii tale a fost, de altminteri, principiul care te-a ghidat și în exil, început, acesta, la o vârstă târzie și într-un mediu ce nu-ți era familiar, ca limbă și ambient. A fost ca și când ai fi plecat pe
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
Trecînd pe dinaintea Cîntecului Atît de apropiate Încît le-a lovi Pe amîndouă: Dragostea, Moartea, Privirea celui Ce cînta. *** Tac, Gust de rășină, De fragi, De bune răbdătoare, De lapte (Oglindește doar Lună Și albul ochilor). Pe celălalt mal - Cuvinte, Cele dăruite Cu iubire, Păstor dînd binețe Unei făpturi Cum e iarba. Stolul în migrație, ( Pasiunea din frunte, Iubirea) Trecînd peste Margini fărîmițate De oraș, Peste granițe nesigure De cătune, (Vecinătatea Prietenoasă A nucilor cu sălbăticia, Daruri schimbate ceremenios În fiecare toamnă
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
Mi-aș împrăștia rimele pentru tine Între timp cineva va muri Astăzi sau mâine Unul din doi - așa cere Alahul tău sau al meu Iartă-mă, Doamne, și eu sunt zeu. Alt �te du!" Încă o foaie... N-am să dărui nicicui Să bată ultimul cui Îl păstrez pentru mine Pentru capacul de la sicriu Bătut pe dinlăuntru Ultimul cui Înmormântat de viu Hârtia-foaie foiță Nu face cât o fetiță Iubito, te cam du, Chiar acu! If Dacă orice stânjen m-apropie
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/15393_a_16718]
-
au fost de față la acea masă câte un exemplar din romanul meu Dincolo de Lisabona. Prinosul meu pentru istoricul unui pământ pe care mi-l consider pururea românesc. Așadar: eu Anatolie Paniș, stabilit vremelnic în viață și-n Snagov (România) dăruiesc vărului meu, tot... Anatolie Paniș vremelnic în viață și-n Cârnățeni (Basarabia) romanul pe care m-am chinuit să fie cât mai adevărat posibil. Vărul meu, Anatolie Paniș, când descoperă autorul pe copertă de roman, i se năzărește o idee
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
poate exercita. Regăsirea acelor extaze marine le speram deschizând cartea scrisă parcă de mine, pentru mine. Dezamăgire, obișnuita dezamăgire a celui ce-și promite trăiri extatice ce nu-i sunt date în dar. Fără îndoială, versurile omonimului meu nu-mi dăruiseră acele compensații imaginare pe care le doream; fapt e că le-am uitat. Au trecut apoi mulți ani, în care nu l-am mai cercetat pe acel Nicolae Balotă rămas stingher, cu cartea lui, prin fișierul bibliotecilor cu fond legal
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
emily pencilinson zarurile lui mallarmé manualul de latină a lui rimbaud cheia de la o casă de pierzanie a lui faulkner un sfeșnic de a lui dostoievski pudra lui mateiu caragiale mănușile lui kafka bandajele lui marcel blecher un trandafir uscat dăruit de celan lui ivan goll pana lui gongora cioburi dintr-un pahar izbit de pereți de dorothy parker papucii sylviei plath fularul lui e.a.poe încă amirosind spirt pepit sabia cu care s-a însemnat mishima vioara lui bacovia abacul
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
Emil Brumaru Coapse habotnice ți-a dăruit, Iubito, blîndul nostru Dumnezeu. C-un șold din iad zmulgi raiul ruginit. O, între sfîrcuri prinzi un curcubeu Ce dănțuie cînd sînii ți-i agiți Și peste care îngerii trec doritori Să se prelingă spre buricu-n nori Ca să-i hrănești
Sonetul regăsit sub pat by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16433_a_17758]
-
o baniță ai înnoit ai urcat ai înviat în fiecare dimineață în crucea pieptului prin nodul gordian scările claviculei scările nevăzute ale clavecinului recurent 8. lumile luminile clipeau încet precum clapele de pian 9. pielea ta arămie, gheata ta cenușie dăruiește-mi-o mie, hărăzește-mi-o vie 10. inspirația, grația este locul unde așez într-un sfeșnic de sticlă lumînarea roșie scrisul tău negru cu mîna ta albă marmoreeană îl pun față în față cu scrisul cel roșu pictat mai
Poezii by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/16409_a_17734]
-
una mai mare Ies și eu cu gunoaiele menajere manuscrise ale cartofilor. Noi ne-am făcut datoria cărțile toate au fost scrise. Rămân să se citească `ntre ele. Adierea stârnita de un fluture mascul oprit pe-un fluture femelă Îți dăruiesc această distilare. * Inima mi-ai promis să lucrezi și duminicile. * Și încă ceva: măgarii copitelor se cred privighetori. Tu foarfecele meu arțăgos care despici cu picioarele acest capot a cărui căptușeala ești tu. * Fără să știe omul emite un crin
Poezii by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/2451_a_3776]
-
Când cuvântul a pierit La amiază, iarăși nenuntit? La tine stă în calendar Doar a avea și fără prunci Mai nou ... doar eu Și atunci! VISAM COLORAT Pildele sunt pentru cei înțelepți Cum florile sunt pentru Raiul sufletelor deschise. Dacă dăruiești cui trebuie Și mai ales când, Vei scăpa de vise colorate. Nu vrei să iei semințe de flori Ca să nu-ți tulburi liniștea Din sine. Invocă parabola păstorului Care și-a pierdut oile Și a plecat în Lună. Nu te
Poezii by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/2596_a_3921]
-
albi Ori în flori de cicoare. Toate erau trupul lui... Nu te duce pe drumul acesta ! În câmp, pământul miroase a tei Acolo vei vedea ochii mei Mari, Te vei scufunda în ei Si încolăcit în brațele mele Îți voi dărui două inele Sopti femeia. * Ileana, mama lui Petre, Cobora treptele casei. Sub tălpile ei Pietrele râului se-nfiorau Si prin crăpăturile lor Se uscau lacrimile Prelinse din cutele feței. Fiul meu aici se juca, Striga spre nucul bătrân Sub care
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
comunitari iar restaurantele chinezești din zonă prosperă. A fost un festin în toată cinstea l-am sărbătorit entuziaști pe domnul senator care scrie poezii ne-a citit câteva poezii patriotice l-am aplaudat frenetic. La plecare domnul senator ne-a dăruit fiecăruia câte o sticlă de Tokai asigurându-ne pe toți că îngrijorarea noastră e fără obiect desigur la toamnă va candida din nou. Într-un cuvânt cina a fost copioasă poezia citită de domnul senator a trezit entuziasmul mesenilor fiind
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
Adrian Popescu Blândul meu frate mai mare, Ion Pop, zice, și-l cred, că are o cravată dăruită de Gellu Naum, nu precizează modelul, nici culoarea darului, probabil e mov, cu desene constructiviste. Intervestimentația stimulează creația. Nu ni se spune ce fel de nod prefera poetul care vedea uneori umbra tatălui său obosit lungindu-se pe podelele casei
Cravate by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3085_a_4410]
-
îți simți mirosul trupului din care nu au rămas decât două sau trei cuvinte. Oricând... vine un vânt potrivnic care izbește fereastra... LUNĂ PLINĂ Când Dumnezeu l-a făcut pe om, a uitat să-i deseneze și lacrimile. I-a dăruit doar tăcerile - ca pe niște pânze de corăbii sfâșiate, căutând în zadar întâmplarea de-a fi. Știi ce lumină fac turlele bisericilor când se gândesc la lună? PISICILE NU-ȘI CER NICIODATĂ IERTARE Orice familie care se respectă are în
Pisicile nu-și cer niciodată iertare by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/2963_a_4288]
-
merita să mor acum!” Așa spunea bătrânul bun... Aș merita ca niciodată Tu fața să nu mi-o arăți! Aș merita cu mii de suliți Tu să mă-mpungi și să mă cerți! Iar Tu mă ierți!...” Cum îmi mai dărui clipa asta și bucuria după plâns și toat-această Mare Pace care-mi mângâie părul nins... când știi că și eu Te-am ucis?!” Așa zicea bătrânul cela, plutind în liniștea de seară și tot gândindu-se așa la faptele de-
Flori de foc, de gând și de lumină by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/3032_a_4357]
-
Reger, în orice menaj. Nu cunosc astăzi nici un filosof mai degradat, spunea Reger. Pentru filosofie, Heidegger e chiar terminat, când încă acum zece ani era marele gânditor, acum mai bântuie, să zicem, doar în menajurile pseudointelectuale și la întâlnirile pseudointelectuale, dăruindu-le, pe lângă toată falsitatea lor naturală, și una artificială. Ca și Stifter, și Heidegger este o budincă de lectură lipsită de gust, însă ușor digerabilă pentru sufletul german de rând. Cu spiritul are Heidegger tot așa de puțin de a
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
fratele mai mic era dator să recunoască primordialitatea fratelui mai mare. Woland îl recunoaște pe Hristos, dacă nu ca frate mai mare al lui, cel puțin ca egal; în orice caz, împlinește cererea lui Hristos ca Maestrului să îi fie dăruită odihna (și împlinirea dragostei în eternitate alături de Margareta), iar Pilat din Pont să fie iertat. Nu în zadar, romanul Maestrul și Margareta are ca motto câteva versuri celebre din Faust de Goethe, mai exact autoportretul lui Mefisto: , Cine ești tu
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
Să desenezi un spiriduș cu pălăria care-l face invizibil" În luna noiembrie s-au împlinit 150 de ani de la moartea lui Sřren Kierkegaard (n. 1813, m.1855 la Copenhaga), criticul lui Hegel și al romanticilor germani, cel care a dăruit filosofiei moderne concepte-cheie imposibil de ocolit. Prilej de a rememora marea sa forță în a transcende granițele filosofiei, teologiei, psihologiei, criticii literare, literaturii? și de a prezenta cititorilor români un fragment dintr-o scriere de început a filosofului danez, nemaitradusă
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
a murit, a mai rămas spectrul mediatic al premiului Nobel. a fost anihilat. Oriunde se duce i se dă totul. Dacă intră într-o prăvălie, patronul îi face cadou marfa dorită, dacă vrea să mănînce într-un restaurant, patronul îi dăruiește gratuit o masă festivă, dacă vrea să iasă pe stradă ca să ia aer curat, armata de ziariști se năpustește asupra lui cu cele mai aiuritoare întrebări. Într-un asemenea moment, Soljenițîn, scos din fire, le strigă: "Sînteți mai rău decît
Invulnerabilul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10646_a_11971]
-
Sunt credincios. Cred în ideea că Universul nostru a fost creat prin strădania unei ființe supreme, că a fost creat pentru noi și că noi suntem unici în acest Univers. Cred în Iisus Hristos, sosit printre noi pentru a ne dărui un nou testament al vieții: ,Îndurare cer, nu jertfă". Prin forța lor, aceste cuvinte sunt echivalentul unei bombe cu hidrogen. Dacă oamenii ar fi trăit după acest precept, fără să ucidă și fără să se strivească, lumea s-ar fi
"Pentru mine, literatura e un animal liber" by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/10707_a_12032]
-
asumat-o, fără a fi sfinți, au acționat sub aripa Providenței, salvând comunicarea, prietenia între oameni, în cercuri tot mai largi și nu neapărat dintr-o strategie. Ci, mai degrabă, dintr-un prea plin sufletesc care i-a împins să dăruiască acolo unde insul era gândit să nu aibă o picătură mai mult decât admite supraviețuirea. Adesea, nici atât... Cartea prietenilor mei, de Iordan Chimet, învingător în lupta cu știmele spaimei este un asemenea exemplu, bilanțul, totodată, al unei vieți trăită sub
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
fost un gentleman valah, specie rarissimă, pentru care onoarea reprezenta virtutea supremă". Nu numai ca admirabilă intelectuală, dar și ca femeia vitează (Indian Woman) este înfățișată Margareta Sterian; om-orchestră a fost și George Ciorănescu, ,conștiință ireproșabilă, gata oricând să se dăruiască tuturor cauzelor în care prezența sa ar fi putut fi utilă." Trecut într-o listă de scriitori evrei, cel care nu era, Iordan Chimet își cercetează identitatea de copil al Galațiului, cu nume oriental, dintr-o familie de institutori autori
Prietenia ca destin by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10720_a_12045]
-
hula mării o aud pe femeia agitându-se-n rut strigând cuvinte voluptoase ca si cand un înger și-ar prinde aripile în ușă ruginita a tramvaiului Stau în fața acestei păsări ciudate amintindu-mi copilul cel mut pe care mi l-a dăruit cândva femeia aceea lipsită de glas era una din acele stranii femei capabile să zboare că un înger în absență mea peste toate prăvăliile și maghernițele periferiei în timp ce toate corăbiile se adunau la geamul albastru cu roșiile muscate cu panseluțele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]