KorAP: Find »[drukola/base=desăvârșit & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...95 96 97 ...199 >

4,974 matches

Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206

care sunt conștienți de natura tainică a trupului lui Hristos. Fidelitatea, ca și luciditatea, se învață mereu din experiența greșelii. Îmi spun astăzi că paginile sufocate de exasperare n-ar fi trebuit scrise cu sarcasm, dar îmi lipsește înțelepciunea celor desăvârșiți. Dincolo de orice asperități, cred că acest volum s-a născut înăuntrul unui legământ de fidelitate față de Evanghelie. Reacțiile adverse „la vedere” m-au mirat așadar mai puțin decât declarațiile otrăvite ale unor „confrați” care au mereu ceva de comentat în

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
la vărsat” măruntaiele de nepovestit ale vieții domestice românești. Atunci, intelectualii și muncitorii trăiau solidaritatea proletară a neputinței. Amintirile din vechiul București au însă un farmec tragic: „Ajungeam în Dămăroaia, printre casele țărănești cu sere în miniatură, și, în bezna desăvârșită a străduțelor neasfaltate, coboram pentru a ne simți câteva clipe liberi, obraznici și nemuritori” (p. 151). Revin apoi, ca și în paginile celorlalți autori, referințele indepasabile la Pif-Gadget (mult mai greu de găsit pentru puștii născuți la sfârșitul anilor ’70

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
și el penibilismele lui, bețivul cartofor de Dimitri are pasiuni sublime, recele și intelectualul Ivan are pasiuni joase, chiar și Smerdeakov e capabil de fraze de neuitat. Asta-i viața!” Recunosc că geniul polifonic al lui Dostoievski este modelul aproape desăvârșit al mărturisirii care cunoaște valoarea apofatică a tăcerii. La el, discreția auctorială nu suspendă vertijul instrospecției psihologice și nici verdictul final. Dar polifonia nu înseamnă ambiguitate. Pe lângă celebrele opuri, trebuie să citim jurnalele și sutele de articole de presă ale

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
viață ascunsă și necunoscută. Arhimandritul Emilianos descrie treptele vieții monastice în cadența lor mistagogică. Parcursul ascendent al vieții fiecărui creștin cunoaște în monahism o pantă mult mai abruptă. Întreaga strădanie a monahului este de a recâștiga harul botezului și curăția desăvârșită a celor care s-au unit cu Hristos ca într-o nuntă. Nunta e metafora centrală în scrierile profeților din Vechiul Testament și o figură recurentă în scrierile pauline. În lumina acestei corespondențe între monoteism și monogamie, monahismul apare ca un

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
recapitula dialectic toate achizițiile meritorii ale culturii seculare. O hermeneutică teologică a istoriei religiilor ne-creștine presupune elaborarea unui sistem de corespondențe terminologice și conceptuale, cu ajutorul căruia neofitul poate identifica într-o anumită tradiție (e.g., elenismul platonizant) elementele de adevăr desăvârșit (e.g., critica idolatriei) și neadevăr viciat care, la întâlnirea cu revelația creștină, se limpezesc definitiv. Atributul nuanțelortc "Atributul nuanțelor" Prioritatea teologiei ne reamintește însă faptul că recuperarea strict istorică și culturală a tezaurelor tradiției creștine nu poate reprezenta un scop

[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470

Eliade, iar trecerea timpului nu făcea decât să crească exigențele justiției retroactive: după 1960, în special după geniala Hannah Arendt și cartea ei de răsunet, Eichmann in Jerusalem, conceptualizarea metafizică (Holocaustul ca rău radical sau ca expresie ultimă a banalității desăvârșite a răului tehnologico-birocratic, inevitabil în logica „proiectului Luminilor”, deci a modernității occidentale) și teologico-mistică (Shoah ca fenomen unic, singular, incomparabil) a tragediei evreilor europeni nu mai lăsa loc mărturisirilor tardive, sincere sau tactice. Trecerea timpului agrava chestiunea, fiindcă Holocaustul a

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397

acolo, la brîul corabiei noastre, așa cum capul uriașului Holofern atîrna la brîul Iuditei. Această ultimă operațiune luă sfîrșit pe la amiază, cînd marinarii coborîră la teuga, ca să prînzească. Pe puntea, pînă atunci plină de forfotă, dar acum pustie, domnea o tăcere desăvîrșită. Peste apă, o liniște încordată își desfășura, ca un nesfîrșit lotus galben, de aramă, tainicile aripi. Trecură cîteva minute, în această liniște absolută, Ahab ieși singur din cabina lui. După ce făcu vreo cîțiva pași pe puntea de comandă, se opri

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
tot soiul de obiecte, inclusiv bastoane și mînere de umbrelă sau de cravașe. Falca e tîrîtă cu greu pe bord, de parc-ar fi o ancoră; iar la momentul potrivit - cîteva zile după celelalte operațiuni - Queequeg, Daggoo și Tashtego, dentiști desăvîrșiți, încep să extragă dinții. Cu o sapă ascuțită, Queequeg taie gingiile, apoi falca e prinsă în belciuge și agățată de un vinciu, astfel încît dinții sînt extrași cam la fel cum boii din Michigan sînt puși să smulgă rădăcinile stejarilor

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Ptolemeu Filopator a depus mărturie despre elefantul african, am depus eu atunci pentru balenă, proclamînd-o cea mai pioasă dintre făpturile acestei lumi. Căci, potrivit regelui Juba, elefanții marțiali din antichitate salutau adesea zorile cu trompele lor ridicate în cea mai desăvîrșită tăcere. Comparația asta riscantă, între elefant și balenă, întemeiată pe unele aspecte ale trompei celui dintîi și ale cozii celeilalte, nu înseamnă nicidecum că aceste organe și cu atît mai puțin făpturile cărora le aparțin, pot fi puse pe picior

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
iar deasupra e acoperită complet cu un capac mare și înclinat, făcut din șipci trainice. Scoțînd acest capac, vezi cele două cazane uriașe, fiecare cu o capacitate de mai multe butoaie. Cînd nu sînt folosite, sînt păstrate într-o curățenie desăvîrșită; uneori sînt frecate pe dinăuntru cu piatră și nisip, pînă strălucesc aidoma unor boluri de argint, pentru punci. în timpul carturilor de noapte, unii mateloți bătrîni și cinici din fire se furișează înlăuntrul lor și se ghemuiesc acolo ca să tragă un

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
oasele albe ale balenei și scuipînd cu ciudă în toate părțile, de jur-împrejur. Cufundată în bezna aceea neagră, cu încărcătura-i de sălbatici și de flăcări și cu hoitul acela care fierbea în cazanele sale, corabia Pequod părea o întruchipare desăvîrșită a sufletului monomaniacului său comandant. Cel puțin așa îmi apărea mie, în vreme ce stăteam la cîrma corabiei de foc, pe care-o călăuzeam, în tăcere, ore și ore în șir. învăluit eu însumi în beznă, vedeam și mai bine roșeața, nebunia

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Guineei! Cînd mă gîndesc la toate lucrurile astea, pe care abia acum le înțeleg pe deplin, căci înainte le bănuiam numai pe jumătate - cînd mă gîndesc că, vreme de patruzeci de ani, m-am hrănit doar cu uscături sărate - simbol desăvîrșit al uscăciunii sufletului meu! - deși, pe pămînt, pînă și cel mai sărac dintre oameni are la îndemînă zilnic fructe proaspete și poate frînge zilnic pîinea caldă a lumii, în timp ce eu ronțăi pesmeți mucegăiți! - departe, despărțit prin oceane întregi de tînăra

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
cam în rînd cu călcîiul lui Ahab. De la înălțimea asta, balena putea fi văzută înotînd cam la o milă în fața corabiei; fiece tălăzuire a mării îi dezvăluia cocoașa înaltă și scînteietoare; jeturile îi țîșneau regulat în văzduh, într-o tăcere desăvîrșită. Marinarii credeau, în naivitatea lor, că erau aceleași jeturi tăcute pe care le zăriseră mai demult, pe apele ninse de lună ale Atlanticului și ale Oceanului Indian. Ă Nici unul dintre voi n-a văzut-o pîn-acum? exclamă Ahab, adresîndu-se oamenilor cocoțați

[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

care se reabilitează și sunt citați pe brigadă? Sunt nenumărate teme pe care le-am citit În ziar? Iată, credem noi, nu păcatele, ci meritele principale ale nuvelelor noastre. Iată imaginea - e drept, Încă nu deplină și În cele mai desăvârșite culori - a unei societăți noi, În care milioane de oameni descopăr viața, În care mii de brigadieri Își construiesc Patria și conștiința de oameni noi, În care zeci de mii de muncitori adorm cu gândul la sporurile viitoare ale muncii

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
știut Camilar să dea viață acestor eroi. Studiind condițiile În care ia naștere Într-o democrație populară o gospodărie agricolă, Eusebiu Camilar nu a pătruns Întotdeauna realitatea În toată complexitatea ei și mai ales nu a izbutit să dea o desăvârșită realizare artistică acestui deosebit de bogat material de viață, care i-a stat la Îndemână. În articolul său din Contemporanul, tov. I. Vitner afirma că principala lipsă a romanului lui Camilar este nerealizata prezentare a rolului partidului În Înfăptuirea gospodăriei colective

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
literaturii pentru copii, se insistă tocmai asupra acestei laturi, de a prezenta În mod realist școala nouă legată cu mii de fibre de viața societății. N-am putea spune că În cartea Gicăi Iuteș această problemă e soluționată În mod desăvârșit, dar eroii ei apar În clasă și acasă În mediul lor social. Autoarea reușește să ilustreze adeseori cum educația școlară se Împletește cu educația de acasă, cum familiile muncitorești din care fac parte copiii sădesc În sufletul lor dragostea pentru

Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398

puncte esențiale, care demonstrează, implicit, de ce invazia romanului polițist american a scos în evidență precaritatea stilistică, uscăciunea lingvistică și infantilismul cultural al literaturii detectivistice britanice: din cauza absenței legăturii organice dintre limbaj și conținut. Solemnitatea, eleganța, conotația socială a englezei împiedică desăvârșita conectare a temei la uneltele lingvistice. Prima - și esențiala - constatare a lui Raymond Chandler privește o subtilitate neobservată decât de un practician al scrisului: fluiditatea. Engleza americană e o limbă la fel de maleabilă ca engleza din vremea lui Shakespeare, un idiom

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
la uneltele lingvistice. Prima - și esențiala - constatare a lui Raymond Chandler privește o subtilitate neobservată decât de un practician al scrisului: fluiditatea. Engleza americană e o limbă la fel de maleabilă ca engleza din vremea lui Shakespeare, un idiom de o versatilitate desăvârșită, care acceptă cu ușurință cuvinte noi, sensuri noi pentru cuvinte vechi, împrumutând după bunul-plac și cu ușurință din practica altor limbi (Chandler, 2000, p. 35). Într-adevăr, capacitatea de a compune și recompune cuvintele (în stilul germanei) a devenit una

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
autorului: Nu am nici o ezitare să-mi pun în joc reputația literară pe care o am acum sau o voi avea vreodată și să mizez pe viitorul literar al acestui scriitor. Fiecare rând al lui Chandler e compus cu un desăvârșit control al artei scriitoricești (MacShane, 1976, p. 89). (Ca informație pur anecdotică, numele lui Morton Thompson - altminteri un jurnalist, romancier și scenarist de oarecare notorietate în anii ’40-’50 - a rămas în amintirea urmașilor mai ales ca autor al unei

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
și amanți de teapa lui Chris Lavery. Înarmat cu aceste informații, Marlowe decide că următoarea lui escală va fi locuința recentului amant. Imagine clasică a gigoloului, Lavery e un amestec de cinism și bădărănie. Frumusețea fizică e dublată de un desăvârșit egoism și de un înspăimântător dispreț față de morală. Printre minciuni și refuzul de a admite evidențele, Marlowe distinge, totuși, o geană de adevăr: Lavery n-a fost în Mexic cu Crystal. Asta nu înseamnă că el nu a fost în

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
cărțile și-mi servi o chintă roială de pică, la popă. - Sunt mai puțin primejdios cu un Steinway, zise el. În acest scurt capitol - inutil și emfatic, după părerea unor comentatori - putem descifra secretul scriiturii lui Chandler, născută dintr-o desăvârșită artă a contrapunctului. Polițistul-prestidigitator este un personaj plin de secrete și previzibil, totodată, așa cum sunt mulți dintre „ciudații” întâlniți de Marlowe. Strania pereche unchi-nepot, gorila Toad și pistolarul oligofren Alfred, trec la fel de meteoric - și memorabil - prin existența lui Marlowe doar

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
pe loc și mă privea cu țigara în mână. Nu se mișcă și nici nu făcu vreun gest când mi-am întors capul spre el. Stătea neclintit. Nemișcat. Marile calități ale romanului trebuie căutate în astfel de stampe de o desăvârșită eleganță literară. Retras la o semidistanță convenabilă, Marlowe se rezumă la postura observatorului obiectiv al universului pe care nu-l mai suportă. Nu simte nevoia nici să facă dreptate, nici să pedepsească vinovații, nici să-și dovedească inteligența. Singurul lucru

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
destul de mult de când se întorsese acasă și se certaseră. S-a împiedicat și a căzut peste pat. Am intrat în cameră și am văzut-o încercând să-i pună corsetul la loc. Dar era deja mort. Deși narată cu o desăvârșită obiectivitate, scena lasă loc speculațiilor. Cumberland nu pare să omită argumentele în defavoarea fiului său, dar întrebările se ridică de la sine: și-a ucis Betty soțul sau, dimpotrivă, a încercat să-l salveze? În oricare dintre situații, e limpede că are

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
Și totuși, o anumită inconsistență în construirea personajelor, diluarea acțiunii, mutată dintr-un loc în altul (din Los Angeles în Esmeralda), imprecizia în conturarea tramei încurajează speculațiile conform cărora Chandler n-ar mai fi avut energia necesară pentru un control desăvârșit al textului. Acestor imputări - nu lipsite de îndreptățire - li s-ar putea răspunde că, în schimb, a mizat pe o savantă tehnică a amânării. Neavând probe, Marlowe își folosește intuiția. Relația cu Eleanor King este, din acest motiv, ambiguă și

[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

intensificând lupta contra influențelor sectelor religioase străine și a bolșevismului, care distrug sufletul românesc. Lozinca noastră să fie: iubirea de neam și de țară. Prin munca și economia noastră să contribuim la normalizarea economică și la dezvoltarea producției naționale. Menirea desăvârșită a femeii să fie o completare a îndatoririlor sale de soție și mamă, prin colaborarea conștientă și luminată la viața țării, iar femeia viitorului să fie îndrumată spre muncă independentă și de inițiativă care ușurează povara statului. Unificarea sufletului dintre

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]