3,132 matches
-
castru al Legiunii a XIII-a Gemina (v. Albă Iulia); Cetate regală (Castrum Kechkes - Cetatea caprei, cca 1250; refăcuta în 1467-1469, este menționată pentru ultima oară în 1667, data unui masacru al oștilor turco-tatare) Aici s-au descoperit urmele cetății dacice Piatră Craivii (sec.II i.C. - sec.I d.C.).
Craiva, Alba () [Corola-website/Science/300235_a_301564]
-
al III-lea î.C.) și vestigiile unor așezări suprapuse (în punctul “Troian”) din epoca bronzului (Cultura Wietenberg, secolele XVI-XIII î.C.), epoca fierului (Hallstatt, 1200-450/300 î.C. și La Tène, secolul V î.C.- secolul I d.C.), epoca dacică (sec.I î.C.-sec.I d.C.) și epoca romană. Vechea mănăstire e amintită la 1636. La 6 mai 1636 poposesc în ea principele Gheorghe Rákóczi I și contele Haller. In 1711 egumenul mânăstirii greco-catolice era un anumit Ioasaf. In
Daia Română, Alba () [Corola-website/Science/300237_a_301566]
-
și dotată cu tot ce este necesar pentru o bună desfășurare a activității instructiv-educative. Biserica ,Adormirea Maicii Domnului” Casa ce găzduiește colecția de pictură pe sticlă și lemn precum și țesături populare ale familiei Poenarilor Biserica Ortodoxă Română Vila Breazu Cetatea dacică de la Căpâlna Cetatea Săscioriului Lacul de acumulare ,Obreji” Căpâlna Hidrocentrala din capătul de jos al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
Măgurii Geomalului care domină cu cei 746 m întreaga zonă. Urmând drumul de hotar Stremț - Geomal după 6 km ajungem în această localitate aparținătoare comunei Stremț - atestată documentar încă din 1282, în hotarul satului fiind descoperite importante vestigii din epoca dacică și daco - romană: urmele unui castru roman și al unei "villa rustica" - ce apare în drumul „roman ce leagă Apullum de Brucla (Aiud) și Napoca (Cluj). Satul Geomal, situat la 7 Km nord față de satul de centru este situat la
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
aveau pavimentul din cărămizi și instalație de hypocaust. Materialul arheologic descoperit constă în principal din ceramică comună și terra sigillata, o cheie, un ac de os și alte materiale. Sub nivelul de construcție al vilei s-au descoperit fragmente ceramice dacice. 2. Cu prilejul acelorași cercetări din anul 1960, s-a efectuat un sondaj și în punctul „Arsuri“. Au fost descoperite substrucții de clădiri și ceramică romană, interpretate ca posibil amplasament la unei alte villa rustica. 3. La 1 km nord
Răhău, Alba () [Corola-website/Science/300267_a_301596]
-
stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice. Ei se trag din vechii preoți asceți traco-geti - kapnobatai călători prin nori sau umblători prin fum, cei care săgetau norii spre a opri balaurii furtunilor. Solomonarul poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacica, solomonarul din tradiția folclorica este rezultatul unui proces de zeificare a sacerdotului, provenind din preoți inițiați. Huda lui Papara este, daca nu leagănul, cel putin locul care a ținut în viață legendă și tradiția solomonarilor. Această peșteră a fost locuința
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Comunitățile umane de sub poalele Munților Codrului și Zarandului, de pe firul Crișului Alb până la Câmpia Aradului, incep sa evolueze în epoca bronzului și fierului, când în spațiul arădean apare o mare bogăție de dovezi arheologice, care atestă cele mai vechi comunități dacice din Transilvania și Banat. Urme ale vietii pe aceste meleaguri (monede dacice) descoperite atestă că satul Chereluș a existat în secolele III - ÎI înaintea lui Hristos. Tezaurile dacice sunt cele mai grăitoare mărturie că strămoșii noștri daci s-au nascut
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
până la Câmpia Aradului, incep sa evolueze în epoca bronzului și fierului, când în spațiul arădean apare o mare bogăție de dovezi arheologice, care atestă cele mai vechi comunități dacice din Transilvania și Banat. Urme ale vietii pe aceste meleaguri (monede dacice) descoperite atestă că satul Chereluș a existat în secolele III - ÎI înaintea lui Hristos. Tezaurile dacice sunt cele mai grăitoare mărturie că strămoșii noștri daci s-au nascut pe aceste pământuri, au rămas neclintiți aici, continuându-și bogată lor viața
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
o mare bogăție de dovezi arheologice, care atestă cele mai vechi comunități dacice din Transilvania și Banat. Urme ale vietii pe aceste meleaguri (monede dacice) descoperite atestă că satul Chereluș a existat în secolele III - ÎI înaintea lui Hristos. Tezaurile dacice sunt cele mai grăitoare mărturie că strămoșii noștri daci s-au nascut pe aceste pământuri, au rămas neclintiți aici, continuându-și bogată lor viața materială și spirituală peste veacuri, lăsând moștenire din generație în generație, valori nepieritoare care au înscris
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
generație, valori nepieritoare care au înscris neamul românesc în universalitate. Evoluția localității Chereluș în perioada medievală este aproape asemănătoare istoriei întregii zone a Ineului, fiind înrâurita de istoria cetății medievale a Ineului. Cea mai veche dovadă arhelogică o reprezintă monedele dacice din Chereluș, datate din sec. al ÎI -lea î.Hr., reprezentând pe avers capul Hercules, iar pe revers calul și călărețul. Existența unui tezaur monetar la Chereluș demonstrează faptul că în acest spațiu de pe albia Crișului Alb și din largul Câmpiei
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
datate din sec. al ÎI -lea î.Hr., reprezentând pe avers capul Hercules, iar pe revers calul și călărețul. Existența unui tezaur monetar la Chereluș demonstrează faptul că în acest spațiu de pe albia Crișului Alb și din largul Câmpiei Aradului așezările dacice erau puternice economic, social -politic și spiritual. Localitatea Chereluș pe lângă faptul că este o așezare foarte veche este renumită pentru lupta localnicilor împotriva dominației ungare și mai apoi austro-ungare. La Chereluș și în pădurile care împrejmuiau satul s-au format
Chereluș, Arad () [Corola-website/Science/300287_a_301616]
-
de piatră șlefuita, aduse din altă parte (granit, gresie, porfir etc.) și urmele unui terasament. Unii istorici afirmă că aceste vestigii au aparținut cetății Sodi, atestata documentar în sec. XV-XVI. În apropiere, lângă "Dealul Căprii", unde s-au găsit urme dacice și feudale (sec. XII-XIII) este vechea albie a Mureșului, existentă până în secolul al XIX-lea; în evul mediu erau în aceste părți un important văd și o vama. La acest văd al Mureșului, în apropierea cetății, s-a desfășurat în
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
vechi. Biserica are un iconostas din anul 1783, cumpărat în anul 1930 de la biserica din Seitin. La Cicir a fost descoperit în anul 1965, pe terasa nordică a localității, un bordei cu o mare cantitate de de ceramică de factură dacică. În urma cercetarilor s-a dovedit că aici a existat în secolul II-III o mare așezare a dacilor liberi. Find în apropiere de Arad și deși mulți locuitori se ocupă cu agricultura și creșterea animalelor, o bună parte fac naveta la
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
Sâmbăteni, la o depărtare de aproximativ 14 km de municipiul Arad. Prima mențiune documentară a satului Chychyr datează din secolul al XIII-lea, mai precis, în anul 1296 (1), însă există dovezi de factură arheologică care demonstrează existența unei așezări dacice încă din sec. III - II î.d.Hr., chiar dacă amplasamentul a migrat de pe malul stâng al Mureșului pe cel drept din cauza inundațiilor provocate de râu. Într-o primă fază se pare că prima terasă a Mureșului a fost locuită de
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
descoperirile arheologice care atestă existența unor așezării în zona Cicirului încă de pe vremea dacilor, acestea s-ar contabiliza astfel: la 1,5 km S de sat, pe prima terasă a Mureșului, în punctul numit “Gropi” a fost descoperită o așezare dacică cu două nivele de locuire, un nivel aparținând secolelor III - II î.d.Hr., iar celălalt nivel secolelor II - III d.Hr. În total au fost descoperite 16 bordeie, dintre care 3 aparțin primului nivel, celelalte ținând de intervalul sec
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
d.Hr., iar celălalt nivel secolelor II - III d.Hr. În total au fost descoperite 16 bordeie, dintre care 3 aparțin primului nivel, celelalte ținând de intervalul sec. II - III d.Hr. În cele trei bordeie s-a descoperit ceramică dacică, lucrată manual, dar și ceramică lucrată la roată, de factură celtică. Tot aici au fost descoperite o fibulă din bronz și brățări din argint (2). Astfel, se pare, că în epoca bronzului s-a dezvoltat o înfloritoare civilizație traco-dacică, cum
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
argint (2). Astfel, se pare, că în epoca bronzului s-a dezvoltat o înfloritoare civilizație traco-dacică, cum dovedesc descoperirile de obiecte din bronz nu doar de la Cicir, ci și de la Vărșand, Socodor, Cuied, Lipova, Aluniș, Pecica, Arad, Păuliș. Închegarea entității dacice începe în epoca fierului așa cum demonstrează urmele găsite la Arad, Sântana, Pecica, Cicir ș.a. Așezările dacice anterioare și din vremea statului dac centralizat și independent al lui Burebista erau răspândite pe întreg teritoriul județului așa cum atestă descoperirile arheologice de la Arad
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
cum dovedesc descoperirile de obiecte din bronz nu doar de la Cicir, ci și de la Vărșand, Socodor, Cuied, Lipova, Aluniș, Pecica, Arad, Păuliș. Închegarea entității dacice începe în epoca fierului așa cum demonstrează urmele găsite la Arad, Sântana, Pecica, Cicir ș.a. Așezările dacice anterioare și din vremea statului dac centralizat și independent al lui Burebista erau răspândite pe întreg teritoriul județului așa cum atestă descoperirile arheologice de la Arad - Ceala, Covăsânț, Pietriș, Moroda, tezaurele dacice de la Șilindia și Feniș și îndeosebi cetățile de pământ și
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
demonstrează urmele găsite la Arad, Sântana, Pecica, Cicir ș.a. Așezările dacice anterioare și din vremea statului dac centralizat și independent al lui Burebista erau răspândite pe întreg teritoriul județului așa cum atestă descoperirile arheologice de la Arad - Ceala, Covăsânț, Pietriș, Moroda, tezaurele dacice de la Șilindia și Feniș și îndeosebi cetățile de pământ și întăriturile de la Sântana, Berindia, Dezna, Cicir (3). În bordeiele aparținând secolelor II - III d.Hr. apare deja, clar, influența cuceritorilor romani și aproape în fiecare bordei s-au găsit, pe lângă
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
clar, influența cuceritorilor romani și aproape în fiecare bordei s-au găsit, pe lângă lucruri de factură autohtonă și forme romane, terra sigillata, un denar roman de argint de la Vespasian folosit ca pandantiv și un altul de la Domițian (4). Această așezare dacică respectă amplasarea majorității așezărilor dacice, care preferau locurile mai ridicate de pe malul râurilor (5). La sfârșitul secolului I d.Hr., împăratul Traian a pornit contra lui Decebal, regele dacilor cu o mare armată. A traversat câmpia Arad - Cenad și a trecut
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
aproape în fiecare bordei s-au găsit, pe lângă lucruri de factură autohtonă și forme romane, terra sigillata, un denar roman de argint de la Vespasian folosit ca pandantiv și un altul de la Domițian (4). Această așezare dacică respectă amplasarea majorității așezărilor dacice, care preferau locurile mai ridicate de pe malul râurilor (5). La sfârșitul secolului I d.Hr., împăratul Traian a pornit contra lui Decebal, regele dacilor cu o mare armată. A traversat câmpia Arad - Cenad și a trecut pe malul stâng al Mureșului
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
în zona de contact dintre câmpie și munte. Etapa preistorică este deosebit de bine reprezentată în zona respectivă prin așezări, fortificații, diverse urme materiale, care conturează o evoluție de câteva milenii. Ultimele secole ale mileniului I i.Hr. sunt caracterizate de organizațiile dacice. Semnele unei locuiri dacice, continuată apoi cu una romană, sunt atestate în zona de unele cercetari arheologice sau descoperiri întâmplătoare. Trecutul istoric al localității Păulis se leagă pentru o perioadă de multe secole de numele satului Cladova, sat aparținător Păulișului
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
dintre câmpie și munte. Etapa preistorică este deosebit de bine reprezentată în zona respectivă prin așezări, fortificații, diverse urme materiale, care conturează o evoluție de câteva milenii. Ultimele secole ale mileniului I i.Hr. sunt caracterizate de organizațiile dacice. Semnele unei locuiri dacice, continuată apoi cu una romană, sunt atestate în zona de unele cercetari arheologice sau descoperiri întâmplătoare. Trecutul istoric al localității Păulis se leagă pentru o perioadă de multe secole de numele satului Cladova, sat aparținător Păulișului. Cetatea care se gasește
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
făcut mai multe descoperiri arheologice care atestă existența în zonă a unor civilizații succesive începând cu perioada neolitică, și anume cultura Starčevo-Criș, precum și alte culturi ulterioare, Coțofeni și Wietenberg. De asemenea, există descoperiri care certifică prezența în zonă a tribului dacic al apulilor, și apoi extinderea autorității Romei asupra acestei zone. După retragerea aureliană valuri de popoare nomade au făcut incursiuni pe teritoriul Transilvaniei. În zonă s-au stabilit huni, pecenegi și slavi. În această perioadă, pe teritoriul actual al județului
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
dus la descoperirea mai multor straturi de cultură, începând cu neotiticul și terminând cu epoca feudală de când se păstrează și un cimitir (secolul al XII-lea). Cele mal importante straturi sunt din epoca bronzului (cultura Periam-Pecica) și respectiv din epoca dacică. După parerea unor cercetători, în această zonă ar fi fost localizat centrul fortificat dac denumit “Ziridava”. Acesta a ajuns la înflorire în epoca statului sclavagist dac de început (sec. I î.e.n.- sec. I e.n.). Pe movila descoperită se găseau casele
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]