3,498 matches
-
nu se mai tocmesc. Acceptă ceea ce cer : suma, libertatea de acțiune. Îmi urmează planurile, nu-mi mai dau ordine. Nu-mi mai impun programul, punctualitatea lor cazonă. Nu înțeleg vreodată despre ce e vorba. Chiar când ascultă, ca niște viței, delirul meu. — Uneori, știți, îmi dau drumul la gură. Să le explic de ce e de așteptat să apară, ciclic, cazuri speciale. Excepții, excrescențe ale vieții, dar și necesare vieții. În fața cărora ura și tâmpenia lor disciplinată nu pot avea efect. Sunt
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aripa unei muște peste buza vecinului Vornicu. Trase ziarul, îl ridică sus sus : „Înfăptuirea neabătută, făurirea societății multilateral dezvoltate“, și se clătina sub greutatea cuvintelor, lăsă ziarul să cadă lent lent, o piruetă și țop, în picioare, țeapăn, galeria în delir, parterul înmărmurit, urlă copiii de entuziasm, s-ar cutremura cupola. Luminița schioara cea înaltă și buzată răsfoiește, probabil, printre atâtea diagrame și dosarul de divorț, Grefu gâfâie, peste ultimul număr din Sportul, domnul Pasăre trage în tuș complicatele rețele. Impertinenta
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
el se simțea puternic, căci fiecare secundă era trăită la modul absolut, plenar. Timpul și spațiul își pierdeau orice importanță și niciunul dintre noi nu putea socoti cật trecuse de la întậlnirea noastră, căci miracolul regăsirii căpăta în permanență sensul unui delir magic. Înțelesesem împreună că nimic nu durează în univers, că înseși legile naturii nu dovedesc nimic etern, definitiv, că omul devine omologul zeilor numai prin iubire, căci ea este singura forță capabilă să eternizeze tranzitoriul și să ne treacă “dincolo
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
acoperită, "A spaimelor-ne proprii umbră-nurieșită, 55"Pe-oglinda cea pustie a conștiinței omenești. "Icoană minciunoasă de ființi viețuitoare - "Mumia timpului - "De balsamul speranței ținute în răcoarea "A groapei locuință; nu aceștia oare 60" Ii zici tu nemurire-n febrea delirului? {EminescuOpIV 16} "Și pe speranți, pe cari le desminte putrezirea, "Bunuri sigure-ai dat. "De șase mii ani moartea nu-și ține ea tăcerea? "Văzut-a de atuncia vr-un mort reînvierea 65"Să-ți spună că dincolo vei fi recompensat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
rezemat pe pieptul tău. Cungiurînd-un braț molatec gâtul tău cel alb ca zarea, Apăsând fața-ți roșită pe-al meu piept bătând mereu, Eu cu ceealaltă mână pe-ai tăi umeri de ninsoare: Locul aripelor albe le-aș căta-n delirul meu! {EminescuOpIV 43} 1870-1872 {EminescuOpIV 44} {EminescuOpIV 45} LA MOARTEA LUI NEAMȚU Lăsați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a lui inimă de fier, Căci de stele mai aproape el le dă acuma
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-a fi mic 60Viața-mi, cum o duce tot omul de nimic, Supus doar ca nealții la suferințe grele, Unind cu ele știrea nimicniciei mele. O, pârghie a lumii, ce torci al vremii fir, Te chem cu desperare în pieptu-mi - cu delir, {EminescuOpIV 300} Răspunde-mi cine-i suflet al lumii? Dumnezeul? Orbirea? nepăsarea? e binele - e răul? Tu taci!... și piatra tace... și tu ești piatră... Bine, Mi-oiu chinui dar mintea - să răspund pentru tine. Orbirea? nepăsarea?... Nevinovat-orbire Cât de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
viscole rebele Sparge nourii aspri amestecați cu stele. Reci și triști petrec soții, căci iarna-n vremi eterne Văl de argint de ghiață câmpiilor așterne Și din ruini de ghiață reci vânture respir, Ce turbur marea tristă prin lungul ei delir Ș-amestec cu-a lor cântec ghețos și amorțit Cântecul mărei dulce senin și liniștit. Dar noaptea.,. când sosește a mieze-nopții oră, Când cerul bun ca norul de raze se coloră, Când peste Nord plutește superb astrul polar Și-aruncă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca întîiu, - același trunchiu, aceeași galbenă lumină de lună străbate prin stâncile sdrobite și lumină planul cel ruinat. Mureșanu arată că s-ar fi deșteptat din somn neliniștit, cu visuri de impresiune puternică. Fruntea sa e ostenită și fața în delir adânc. Musica melodramisă, încet, aria lui: Deșteaptă-te Române. - El o declamă încet și expresiv). l3. SUS ÎN CURTEA CEA DOMNEASCĂ (cca 187O ) Sus în curtea cea domnească, La domnia din Bârlad, Șade tânăr Domnul Vlad - Sub căciula-i țărănească
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
închiși dormeam ca dus. Ce liniște mă prinse în caosu-i nespus. În roșu întuneric părea că mor... părea Că sufletu-mi e-o rană și inima-mi o stea. Treceau inregulare, nebune, fără șir Icoanele pierdute ca-ntr-un adânc delir. Deodat-am deschis ochii și te-am văzut pe tine Cum știi tu, turturică, să lingușești de bine. {EminescuOpIV 497} 4O. MEDICUL SĂRACILOR (cca 1875 ) Prin murii ulicioare-ntunecate Calci pospăind cu piciorușul tău. Cu fruntea-n cozi de aur adunate
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
banii clasei muncitoare. Politica îngroașă zi de zi oastea rătăciților. Dacă scoți broasca din gura șarpelui, acesta urlă că i-ai răpit libertatea deliciosului său ospăț. Libertatea va spulbera, probabil, toate cătușele moralei. Un principal ingredient al democrației incipiente este delirul. În politică, autocrația este sinucigașă. Aici lucrurile sunt clare. Deștepții suntem noi, iar paparudele - întotdeauna alți. Politica mizează pe virtuțile amneziei. Populismul este cea mai râncedă democrație. Rolul diplomaților e să complice politica până la neantizare. Dictatura ne dăruise voluptatea cititului
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Timpul și noi ne intercondiționăm. Fiecare este ceea ce face celălalt din el. Cu timpul, vârsta începe să-și dezvăluie talia. Atenție ! După ce depășim dealul, timpul prinde viteză. Semenii ne mănâncă marele dar de la Dumnezeu : timpul. Precum Vezuviul, bătrânețea este un delir stins. Tăria noastră constă în aceea că suntem conștienți de provizoratul nostru. De multe ori, timpul e ca oglinda. Nu păstrează nici un chip. Pentru om, timpul se măsoară de la pierderea Paradisului. Popoarele subdezvoltate nu reușesc să imprime timpului o viteză
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tragică a vieții. Marea artă dialoghează nestingherit cu timpul și cu spațiul. Poezia rămâne un superlativ al subiectivității. După debut, unii poeți se repetă. Alții - nici atât. Creația poate fi o plesnitură de lumină. În artă, noutatea trece prin stadiul de delir. În artă nu e ca în economie. Aici performanțele sunt aleatorii. Unii dintre poeții actuali sunt chinuiți de cuvinte, nu de idei. Poezia actuală șochează, dar nu mai ajunge la orgasm. Va mai conduce arta balul ? Mercantilismul transformă și arta
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
meziu, rezultatele pentru etimologismul nostru ar fi mult mai mari, căci am regăsi până [și] sintaxa noastră mult mai analitică, ba [pînă și scrisoarea fonetică a pluralelor. [LIMBA ITALIEI ȘI LIMBA ROMÎNEASCĂ] 2262 Italia, lumea schimbată la față, pământul în delir, soarele beat. Limba ei, muzica celui mai mare maestru al ei, muzica nu e decât limba română prinsă-n muzică, limba română măsurată pe note, limba română cântată în apoteoza unei feerii. [... ] 102 {EminescuOpXV 103} OBSERVAȚII DE AMĂNUNT ["CUVÎNT... "] 2275B
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
despre existența noastră. Gândire - Interiorizare a exteriorului. Există lucruri create pentru noi pe care, eu toate acestea, nu le putem cunoaște. Vârsta - sex - individualitate - ]2 Ce este interesul? Impulsuri. A organiza aceste impulsuri - independente - o conformare organizată la țel Somnambulismul *** delir, ***. Limbi străine. Iubire Memorie - o însușire a nervilor umani. Lemn - violină. Conștiință - o soră a memoriei - baza nu este memorie; Simțirea - aceeași. Ne amintim cu ajutorul simțirii și reproducem cu ajutorul intelectului. Amintirea este identitate cu sine însuși. Viclenie și prostie. Spirit
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
că metoda imanenței este legată de agnosticism. Pusă deoparte teologia naturală, «credința, începutul și temeiul oricărei religii, trebuie repusă într-un sentiment care să genereze nevoia de divin». Aceste idei pentru papa Pius al X-lea sunt pur și simplu deliruri. Și cu delirurile lor, moderniștii «se laudă că reformează Biserica!». Moderniștii ar voi să «acomodeze» dogmele Bisericii «opiniilor filosofiei»; și, în timp ce aruncă vechea teologie, «caută să pună în locul ei una nouă, într-o totală sintonie cu delirurilor filosofilor». Însă cu
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
este legată de agnosticism. Pusă deoparte teologia naturală, «credința, începutul și temeiul oricărei religii, trebuie repusă într-un sentiment care să genereze nevoia de divin». Aceste idei pentru papa Pius al X-lea sunt pur și simplu deliruri. Și cu delirurile lor, moderniștii «se laudă că reformează Biserica!». Moderniștii ar voi să «acomodeze» dogmele Bisericii «opiniilor filosofiei»; și, în timp ce aruncă vechea teologie, «caută să pună în locul ei una nouă, într-o totală sintonie cu delirurilor filosofilor». Însă cu aceștia religia se
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
pur și simplu deliruri. Și cu delirurile lor, moderniștii «se laudă că reformează Biserica!». Moderniștii ar voi să «acomodeze» dogmele Bisericii «opiniilor filosofiei»; și, în timp ce aruncă vechea teologie, «caută să pună în locul ei una nouă, într-o totală sintonie cu delirurilor filosofilor». Însă cu aceștia religia se îndreaptă spre ruină: «Ah! Cu adevărat orbi și călăuze ale orbilor, prea plini de mândrul nume de știință, delirează până într-acolo că ajung să pervertească conceptul veșnic de adevăr și sentimentul religios natural
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
percepută, în țara mea, tragedia balcanică. Iată de ce compatrioților 236 mei cele petrecute în spațiul sud-dunărean li se par o nebunie inexplicabilă. Războaiele televizate în direct din post-istorie spun însă altceva. Din ele se vede legătura directă dintre utopia protoistorică, delirul de grandoare istoric și distopia catastrofală la care asistăm în prezent. Căci oameni politici ca Radovan Karagici sau Miloșevici, ca și alții asemănători din celelalte grupuri etnice, n-au făcut decât să împingă până la ultimele consecințe doctrinele naționale, prezente de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
definiri explicite le regăsim în Antichitate. La greci este folosit termenul μαντική (mantică), iar la latini, divinatio. Termenul grecesc se raportează la un substantiv subînțeles, acela de știință sau artă. Platon propune următoarea etimologie: μαντική vine de la μανια, care înseamnă delir sau nebunie. Această trimitere face apel, cu siguranță, la starea de excepție pe care poate să o atingă devinul (persoana care practică divinația), ea mergând până la delir, transă și chiar nebunie. În cele din urmă, pentru antici, practica ghicitului (fie
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
știință sau artă. Platon propune următoarea etimologie: μαντική vine de la μανια, care înseamnă delir sau nebunie. Această trimitere face apel, cu siguranță, la starea de excepție pe care poate să o atingă devinul (persoana care practică divinația), ea mergând până la delir, transă și chiar nebunie. În cele din urmă, pentru antici, practica ghicitului (fie că se numește mantică, fie că se numește divinație) poate fi definită ca fiind cunoașterea venită de la zei. Să nu uităm însă că această cunoaștere cu totul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de "a te pune în situație" și ocupând o poziție oarecum distantă în fața fenomenului divinatoriu, am ținut cont în interpretările și analizele noastre de ceea ce Jeanne Favret-Saada numea "credulitate", "anacronism", "originea răului", "tentația imposibilului", "cuvântul și puterea sa", "atingerea", "privirea", "delir individual", "delir colectiv" etc. Totuși, spre deosebire de cercetarea vrăjitoriei, în care "cuvântul înseamnă război" și nu informație, în analiza socioantropologică a divinației accentul cade tocmai invers, pe informație și cunoaștere. Aici greu nu este să afli ceva, ci să controlezi discursul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
te pune în situație" și ocupând o poziție oarecum distantă în fața fenomenului divinatoriu, am ținut cont în interpretările și analizele noastre de ceea ce Jeanne Favret-Saada numea "credulitate", "anacronism", "originea răului", "tentația imposibilului", "cuvântul și puterea sa", "atingerea", "privirea", "delir individual", "delir colectiv" etc. Totuși, spre deosebire de cercetarea vrăjitoriei, în care "cuvântul înseamnă război" și nu informație, în analiza socioantropologică a divinației accentul cade tocmai invers, pe informație și cunoaștere. Aici greu nu este să afli ceva, ci să controlezi discursul celuilalt, să
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ironică a autorului, prin trimiterea la unul din personajele clasice ale literaturii comice din toate timpurile: nebunul. În cel mai general sens, nebunul e definit printr-un comportament aberant, în raport cu normalitatea care, la rândul ei, e dată de comportamentul majorității. Delirul și halucinația plasează nebunul ("ființă amfibie"), simultan, în două lumi antinomice, a căror interferență provoacă, în public, teamă și curiozitate. La Caragiale, nebunul devine un personaj central, o dată cu apariția primului text antijunimist, "Puțul nebunului. Basm junimist"256, o parodie după
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
necondiționat, trăind această capitulare ca pe o victorie personală". E un unghi care privește doar dimensiunea lirică, în care efectul estetic este generat de "o mânie afectată, o injurie afectată, un râs afectat și deghizat" și se constituie într-un "delir savant și artificial." Altfel spus, acest receptor corespunde, în plan afectiv, intențiilor autorului, și este, până la urmă, o prelungire, o proiecție a sa în spațiul alterității. Artificiul, poza, bufoneria, așezate de Ștefania Mincu sub semnul "afectării", ca trăsătură esențială a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe un car, cu punere în scenă și în corp. Forța lirică a imaginii nu le scapă celor mai cerebrali dintre iacobini. A intra în arenă, în jocul de forțe înseamnă a remobiliza vechea armată a dorinței, eterna panoplie a delirului alegorii, prosopopee, embleme și portrete. De unde autodafeurile și războiul arsenalelor de glorie. Nu distrugi idolii regimului anterior decât ca să-i impui pe ai tăi. Leninoclaștii din 1989, de la Moscova, sunt basilatrii din 1992: în Occident, soclurile statuilor demolate nu rămân
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]