6,256 matches
-
sentiment. (Wey 1845: 399-400) În 1690, în al treilea dialog din Parallèle des Anciens et des Modernes, Charles Perrault vorbea despre dificultatea de a introduce pasaje descriptive. Acest fapt îl determină să critice atât cadrul narativ, cât și pe cel descriptiv din dialogurile platoniciene, ale căror excese nu pierde niciodată ocazia să le critice: Trebuie să mărturisim că Platon nu a tratat superficial arta dialogului, el își stabilește bine scena unde acesta are loc, își alege și își păstrează cu atenție
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
anumit scop, fără însă a-l depăși" (1884:614), el arată de fapt ceea ce conferă fiecărei descrieri o ordine întotdeauna specifică: orientarea argumentativă care rezultă din logica inserării într-un anumit text (narativ, argumentativ sau de altă natură). Refuzul pasajului descriptiv își găsește explicația în special în perceperea caracterului eterogen al acestuia și al aspectului ușor bizar pe care-l prezintă în raport cu contextul în care se află inserat. Toate criticile confirmă faptul că o ipoteză lingvistică și textuală trebuie în mod
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mod necesar să țină cont de eterogenitatea compozițională. Vom vedea în capitolul 7 cum, în epoca clasică, reguli stricte generează inserția secvenței narative într-un dialog teatral. Problema eterogenității, în privința căreia clasicii sunt mai receptivi, depășește cu mult cadrul secvenței descriptive. Retorii și stilisticienii menționează încă un aspect negativ al descrierii: tendința de depersonalizare. Dacă narativul este considerat ca fiind un aspect pozitiv, aceasta se datorează faptului că este prin esență antropomorfic. Așa cum s-a văzut în capitolul precedent, prezența centrală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
introduce, la acest nivel tematic, o nouă ruptură sau o eterogenitate suplimentară. Soluția stilistică la aceste probleme diverse poate fi regăsită în preceptul homeric, atât de apreciat de Lessing: "Homer [...], în general, are pentru fiecare obiect doar o singură trăsătură descriptivă. Pentru el, o corabie este neagră sau înaltă sau rapidă; în cel mai bun caz, e neagră și cu rame: el nu merge mai departe cu descrierea [...]" (1964 (1766): 111). În ceea ce îl privește pe d'Albalat, această reducere la
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
umane (portretul) sau non-umane (descrierea propriu-zisă). În planul lingvisticii textuale, respingerea unei orientări normative va avea drept consecință renunțarea la orice demers în acest sens, ceea ce nu va face decât să împiedice o reflecție generală asupra funcționării specifice a procedurilor descriptive 17. Teoretizând secvențialitatea descriptivă și lăsând la o parte, cel puțin pentru moment, fenomenele de eterogenitate textuală (raporturile sale cu narațiunea, argumentația, explicația etc.), ne rămâne doar să încercăm să găsim, dincolo de diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descrierea propriu-zisă). În planul lingvisticii textuale, respingerea unei orientări normative va avea drept consecință renunțarea la orice demers în acest sens, ceea ce nu va face decât să împiedice o reflecție generală asupra funcționării specifice a procedurilor descriptive 17. Teoretizând secvențialitatea descriptivă și lăsând la o parte, cel puțin pentru moment, fenomenele de eterogenitate textuală (raporturile sale cu narațiunea, argumentația, explicația etc.), ne rămâne doar să încercăm să găsim, dincolo de diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă mult mai structurată față de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriptive 17. Teoretizând secvențialitatea descriptivă și lăsând la o parte, cel puțin pentru moment, fenomenele de eterogenitate textuală (raporturile sale cu narațiunea, argumentația, explicația etc.), ne rămâne doar să încercăm să găsim, dincolo de diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă mult mai structurată față de ceea ce s-a cerut până acum. 2. De la enumerație la secvența descriptivă Așa cum apare în articolul "Descrierea" din Enciclopedie: "O descriere este enumerația de atribute ale unui obiect". Enumerația apare deci, în acest caz, drept baza
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
eterogenitate textuală (raporturile sale cu narațiunea, argumentația, explicația etc.), ne rămâne doar să încercăm să găsim, dincolo de diferențele pur referențiale și tematice, o procedură descriptivă mult mai structurată față de ceea ce s-a cerut până acum. 2. De la enumerație la secvența descriptivă Așa cum apare în articolul "Descrierea" din Enciclopedie: "O descriere este enumerația de atribute ale unui obiect". Enumerația apare deci, în acest caz, drept baza sau gradul zero al procedurii descriptive. Din această cauză o putem oare considera un non-text, așa cum
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
s-a cerut până acum. 2. De la enumerație la secvența descriptivă Așa cum apare în articolul "Descrierea" din Enciclopedie: "O descriere este enumerația de atribute ale unui obiect". Enumerația apare deci, în acest caz, drept baza sau gradul zero al procedurii descriptive. Din această cauză o putem oare considera un non-text, așa cum Valery lăsa să se înțeleagă în cele afirmate mai devreme? Următoarele două exemple, literar și publicitar, fac apel, în mod evident, la două procedee similare. Cel dintâi reprezintă reclama unei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și care sunt deci stabile, ordinea primelor trei paragrafe ar putea fi modificată, precum și ordinea elementelor enumerate de fiecare dată. După inventarul acestor componente sau părți ale fiecărei "cărți" din enciclopedia respectivă, odată denumită ceea ce eu numesc tema-titlu a secvenței descriptive (denumirea colecției "Descoperiri Gallimard"), apare și o evaluare care vine să dea sens enumerării (rămasă de altfel neterminată, dacă este să luăm în considerare punctele de suspensie): prin exagerarea cantității ("atât de multe lucruri") sau printr-o primă proprietate, urmată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de altfel neterminată, dacă este să luăm în considerare punctele de suspensie): prin exagerarea cantității ("atât de multe lucruri") sau printr-o primă proprietate, urmată imediat de o altă proprietate: "în culori, în format de buzunar". Orientarea argumentativă a secvenței descriptive apare cu claritate la sfârșitul procesului de valorizare ("niciodată" , "prima"): invitația implicită care poate fi derivată de aici este un act ilocuționar subiacent recomandării și suscitării interesului pentru a fi cumpărată. Următorul paragraf descriptiv, dezvoltat ca întindere (un extras din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de buzunar". Orientarea argumentativă a secvenței descriptive apare cu claritate la sfârșitul procesului de valorizare ("niciodată" , "prima"): invitația implicită care poate fi derivată de aici este un act ilocuționar subiacent recomandării și suscitării interesului pentru a fi cumpărată. Următorul paragraf descriptiv, dezvoltat ca întindere (un extras din Le Souverain poncif de Morgan Sportès), foarte asemănător inventarului întocmit de un executor, are avantajul de a fi foarte explicit prezentat ca o "extrem de plictisitoare enumerare": (2). Și cum Xerox tăcu, Rauk făcu o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la Chine s'éveillera... Ce mai, Esther transformase micuța noastră garsonieră într-un cuibușor de îndrăgostiți, modest și cochet! Luxos chiar, aș putea spune... Morgan Sportès, Le Souverain poncif, Balland, 1987 Astfel de enumerări prea puțin ordonate contrastează cu structura descriptivă, fie ea și elementară, a următoarei prezentări dintr-un articol de presă despre Charlie Chaplin: (3). O mică mustață neagră și-o pălărie melon, neagră și ea. O scurtă, dar foarte precisă descriere a amicului public Nr. 1: Charlot [...] Din
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descriere elementară ("scurtă"), dar suficientă ("precisă"). Este foarte interesantă construcția secvenței minimale: prima frază descrie două obiecte succesive: mustață și melon; fiecare este completată (prin intermediul predicatelor calificative PRq) cu câteva proprietăți: mărimea mustății: mică și pălăria: neagră. Se dau propozițiile descriptive elementare (notate în cele ce urmează cu pd) legate între ele prin enumerativul și: Mustață << PROPR (mărime) PRq antepusă << mică << PROPR (culoare) PRq << neagră ȘI (conector) O pălărie melon << PROPR PRq (comparativ) << de aceeași culoare Următoarea frază cuprinde un segment
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
antepusă << mică << PROPR (culoare) PRq << neagră ȘI (conector) O pălărie melon << PROPR PRq (comparativ) << de aceeași culoare Următoarea frază cuprinde un segment metalingvistic ("scurtă descriere") și, mai ales, introduce un element nou: numele propriu, tema-titlu care atribuie subiectului determinat propozițiile descriptive precedente: Charlie, desemnat mai întâi prin antiteza unui sistem calificativ utilizat deseori în presă: "dușmanul public nr. 1". Această modalitate de a oferi cititorului tema-titlu, intenționat cu întârziere, apărând după câteva elemente care prezintă o relație de metonimie 18, introduce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
efect de așteptare din care ar putea rezulta o formă de enigmă, dacă ar fi situat într-un text de o mai mare întindere. Operațiile care permit fixarea unei teme-titlu și selectarea aspectelor (părți sau proprietăți) obiectului asigură unitatea secvenței descriptive. Etapele sunt următoarele: a) descrierea mustății (propoziție descriptivă elementară); b) descrierea pălăriei (propoziție descriptivă elementară); c) formarea legăturii dintre ele, creând o nouă structură ierarhică, aflată în raport de dependență cu un termen supraordonat (nume propriu). Se arată în acest
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o formă de enigmă, dacă ar fi situat într-un text de o mai mare întindere. Operațiile care permit fixarea unei teme-titlu și selectarea aspectelor (părți sau proprietăți) obiectului asigură unitatea secvenței descriptive. Etapele sunt următoarele: a) descrierea mustății (propoziție descriptivă elementară); b) descrierea pălăriei (propoziție descriptivă elementară); c) formarea legăturii dintre ele, creând o nouă structură ierarhică, aflată în raport de dependență cu un termen supraordonat (nume propriu). Se arată în acest fel operația de trecere de la o referință non-specifică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
fi situat într-un text de o mai mare întindere. Operațiile care permit fixarea unei teme-titlu și selectarea aspectelor (părți sau proprietăți) obiectului asigură unitatea secvenței descriptive. Etapele sunt următoarele: a) descrierea mustății (propoziție descriptivă elementară); b) descrierea pălăriei (propoziție descriptivă elementară); c) formarea legăturii dintre ele, creând o nouă structură ierarhică, aflată în raport de dependență cu un termen supraordonat (nume propriu). Se arată în acest fel operația de trecere de la o referință non-specifică implicată printr-o operație de extragere
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu unul de altă factură ("firul de tutun"), căruia i se atribuie o proprietate, considerată în mod normal ca fiind de neconceput în realitate ("prevăzut cu arc"). Analiza diverselor procedee posibile poate fi rezumată printr-o schemă prototipică a secvenței descriptive care reprezintă, de fapt, un repertoriu de operații prin care se construiesc macro-propozițiile. Prototipul secvenței descriptive și cel al povestirii se deosebesc, așa cum Anticii și Valéry intuiau deja, prin faptul că structura nu reflectă ordonarea operațiilor. În schimb, putem afirma
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mod normal ca fiind de neconceput în realitate ("prevăzut cu arc"). Analiza diverselor procedee posibile poate fi rezumată printr-o schemă prototipică a secvenței descriptive care reprezintă, de fapt, un repertoriu de operații prin care se construiesc macro-propozițiile. Prototipul secvenței descriptive și cel al povestirii se deosebesc, așa cum Anticii și Valéry intuiau deja, prin faptul că structura nu reflectă ordonarea operațiilor. În schimb, putem afirma că studiul lui Valéry nu ia în considerare faptul că numărul procedeelor, redus și destul de strict
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și a unei ierarhii, verticale într-o oarecare măsură, ci similară cu ordonarea specifică dicționarului: "Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (nu se "zugrăvește" nimic), ci un fel de artefact lexicografic" (Barthes, 1973: 45). Schema prototipică a secvenței descriptive Pentru a se trece de la acest repertoriu de operații la o anumită descriere, putem prelua modelul organizării liniare globale a unui PLAN de TEXT: patru anotimpuri, cinci simțuri, ordinea alfabetică sau numerică, punctele cardinale, simpla succesiune temporală, planurile spațiale frontal
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
operații la o anumită descriere, putem prelua modelul organizării liniare globale a unui PLAN de TEXT: patru anotimpuri, cinci simțuri, ordinea alfabetică sau numerică, punctele cardinale, simpla succesiune temporală, planurile spațiale frontal (sus-jos), lateral (stânga-dreapta), mobil (înainte-înapoi). În măsura în care prototipul secvenței descriptive nu oferă spre marele regret al lui Paul Valéry nicio indicație de ordonare și nu presupune niciun principiu de liniaritate intrinsecă care să-i permită să se regăsească (sau nu) la același nivel cu liniaritatea specifică limbajului articulat; planurile textului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
textului și mărcile lor specifice au importanță majoră pentru asigurarea lizibilității și pentru interpretarea oricărei descrieri. Nu voi relua însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc TEMĂ-TITLU, fie că este vorba de substantiv
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190). 3. Cele patru proceduri descriptive (sau macro-operațiile) de bază ale prototipului 3.1. Procedura de ancorare: ancorarea, atribuirea și reformularea Prin operația de ancorare ancorare referențială secvența descriptivă semnalează, printr-un substantiv (pivot nominal pe care îl numesc TEMĂ-TITLU, fie că este vorba de substantiv propriu sau comun): a) la început, despre cine/ce va fi vorba (ANCORARE propriu-zisă) b) sau, la sfârșitul secvenței, despre cine/ce s-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de ordonare. Trebuie să mai precizăm că este necesar să delimităm clar referința virtuală declanșată prin ancorare (o posibilă clasă mai mult sau mai puțin disponibilă în memoria cititorului / auditoriului) și referința actuală (clasa construită) produsă la finalul secvenței. Reprezentarea descriptivă vine într-adevăr să sublinieze (confirme) sau să modifice (revizuiască) cunoștințele anterioare. Anarhia descriptivă nu este deci atât de profundă precum o considera Valéry. Într-adevăr, producătorul descrierii întrerupe expansiunea secvenței acolo unde consideră că a spus suficient din ce
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]