4,789 matches
-
Duican. În numărul 3-4 apare inserat și adevăratul nume pe lângă pseudonim, însă notele de artă sunt în continuare semnate cu pseudonimul. Revista este o efemeridă pe lângă alte efemeride revuistice în epocă, dar există câteva elemente care o disting în mod definitoriu și pe care Alexandru Bogdan-Pitești, alias Ion Duican, le subliniază cu deosebită acuratețe. Lectura celor două articole apărute în primul număr al revistei semnate de Ion C. Bacalbașa și Bogdan-Pitești este relevantă pentru proiectul edificării unei arte moderne la începutul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o parte din desene în paginile lor, printre acestea Noua revistă română, Albina, Gazeta Săteanului, Literatură și artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana configurează mai clar fenomenul secesionist în artele plastice, încadrat de o pronunțată sensibilitate decadento-simbolistă, marcată definitoriu în jurul anului 1900 și cu reverberații până în preajma izbucnirii Primului Război Mondial. Capitolul X X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck Țigăncile constituie una dintre temele picturii românești care redescoperea pe filieră romantică aportul de exotism adus de țigani, prin obiceiurile lor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
violente ale avangardei din perioada interbelică (începute prin futurismul marinettist și prin acțiunea radicală a dadaismului născut pe scena cabaretului Voltaire, în 1916, și crescut în spiritul spectacolului total) se face pe o pantă mai moderată, prin reformularea unor teme definitorii ale decadentismului și simbolismului. "Schimbarea la față" a decadentismului / simbolismului nu este numaidecât sesizabilă, majoritatea scriitorilor tineri trec printr-o scurtă fază intermediară, în care influența decadento-simbolistă se simte în poezie ca presiune a modelului (pe cale de a fi trădat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în tablourile pe această temă ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate că îmbrățișează capul sfântului, Salomeea nu intenționează să facă gestul blasfemic-provocator, să-l sărute pe buzele inerte. Franz von Stück, Aubrey Beardsley, Lucien Levy-Dhurmer încercau să prindă tocmai acest episod revelator și definitoriu decadent al sărutului pe gură, obstinația sacrilegă a Salomeei din piesa lui Oscar Wilde. Salomeea obținea sărutul sângeros, interzis, de la un cap tăiat, transformat într-un fetiș macabru, de la un sfânt predat ei ca preț simbolic al propriei sexualități oferite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decât un reflex narcisic al locatarului, o hermeneutică adecvată a personajului ar putea să pornească de la proiecția ipsatorie pe care o configurează propria sa locuință. Felul în care scriitorii și artiștii își decorează apartamentele devine semnificativ și constituie un element definitoriu al esteticii cameristicii decadente, al sensului pe care acești esteți îl dau locuirii în acord cu o recuperare a simbolului ca semn definitoriu al acestei lumi. Inventarul caselor de esteți este prodigios: apartamentul lui Guy de Maupassant, locuințele lui Jean
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa locuință. Felul în care scriitorii și artiștii își decorează apartamentele devine semnificativ și constituie un element definitoriu al esteticii cameristicii decadente, al sensului pe care acești esteți îl dau locuirii în acord cu o recuperare a simbolului ca semn definitoriu al acestei lumi. Inventarul caselor de esteți este prodigios: apartamentul lui Guy de Maupassant, locuințele lui Jean Lorrain interiorul unei camere fiind descris minuțios în povestirea fantastică Ophelius -, cele câteva locuințe ale dandy-ului Robert de Montesquiou Fezensac, descrise în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imuabil, opus schimbătorului. Notele distinctive ale viziunii esențialiste asupra naturii sunt discontinuitatea - supoziția că între genuri există intervale, că ele sunt despărțite prin granițe clare și nete - și constanța - supoziția că ceea ce se schimbă sunt trăsăturile individuale, în timp ce însușirile esențiale, definitorii pentru genuri, sunt imuabile. Viziunea esențialistă consideră rezultatele taxonomiei - clasificările - drept cele care fixează cadrul a ceea ce prezintă interes pentru știință. Cele două regnuri - al plantelor și al animalelor - se divid în încrengături și, mai departe, în clase, ordine, familii
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
mai departe, în clase, ordine, familii, genuri și specii. Cuvântul specie este traducerea dată în scolastică termenului aristotelic eidos, care semnifică forma fixă. Cercetătorii naturii care împărtășeau presupozițiile gândirii esențialiste considerau însușirile comune ale unei anumite categorii taxonomice drept însușiri definitorii, esențiale. Ei respingeau evoluția speciilor deoarece aceasta implică existența a numeroase forme de tranziție între categoriile sistematicii. Caracterele comune, cele care delimitează un grup într-o taxonomie, erau atribuite nu descendenței din strămoși comuni, ci unui plan preexistent reprezentat de către
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
drept limită superioară speciile, nu rezistă confruntării cu faptele. Distincția dintre specii și varietăți este una relativă, subliniază Darwin. Faptul devine evident deja dacă considerăm controversele dintre cercetători privitoare la faptul dacă anumite caracteristici comune ale plantelor sau animalelor sunt definitorii pentru varietăți sau pentru specii. Unul din punctele de plecare și de sprijin ale teoriei lui Darwin este concluzia, bazată pe observații proprii și ale altor cercetători, că lumea vie constituie o serie continuă. Trecerile dintre toate grupele fixate prin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu ceea ce se consideră a fi fundamente ale credinței creștine, ea trebuie respinsă drept falsă. Semnificativă și bogată în învățăminte a fost evoluția poziției Bisericii Catolice. Este confesiunea creștină care subliniază respectul pentru rațiune, în particular pentru știință, socotindu-le definitorii pentru tradiția ei. Atâta timp cât concluzii formulate de Darwin au fost contestate în medii științifice, reacția cercurilor conducătoare ale Bisericii Catolice a fost una de respingere nediferențiată. Deja în 1860, într-o declarație dată la Köln, Episcopatul German a calificat susținerea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
omenești și ale gândirii“, Engels preciza, în prefața la ediția a doua a cărții sale Anti-Dühring, că a urmărit realizările din științele naturii pentru a evidenția acțiunea acestor legi. Două lucruri atrag aici atenția. Mai întâi, că dacă ceea ce este definitoriu pentru știință este faptul de a supune ideile controlului faptelor, atunci această condiție nu va fi satisfăcută de pretinsele „legi generale ale mișcării și dezvoltării naturii, ale societății omenești și ale gândirii“. În al doilea rând, că descoperirile științifice îi
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
își propune să analizeze evoluțiile partidelor românești în perioada postcomunistă din perspectivă comparată. Dată fiind complexitatea unui astfel de demers, abordarea sistematică este structurată pe trei planuri interconectate. Primul nivel de analiză este cel ideologic în care sunt evidențiate trăsăturile definitorii ale partidelor și relația lor cu democrația. Cel de-al doilea nivel presupune examinarea dinamicii interne a partidelor cu accent pe organizarea proprie, numărul de membri, politicile elaborate, finanțele utilizate. În fine, cel de-al treilea nivel implică analizarea atitudinilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dincolo de procesul electoral prin implementarea de politici. Complexitatea partidelor și funcțiilor pe care le îndeplinesc strict în termini empirici, nu normativi necesită o examinare atentă. Secțiunile ce urmează discută paradoxurile generale ale partidelor românești, descriu dinamica general și câteva trăsături definitorii ale celor mai importante partide din România postcomunistă. Paradoxurile partidelor politice românești În România, datorită componenței, duratei și intensității reduse a discuțiilor de la începutul lui 1990 (două întâlniri în perioada 27 ianuarie 1 februarie) nu au îndeplinit funcțiile de reprezentare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
definiție operațională conceptului de partid, descrie succint particularitățile formării partidelor în țările postcomuniste și prezintă partidele relevante pentru România. Definirea, particularitățile și selecția partidelor analizate La nivel teoretic și conceptual, definiția minimalistă oferită de Sartori (1976, 57) partidelor, surprinde elementele definitorii ale competitorilor instituționali, indiferent de eticheta pe care o adoptă. Conform politologului italian, un partid este "orice grup politic ce se prezintă în alegeri și promovează candidați în funcții publice prin intermediul alegerilor".7 Capacitatea acestei definiții de a vedea dincolo de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
comunist. Agentul, cel care minte, este partidul unic și conducătorul acestuia, ce deține un "monopol" al adevărului. Filozoful francez Raymond Aron a observat că impunerea ideologiei partidului monopolist existent ca adevăr oficial al statului constituie unul din cele cinci elemente definitorii ale regimurilor totalitare. Liderii sistemelor totalitare au urmărit mai degrabă decât obiective palpabile, obiective psihologice, obținerea controlului asupra minții umane. Omul era văzut de aceștia ca "o masă amorfă, depersonalizată, gata de a fi remodelată pentru a da naștere șirurilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
pus pe actorii politici și rolul lor în diferitele cazuri analizate. Cu alte cuvinte, se va avea în vedere incidența corupției și a minciunii, respectiv gradul în care un anumit partid politic este implicat în acte politice reprobabile, precum și trăsături definitorii ce pot reieși prin punerea în relația a grupărilor politice cu cele două fenomene studiate în cercetarea de față. Trebuie să facem o distincție necesară analizei de față între realitatea corupției și efectele ei. Dintre diversele acte de corupție, cele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
funcțiile de bază ale partidelor politice (Sartori 1976), în literatura de specialitate s-a convenit ca acestea să fie astfel denumite în termeni analitici și încadrate în consecință (Preda 2005, 17; Gherghina și Jiglău 2011, 53). Grupul social reprezentat criteriu definitoriu Partidele "etnice", așa cum au fost denumite generic în lucrările care analizează spațiul politic postcomunist, se diferențiază de toate celelalte pe baza a două criterii fundamentale, "frontierele subnaționale" și "identitatea de grup exclusivă" (De Winter și Türsan 1998), sau altfel spus
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
celor reprezentați la o comunitate etnolingvistică istorică, minoritară la nivel național. În sociologia politică, apartenența la o comunitate etnolingvistică istorică (în alte lucrări, "etnia")5 este socotită o variabilă socio-demografică (fr., lourde) înnăscută. Aceasta, spre deosebire de caracteristicile dobândite în timpul vieții, este definitorie în formarea identității individului. Limba maternă, criteriu esențial de diferențiere și de identificare (Weber 1956; Bourdieu 1979; Laitin 2000), spre deosebire de religie, clasă sau profesie, este mai puțin supusă transformărilor (Weber 1956; Connor 1967; Lijphart 1977; Dogan 1999). Edificatoare în acest
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2011), dar destructurarea sistemelor de partide occidentale nu poate fi înțeleasă fără a lua în calcul partidele mici. Numite în multe feluri, partide mici (minor parties), partide terțe (third parties), partide de diviziune (splinter parties), aceste partide au două caracteristici definitorii (Reiser și Holtmann 2008): sunt puternic ancorate local, deși abordează probleme sensibile la nivel național, precum imigrația, șomajul, precaritatea socială și cheltuielile publice (de unde și eticheta de partide populiste și extremiste); se bazează pe resurse locale și promovează un spirit
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din evul mediu, situate la limita răsăriteană a Africii subsahariene - Comorele, Djibouti, Eritrea, Somalia, unde populația de origine arabă este redusă numeric, dar cultura arabă și islamul s-au infiltrat puternic. Abordarea politico-geografică a lumii arabe justifică și amplele capitole definitorii ca și largile prezentări generale ale problemelor, așa cum sunt, de exemplu, cele consacrate structurii economice, evoluției istoricogeografice a popoarelor și statelor sau modelelor politico-geografice din lumea arabă contemporană. Termenul de spațiu intermediar se poate aplica unei game largi de fragmente
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
pepiniera și serele comunale”. Depus pe biroul primarului la începutul lunii februarie, raportul prezenta situația dramatică în care se aflau grădina publică și serele din localitate, precum și lipsa fondurilor necesare redresării acestei situații. Spicuim, din amplul raport, câteva din elementele definitorii pentru imaginea spațiilor publice locale, a căror principală menire era aceea de a stimula buna-dispoziție a băcăuanilor: „(...) de la începutul războiului din 1914 nu s-a mai putut aduce nicio plantă decorativă, datorită traficului comercial suspendat; lipsesc plantele de diferite culori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este tocmai acesta, ca să se știe. Sunt cronici ale întâmplărilor nu numai din vremea Ciumei Roșii, ci și mai de dinainte. Un șir de miniaturi istorice ne înfățișează imagini cu oameni și fapte de altădată de pe cuprinsul județului Vaslui. Momentele definitorii ale istoriei secolului XX se regăsesc aici, presărate pe calea unui veac cu începuturi și sfârșituri însângerate, de la 1907 la 1989... Zbuciumul răscoalei din primăvara anului 1907 este „viu”, prin atmosfera revărsată din mărturiile răsculaților în fața judecătorului. Listele aproape interminabile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aparenta vulgarizare a tematicii și n-au avut nimic a face cu birjarul de la piața "Sfântu Spiridon", cu măcelarul din Târgu Cucu, ori cu croitorul de pe Sărărie 3. Dar să încercăm, fie și pe scurt, să identificăm și alte trăsături definitorii ale acestor prelecțiuni, asumându-ne ca ghid anumite modalități ale lui Maiorescu, dar și ale celorlalți prelectori de a gândi și a percepe starea de fapt, socială și culturală, în care se vedeau proiectați. 1. Prelecțiunea ca demers paideic Intențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ca manifestare a erorii. În forma sa necorupta, el este Golgonooza, o reprezentare metaforica a sumei operelor de artă. Din moment ce Blake își concepe artă că pe o simbioza dintre pictură și poezie 145, sub forma manuscrisului anluminat, timpul (ca element definitoriu al poeziei, implicând succesiune, ritm și discurs) și spațiul (ca element definitoriu al picturii, implicând simultaneitate perceptiva, suprafața și perspectiva) devin fenomene fundamentale. Precum am evidențiat deja, Blake își privește propriul proces de creație că subordonat integral unei autorități transcendente
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
reprezentare metaforica a sumei operelor de artă. Din moment ce Blake își concepe artă că pe o simbioza dintre pictură și poezie 145, sub forma manuscrisului anluminat, timpul (ca element definitoriu al poeziei, implicând succesiune, ritm și discurs) și spațiul (ca element definitoriu al picturii, implicând simultaneitate perceptiva, suprafața și perspectiva) devin fenomene fundamentale. Precum am evidențiat deja, Blake își privește propriul proces de creație că subordonat integral unei autorități transcendente 146. Dat fiind că opera de artă147 se presupune a fi modelata
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]