3,536 matches
-
neacoperit acea necunoaștere acoperită de toate cele cunoscute în toate cele existente și ca să vedem acel întuneric supranatural ascuns de toată lumina aflătoare în cele existente" (op. cit., p. 150). "Negația - comentează J.-L. Marion -, departe de a deschide către vid, degajează și sublimează o siluetă, așa cum sculptorul [sau pictorul, în cazul poemului lui Turcea, n. n.] eliberează din materia brută și vizibilă ceea ce face invizibil nevăzutul care trebuie văzut - forma însăși. Mai mult: odată eliberată statuia, vizibilitatea brută a materiei rămâne invizibilă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pacienți, ca și pentru cercetătorii care se dedică aprofundării cunoștințelor în domeniu. Capitolul 13 CONCLUZII ȘI REPERE METODOLOGICE îN BOALA POLICHISTICĂ RENALĂ AUTOSOMAL DOMINANTĂ (ADPKD) Din numeroasele probleme și date prezentate de colegii și colaboratorii noștri despre ADPKD se pot degaja câteva concluzii care trebuie să modifice viziunea și atitudinile noastre practice despre această afecțiune. -ADPKD este o boală multisistemică frecventă (1:1000) care, prin manifestările sale renale și extrarenale, precum și evoluția sa progresivă spre IRCT, reprezintă o cauză importantă de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
balonării Au legătură cu consumul unor cantități mari de ape gazoase și bere, care eliberează mult CO2 precum și după consumul unor alimente bogate În glucide solubile și celuloză (ceapă, varză, legume păstăioase, unele fructe), bere, băuturi gazoase și must care degajă, după fermentație, cantități mari de gaze acumulate În stomac și intestine, cu presiune asupra peretelui abdominal. Un factor important al balonării Îl constituie declanșarea unor boli ca: enterocolită, colecistită, pancreatită, indigestie, ocluzie intestinală și fermentații intestinale. Simptomele manifestate În afară de balonări
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
piper și alte condimente iuți, ceai negru, bere, alcooluri tari, băuturi carbogazoase, Regimul de viață Se va evita stresul și discuțiile conflictuale În timpul mesei. Capitolul 19 HALENA Halena sau halitoza este o afecțiune caracterizată prin respirație rău mirositoare (fetidă) degajată de cavitatea bucală În timpul expirației, din tractul digestiv și din căile respiratorii. Poate afecta relațiile persoanei respective În viața socială ducând, uneori, la izolare din societate și chiar la destrămarea unor cupluri familiare. Se estimează că pe plan mondial ar
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
păstrează mirosul neplăcut timp Îndelungat (usturoi, ceapă, praz, ridichi, varză acră, sosuri grase, maioneze cu ou, alcool, tutun, oțet), detectabile În respirație chiar la 72 de ore după ingerare. De remarcat că ceapa este digerată În stomac iar mirosul este degajat prin plămâni. În plus, s-a constatat că usturoiul frecat pe talpa picioarelor se va regăsi În respirație. -afecțiuni dentare și ale cavității bucale (carii neglijate, abcese dentare, gingivită, pungi paradontale, limbă Încărcată, amigdalită); - afecțiuni ale căilor respiratorii (laringită, sinuzită
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu delfini de la stomac acum, când țărmul se pierdea degrabă din priviri. Lighioana abisală contorsionată în jurul lui îi evoca adâncul ieșit la suprafață, lumea întoarsă pe dos: mâini și guri conectate înșelător se căscau, se întindeau, căutau, apucau, strângeau, se degajau, alunecau mai departe, se insinuau iarăși în desime, abandonau și reveneau, încropind o dantelă de umbră deasă în jurul ferfenițitelor limite umane. Ce șerpărie! Mare îi trebuise, mare găsise! Noroc cu femeia blondă ce-și înfășurase salvator în jurul lui pulpele a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lovitură cere câteva curse cu camionul pe drumul ăla infernal, ce mi-a rămas întipărit în fiecare fibră a corpului. Că doar nu le-or fi ridicat cu elicopterul... Bart nu părea foarte interesat de subiect. Pe farfurie cuțitul lui degajă îndemânatic o bucată de carne de osul ce-i fusese sprijin și-o ridică încet înspre gură pe-o traiectorie ușor curbilinie, cu un gest distras înspre explorări copilărești de ideea subtilizării aeropurtate a materialelor. − Cine știe? rosti dus pe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
simțea că muchiile incisive și necompromițătoare ale pietrelor o definesc riguros, deși fuseseră primite în dar. Podoaba reprezenta doar o infimă părticică din mareea de obiecte luxoase cu care Ian o potopise, o palidă urmă a prezenței lor cândva masive, degajând nefast redutabila-i putere de alienare. Ținea mult la acel simbol al unei dependențe surmontate, rămășița derizorie a unei sclavii din care se eliberase prin forțe proprii; ca trofeu al luptei cu sine însăși, fragila cătușă doar îi sublinia independența
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
obișnuită, neprotejați de o situație ingrată, sunt dublu marcate: prin mesajul lingvistic: "Dacia Lodgy rade de toate super masinile din Europa" și prin expresia simbolică (insatisfacția tânărului, grimasa fiicei). Sunt trăiri ce contrastează cu starea de bucurie pe care o degajă împărtășirea acelorași valori, cu determinarea psihică dată de călătoria cu Dacia Lodgy. Dintr-o altă perspectivă, clipul valorifică efectele jocului/ contrastului dintre două categorii de grupuri teoretizate de Jouve Michele (M. Jouve, 2005): grupurile de apartenență (din care ființa umană
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Robert identifică și o chimie a contextului, o știință a constituirii diverselor corpuri, a transformărilor și proprietăților acestora. Uneori transformările sunt profunde, secrete, ținând mai degrabă de alchimie, raportând despre prefacerile acestor corpuri (sinteza lor, energia lor, parfumul ce-l degajă). Într-o lectură psihosociologică putem vorbi și despre puterea contextului (forța, tăria, capacitatea, autoritatea, dominația, competența, miezul sau nucleul central), de presiunea contextului care influențează, domină sau impune un model prin constrângeri sau despre instituția contextului, alcătuiri organizaționale care impun
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de un anumit sistem, Într o anumită epocă, pe care am cunoscut-o bine eu Însumi. Și nu numai eu. Desigur, poet fiind, recurge la artificii artistice, complică, Încurcă identitățile, inventează unele personaje, dar un cititor de urme competent poate degaja semnificații situaționale evidente. Pentru psihosociolog, cartea poetului Nicolae turtureanu este o sursă de informații despre control, suspiciune, influențare, putere, individ În situație fabricată. Ca și cum ar fi citit tratate de psihosociologie, poetul intuiește că trebuie să traseze mai Întâi contextul (istoric
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe Pavelcu). O Întâlnisem de mai multe ori pe doamna Perevoznic, fostă campioană, atunci antrenor de șah la Școala 22 din tătărași, cu performanțe deosebite. O ființă inteligentă, agreabilă, avea o conversație care te susținea psihic prin optimismul ce-l degaja. Credea În puterea creativității și dovedise că nu degeaba. Venirea sa neașteptată a cam stricat „momentul”, individul n-a mai putut să-l descoase pe profesor, iar „raportul” său nu mi se pare cel al unui om satisfăcut de munca
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se conjugă cu situațiile sociale favorizante și practicile sociale facilitatoare. Clienții psihosociologului sunt contextele comune, colectivitățile, unitățile sociale (grupuri, instituții, asociații) pe care le ajută să coopereze, să facă opțiuni, să schimbe practici sociale inadecvate. În al doilea rând: psihosociologul degajează situațiile patologice din câmpul social și politic, pacienții săi sunt actorii sociali care au dobândit rapid putere (financiară, politică, instituțională) și o utilizează În scop personal sau de grup, limitând sfera de manifestare a individului obișnuit. El Îl informează pe
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se autoconstruiască În alte coordonate. Am În minte persoane provenind din locuri izolate, din sate uitate care și-au valorizat pasiunea pentru cunoaștere, creație și inovație. Oameni pentru care emoția descoperirii a devenit stare de spirit, febră a căutării, acid degajând aurul din suflet și minte. Personalități care și-au Împletit Împlinirea profesională cu munca În folosul comunității din care au plecat, răspândind fiorul pasiunii lor printre cei din jur. De numele lui Mihai Ciucă. (1883-1969) - medic, bacteriolog, membru al Academiei
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ne)(re)cunoscute �n care acestea au avut loc. Nu se mai repet? �cre?terea oră?ului Chicago� pentru sociologii �?colilor de la Chicago� (Hegel aprecia c? istoria se repet?, dar �n forme comice, epigonice �). Nici un eveniment, fapt, act nu se degaj? �de la sine� �n raport cu toate celelalte. �Importan?a� unui fapt, �semnifică?ia� lui �deosebit?� pot fi apreciate �n acest fel de c?tre cei care �i povestesc un fapt care a avut loc c�ndva, ca ?i de c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rul indivizilor este mai mare, cu at�ț voin?a individual? se ?terge ?i las? s? predomine o serie de fapte generale care depind de cauze �n virtutea c?rora societatea exist? ?i se p?streaz?(, iar fizică social? a degajat valorile medii �n jurul c?rora se distribuie seriile statistice, unii f?c�nd din aceste valori medii norme (au propus ca norme mediile statistice pe care le-au aflat prin cercetare). Tocqueville a analizat democra?ia �n America pentru
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ndat?. Matematică social? Dac? obiectul statisticii se diversific? pe m?sur? ce secolul �nainteaz?, nu trebuie s? pierdem totu?i din vedere c? plec�nd de la faptele delincvente ?i de la presupusele lor regularit??i se afirm? voin?a de a degajă legi mai generale ale comportamentului uman. �n ochii celor care au citit pe filosofii secolului al XVIII-lea, �n special pe Condorcet, apare tot mai clar c? faptele oamenilor pot fi surprinse cu ajutorul unui demers (?tiin?ific(, cuantificat, adic? deschis
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de vaz?, decide s? publice un buletin numit Correspondence math�matique et physique, el fiind principalul redactor, dac? nu unicul. Inspir�ndu-se din Laplace, de la care ia principiile mecanicii cere?ți ?i le transpune la faptele sociale, el �ncearc? s? degaje indicii revelatori � dat? fiind constan?a lor �n timp � ai �nclina?iei spre crim? la diferitele categorii de populă?ie. Quetelet constat? c? anumite fapte se reproduc cu regularitate, independent de indivizii care le comit. Luat individual, fiecare om pare
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale apreciate că �ngrijor?toare, cu scopul de a evita costisitoare revolu?îi (scrisoare din 1832 c?tre Villerm�). �n acest fel, statistică nu este numai social?; ea devine un instrument de control ?i de edificare moral?. Vr�nd s? degajeze valorile medii �n jurul c?rora se distribuie seriile statistice, Quetelet ajunge s? le socoat? ca fiind norme. Sau, pentru a fi mai exact, el a ajuns s? propun? drept norme mediile statistice pe care le-a degajat cu con
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nd s? degajeze valorile medii �n jurul c?rora se distribuie seriile statistice, Quetelet ajunge s? le socoat? ca fiind norme. Sau, pentru a fi mai exact, el a ajuns s? propun? drept norme mediile statistice pe care le-a degajat cu con?tiinciozitate. Astfel, �n teoria să a justei mijlocii, el face din (omul mijlociu( un tip socialmente de dorit, sub pretextul c? �n cazul acestuia variabilele reale ale statisticii morale se repartizeaz? uniform �n jurul unui punct central. De la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
voca?ie�. �ntr-o oper? imens? prin temele abordate ?i prin suma cuno?țin?elor pe care le presupune (?i care nu-i scutit? de contradic?îi datorate personalit??îi complexe a autorului), care atinge istoria, dreptul, economia ?i sociologia, vom degajă patru aspecte, poate mai determinante ca altele. 1. Pe plan epistemologic, lucr?rile lui Weber se �nscriu pe deplin �n dezbaterea neokantian? deja evocat?. Pentru el, sociologia nu se poate baza pe postulatul c? exist? legi universale ale comportamentului uman
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Fran?a � se ar?tase foarte atent la diversitatea popoarelor ?i a obiceiurilor lor. Aceast? diversitate nu era fructul reflexiilor sau, ?i mai pu?în, al ra?iunii, ci produsul unei �ndelungate sediment?ri istorice, c?reia i se puteau degajă �legile�. Ne afl?m aici la antipozii lui Descartes sau Comte. Ideile lui Vico anun?? dezbaterea german?, a?a cum ele par s? fi inspirat pe unii sociologi americani, precum Sumner. �n Italia, filosofia dreptului este singura ramur? a ?tiin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
una condus? de c?tre W. Lloyd Warner (venit direct din antropologie) ?i echipa sa asupra Yankee City (1941-1959); �nceput? �n 1930 cu mijloace considerabile, ea va dura cinci ani, iar rezultatele vor fi publicate �n cinci volume. Warner va degajă din aceast? anchet? � �ntre altele � o defini?ie a structurii sociale că ierarhie stratificat? a status-urilor, �n care dimensiunea prestigiu prevaleaz? asupra dimensiunii bog??ie, defini?ie care va marca sociologia nord-american? ?i �n conformitate cu care o �clas
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
f?r? deosebire. De fapt, �opera?ionali?ții� de la Columbia ?i teoreticienii de la Harvard nu �mp?rt??esc implicit o concep?ie minimal? comun? a ac?iunii sociale ?i a sistemului social? Cel pu?în această este impresia ce se degaj?, �n domeniul particular al studiilor de �mobilitate social?�: o uimitoare congruen?? �ntre teoriile explicit func?ionaliste ?i demersurile empirice, u?or denun?ațe că pur tehnice [23]. �n sf�r?it, succesul internă?ional al �sociologiei americane� (de care vom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
propriu. �Interven?ia sociologic?� practicat? �n cadrul Centrului de Studiu al Mi?c?rilor Sociale (1970) apoi, din 1979, �n cadrul Centrului de Analiz? ?i Interven?ie Sociologic? (CADIS) este prezentat? că o metod? de analiz? ce permite actorilor s? degajeze semnifică?iile practicii lor sociale ?i s???i sporeasc? capacitatea ac?iunii colective (1978). ��Modelul strategic. Dup? ce a studiat func?ionarea organiza?iilor administrative ?i industriale (1963, 1965, 1974) ?i a constatat impactul cresc�nd al organiza?iilor �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]