5,238 matches
-
de lucru. V. RECLAMAȚIUNI: Sute de reclamațiuni au fost primite la Marele Cartier General, în legătură cu neregulile săvârșite de evrei. Este de remarcat că s’au ordonat nenumărate anchete. Din toate aceste anchete, a fost descoperit un singur subofițer în flagrant delict de luare de mită și a fost dat judecății. Și desigur că evreii au dat mulți bani, ca să-și ușureze situația, însă nu spun. Armata I-a din ordinul Președinției Consiliului de Miniștri a făcut o anchetă foarte serioasă însă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
randament maxim . - Se vor lua măsuri pentru cazarea separată a evreilor (nu în aceleași case cu locuitorii) și se va organiza o severă supraveghere pentru a se evita orice relații între evrei și sătence. (Evreii care vor comite astfel de delicte vor fi trimeși în Transnistria). D.O. ȘEFUL CABINETULUI MILITAR COLONEL, R. Davidescu *Adnotări: - 21 APRILIE 1942. Secția 1 - va raporta și Ministerul Apărării Naționale să înainteze propunerile noastre. General, Șteflea. - Biroul 1. Colonel, Borcescu. - Registrul Evidența No. 3. ARHIVA
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în ghetto împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni. Pe lângă cazarea separată a evreilor se va organiza și o severă supraveghere pentru a se evita orice relații între evrei și sătence. Evreii, care vor comite astfel de delicte, vor fi deasemenea trimiși în Transnistria. b/. Întreaga organizare și concentrare a detașamentelor cât și controlul executării și bunului mers al serviciului să cadă în sarcina Comandamentelor Teritoriale și Cercurilor de Recrutare respective, după directivele date de Marele Stat Major
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Piața Unirii ’89 aparține acestui spectru abominabil . Și dumneaei a procurat cu timpul avantaje cavalerilor de industrie cu statut glorios și cinic. Niște domni degajați ce plimbă prin manuale școlare, enciclopedii, pagini întâi de ziar bravuri frauduloase , mâine - poimâine un delict în atenția Europei . Proprietari de mituri și avortoni rentabili, chiuretați de pârlaci în căutarea unei sosii perene . Cam multi termeni barbari, dar mesajul tocmai îi cere ca remediu împotriva toxinei din fariseismul declarațiilor . Elevii claselor a dousprezecea din România învață
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pur și simplu furturi, delapidări sau activități similare, dar În nici un caz corupție. Dacă un slujbaș civil Își Însușește În mod ilegal o sumă de bani de la buget fără să facă vreun serviciu cuiva, aceasta nu este corupție, ci un delict din altă categorie. Este inacceptabil din punct de vedere social, dar, totuși, nu este corupție, iar aceasta nu este singurul lucru inacceptabil sau ilegal. În schimb, furtul este un act ce presupune neconcordanță intenționată cu principiul non-interferenței, dar, pentru că nu
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
că sunt înscris la doctorat. Am solicitat din România dovezi în acest sens, dar mi s-a refuzat eliberarea lor. Nu am îndrăznit nici să scot eu diplomele din țară, întrucât, în raport cu reglementările regimului de atunci, aș fi comis un delict grav. Salvarea mi-a venit de la profesorul Stahl. Prietenul nostru comun, profesorul Henri Mendras (un bun cunoscător și un admirator al teoriilor profesorului Stahl), m-a însoțit la discuția cu cel de care depindeau aprobările și care era, spre norocul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și jafurile tind să fie explicate prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964; Thurstone, 1927; Turner, 1978). În cele mai multe cercetări s-a apelat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964; Thurstone, 1927; Turner, 1978). În cele mai multe cercetări s-a apelat la tehnica de „comparare pe perechi”: studenții erau rugați să compare, din punctul de vedere al periculozității lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sondajele de opinie. Într-o cercetare pe 60.000 de persoane din SUA, cerându-se să se evalueze peste 200 de acte de delincvență, s-a pus în evidență că americanii consideră crimele cu violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
delincvență, s-a pus în evidență că americanii consideră crimele cu violență ca fiind cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea o periculozitate medie, părerile au fost oarecum divergente când s-a pus problema ierarhizării lor. În alte cercetări s-a constatat că infracțiunile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cele mai grave delicte (Wolfgang et al., 1985). S-a mai constatat, de asemenea, că există un larg consens în legătură cu periculozitatea actelor criminale, mai ales în ceea ce privește delictele considerate de cea mai mare și de cea mai mică periculozitate. Referitor la delictele considerate a avea o periculozitate medie, părerile au fost oarecum divergente când s-a pus problema ierarhizării lor. În alte cercetări s-a constatat că infracțiunile împotriva persoanei sunt considereate de public a fi mai grave decât infracțiunile împotriva proprietății
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
omucidere, viol, furt, tâlhărie, furt de automobile). Cu excepția Kuwaitului, în care populația s-a pronunțat pentru pedepse mai severe, în celelalte șapte țări a existat o concordanță în ceea ce privește periculozitatea diferitelor crime (Scott și Al-Thakeb, 1977). Același model al aprecierii periculozității delictelor s-a întâlnit și în Australia, într-o cercetare independentă condusă de Roderic Broadhurst și David Indehermaur (1982). Concluzia: cu variații nesemnificative, indiferent de țară și cultură, oamenii apreciază într-un mod foarte asemănător periculozitatea diferitelor acte infracționale. Imaginea delincvenților
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
opinie publică în legătură cu această problemă sunt relativ inconsistente. Julian V. Roberts (1992, 143) consideră că lipsa de consistență a datelor se datorează metodologiilor utilizate: în unele sondaje s-a cerut respondenților să aleagă o singură sancțiune pentru un tip de delict, în alte sondaje subiecții erau rugați să ierarhizeze sancțiunile legale după gravitatea lor, calculâdu-se scorurile fiecărei sancțiuni. În ambele situații intervin factori care distorsionează rezultatele. Cu toate acestea, se poate trage concluzia că publicul percepe relativ corect funcțiile sancțiunilor prevăzute
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În SUA, proporția celor care se pronunțau în favoarea pedepsei capitale era de 61% în 1936: în 1989, se ridicase la 79% (Flanagan și Maguire, 1990). Și în alte țări, precum Canada, Marea Britanie, Australia, proporția cetățenilor ce susțin pedeapsa capitală (pentru delicte grave, omucidere, crime în serie etc.) este în creștere în ultima perioadă. Julian V. Roberts (1992, 154) explică tendința de creștere a proporției celor care susțin pedeapsa capitală prin aceea că, în ultimele decenii, numărul cazurilor de omucidere a sporit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
infracțiunile cu violență în SUA (după T. Chiricos et al., 1997, 343) Suprareprezentarea criminalității, în general, și a celei cu violență, în special Studiile bazate pe analiza conținutului comunicării în mass-media au relevat că, în totalul știrilor, relatările despre diferite delicte au o pondere de 5% până 25% (Sacco, 1995, 142). Ponderea acestui tip de știri variază în funcție de data și locul efectuării cercetărilor, de tipurile de media avute în vedere și, într-o anumită măsură, de metodologia adoptată de cercetători. Primele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
estetică sau Lumea văzută estetic (1929) și Mărturia unei generații (1929). Le urmează Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor (1932), romanul Al doilea amant al doamnei Chatterley (1934, sub pseudonimul Clifford Moore, ceea ce nu-l ferește de o anchetă judiciară pentru delict de pornografie literară), volumul (de biografii) Oameni excepționali (1934), romanele 1916 (1936) și Orașele înecate (1936), A fost odată un imperiu... (1939), povestirile Vreți să descoperim America? (1935) și Întâia călătorie în jurul lumii (1939). Hărțuit o vreme (este mutat disciplinar
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
natural între indivizi. Și, deși o avansez aici doar cu titlul de ipoteză de lucru, cred că experiența ilegalistă a celor din Partidul Comunist a fost modelul pe care s-a elaborat acea parte a Codului Penal din 1948 rezervată delictelor politice. Cu alte cuvinte, comuniștii au interzis și au pedepsit în Codul Penal exact acțiunile și manierele în care au procedat pentru a accede la putere: conspirativitate, conspirație, uneltire, complot, complici, tăinuitori, informatori, asociere, organizare, propagandă, zvonuri, instigare, trădare, delațiune
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai mult, sursă și origine a răului, a crimelor și violenței exercitate de statul comunist asupra propriilor cetățeni. Cu alte cuvinte, crima cea mare, cea care le-a făcut posibile pe toate celelalte, a fost introducerea în Codul Penal a delictelor în materie politică sau, altfel spus, legea însăși era criminală 2. După 1945 comuniștii au modificat într-o așa manieră legile, încât n-au mai avut nevoie de procuror, avocat, judecător: de facto erau suficiente doar denunțurile și instituția care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
articol 209 pe baza cărora au fost condamnați atâția oameni a fost extrem de generos formulat, pentru că puteai intra la închisoare - exagerez un pic! - chiar și pe baza unei simple priviri care putea fi interpretată politic ca fiind dușmănoasă. Nemaivorbind de delictul de omisiune a denunțării, art. 228, pentru că bănuiesc că scopul anchetatorilor, atunci când au făcut presiuni asupra colegilor dumneavoastră, era să-i încadreze în acest articol, adică să afirme că ei au știut de uneltire dar n-au denunțat. S. Ț
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
A intrat în colibă și, obosit fiind, a adormit. Dimineața l-au găsit colhoznicii, care nu se puteau juca nedenunțându-l, pentru că era de ajuns ca doar unul dintre ei să informeze autoritățile și toți să ia calea Siberiei pentru delict de omisiune a denunțării. Așa că l-au reținut, au informat autoritățile și au venit și l-au ridicat. Mi-a spus că la Chișinău, unde a fost dus într-un arest, rușii s-au purtat excelent cu el, i-au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
s-a dus acasă, eliberat fiind, din cauza autorităților s-a spânzurat. C. I.: Nu a mai rezistat. S. Ț.: Într-adevăr. Apoi, de la Rediu, un sat situat în partea de nord a Iașului, au fost arestați mai mulți săteni pentru delictul de omisiune a denunțului, pentru că nu l-au denunțat pe nepotul doctorului și profesorului universitar Chișleag. Acest nepot era urmărit și căutat de Securitate și a fost găzduit și hrănit de către unii săteni. Cu o parte dintre acești oameni m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vremea lui Dej. Au mai fost arestate personalități precum Paul Goma, dar nu mai erau arestări în masă. Iar dacă mai erau arestați unul sau altul, aceștia erau închiși laolaltă cu deținuții de drept comun. Se eliminaseră din Codul Penal delictele de ordin politic. C. I.: Așadar, ați mai fost încă o dată arestat? S. Ț.: Imediat m-au și luat! C. I.: Dar nu ați anticipat acest aspect? S. Ț.: Ba da, știam că voi fi arestat, dar îmi era indiferent
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și atunci îi taie capul. Făceam ce ni se spunea: "intrați aici! Stați acolo, jos! Nu vorbește nimeni! Ce te interesează? Taci din gură!". Așa s-a desfășurat procesul și m-au condamnat la 3 ani de închisoare corecțională pentru delict de uneltire contra ordinii sociale. Deținut în Penitenciarul Galați C. I.: După ce s-a dat sentința ați fost încarcerat? S. M.: Da, sigur, tot la Galați la penitenciar și am stat până pe 24 mai sau iunie 1951. După sentință n-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cei care aveam încredere unii în alții. C. I.: Pe lângă frică mai era și suspiciunea că cineva informează și nu știai cine este sau nu informator și-i suspectai pe toți. Exista în Codul penal din 1948 acel articol despre delictul de omisiune a denunțării 11, adică dacă știai o faptă sau dacă știai că cineva a vorbit împotriva regimului și nu ai denunțat, făceai pușcărie. N-au avut de suferit turnătorii din camere? I. N.: Dumnezeu să-i știe! C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]