3,459 matches
-
pura și simpla sinceritate față de noi înșine, autoanaliza și judecata echilibrate (Epstein, 2008, p. 159). Strategiile prezentate, menite să (ne) controleze invidia, nu au același efect asupra dispoziției noastre, a relațiilor cu ceilalți și, probabil, asupra sănătății noastre. Încercând să deslușim cât mai clar și cât mai complet această emoție, putem remarca faptul că invidia nu se manifestă în stare pură. Amestecată cu mânia, cu snobismul, cu ura, cu tristețea și/sau cu nefericirea, această descurajantă și epuizantă stare sufletească "ne
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ani pentru prima oară, îmi era îndelung cunoscut sau că, atunci când răsfoiam fără sens cartea despre Mitropolit, îmi pregăteam o treaptă esențială, pe care urma să pășesc în întîmpinarea propriului meu viitor. Toate aceste senzații, pe care încerc să le deslușesc acum, se stârnesc cu fiecare trecere a mea prin fața cimitirului din Rășinari și țin loc, în nevăzutul lor, de hotarul care trebuie oricum să despartă "tărîmul Păltiniș" de restul lumii. Când trec de locul acesta pesemne că pulsul ființei mele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e ființa ciocanului sau pantofului" și până la "care e ființa sinelui meu"), Heidegger elaborează un cod cu ajutorul căruia să poată îmbrățișa în 600 de pagini toată ființa lumii. Isprava traducătorului este aceasta: el trebuie să învețe acest cod, să-l deslușească în toate cotloanele lui și să creeze unul analog recurgând la materialul pe care i-l oferă limba lui. Aceasta este aventura singulară despre care vorbeam la început și pe parcursul căreia cel care se încumetă la ea se întreabă de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spirituală ............................................................................ 309 Biserica ......................................................................................... 310 Școala umbrăreșteană sătească ..................................................... 323 ANEXE ................................................................................................... 337 CUVÂNT ÎNAINTE Monografia unei localități, întocmită pe baza izvoarelor și datelor ce se constituie în probe ale realității istorice, reprezintă actul de identitate al respectivei așezări. Din el se pot desluși fizionomia și evoluția pentru timpul și zona geografică pe care le înfățișează, anumite caracteristici specifice sieși, cât și asemănările cu alte localități, se poate aprecia contribuția materială și spirituală cu care oamenii locului și timpului dat au venit la suma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
comune, „chiar din comunele sătești, simțind trebuința imperioasă a înființării de scoale, vor a contribui cu plăcere la înființarea și întreținerea lor”, dar prefectul cere îndrumări asupra modului cum trebuie să procedeze din punct de vedere bugetar și „a-mi desluși dacă leafa profesorului se va plăti din fondurile statului [...] și dacă casa și celelalte vor fi la dispozițiunea școalei vor putea comunele avea îndată profesori plătiți de statu ?”. În acest timp se înregistrează cereri de demisie de la unele școli deja
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să încerce să înțeleagă și să rezolve atât problemele personale cât și crizele societale. Putem spune că imaginația sociologică este un mod de gândire critică care ne ajută să înțelegem cum problemele sociale ne afectează personalitatea. Aceasta ne ajută să deslușim cum contextul social formează realitățile noastre private, adesea într-un mod asupra căruia noi avem un control limitat. Dar de cele mai multe ori oamenii obișnuiesc să gândească în termeni individuali referitor la ce fac ca indivizii. Astfel, când ceva favorabil se
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
modele ce reprezintă contribuții proprii, cu scopul de a obține rezultate ce reflectă mai bine realitatea. Pentru a ne asigura de pertinența acestora, am utilizat metode statistice, care să ateste compatibilitatea acestor modele cu realitatea, pe care încearcă să o deslușească mai bine. Așa cum am precizat, problematica este extrem de complexă. Din acest motiv, abordarea noastră este deosebită de a altor lucrări care tratează același domeniu. În scopul atingerii acestui obiectiv, am considerat a structura cartea de maniera următoare. Am prezentat în
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar scenariul întocmit de femeie spre evitarea avansurilor regelui o înfățișează mai mult în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
400. (trad. n.) 106 tradiția literară medievală 331, devine o marcă a modernității și a feminismului incipient al autorului. Discursul ei are elemnte de ambiguitate, se resimt unele incertitudini pe care personajul nu și le poate explica. Inabilitatea de a desluși sensul unor citate sau precepte pe care totuși le amintește subliniază o dată în plus caracterul ei nebulos 332, de aceea probabil abundă și întrebările retorice. Deși atacă niște puncte de vedere sau niște atitudini cunoscute în epocă, sfârșește totuși prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic în lucrările sale, referirile la zodiac și credința în zodii sunt frecvente, naratorul mărturisește că omul nu este capabil singur a desluși toate tainele lumii: „Dar duhul bont al omului nu poate/ Să slovenească zodiile toate.” 517 , iar despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poetice putem deosebi mai multe faze: 1. Mai Întâi, așa cum am precizat mai sus, poezia era deținătoarea unei „enigme fecunde”4 care putea fi descifrată de către sophos, adică de cel inițiat. Citatul din Sofocle este grăitor În acest sens: „Înțeleptul deslușește Întotdeauna enigmele zeilor/ Pentru proști chiar și Învățăturile sale clare sunt zadarnice”5. 2. Caracterul misterios al oracolului, Întărit de stilul ambiguu (loxon) și perifrastic, stârnește la cei profani o reacție de profund respect religios (sebesthai). 3. La un moment
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
al oracolului care Îi Îndemna pe delieni să dubleze volumul altarului lui Apollo, pentru a-i face să studieze geometria. Pentru Ammonios, oracolul este, așadar, un instrument de cercetare filosofică. Zeul propune enigme, omului Îi revine sarcina de a le desluși sensul. Concluzietc "Concluzie" În pofida aparentelor divergențe Între punctele de vedere exprimate de Cleombrotos și de Lamprias În De Defectu... cu privire la agenții divinației, În ciuda importantelor diferențe Între teoriile inspirației oraculare expuse În De Defectu... și, respectiv, În De Pythiae Oraculis, lectura
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
față de popoarele lor sau celui pe care Învățăceii Îl aud de la dascălii lor. În sfârșit, nu are altceva În vedere decât să fie Înțeles și crezut (pithanon). 25. Dar potrivit este să ne amintim o vorbă a lui Sofocle: „Înțeleptul deslușește Întotdeauna enigmele zeilor/ pentru proști, chiar și Învățăturile clare sunt zadarnice”. O dată cu limpezirea sensului oracolelor, s-a schimbat mentalitatea oamenilor și În alte privințe. (407) În vechime, stilul oracolelor era straniu și aparte, cu totul ambiguu și perifrastic, pentru a
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar scenariul întocmit de femeie spre evitarea avansurilor regelui o înfățișează mai mult în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
400. (trad. n.) 106 tradiția literară medievală 331, devine o marcă a modernității și a feminismului incipient al autorului. Discursul ei are elemnte de ambiguitate, se resimt unele incertitudini pe care personajul nu și le poate explica. Inabilitatea de a desluși sensul unor citate sau precepte pe care totuși le amintește subliniază o dată în plus caracterul ei nebulos 332, de aceea probabil abundă și întrebările retorice. Deși atacă niște puncte de vedere sau niște atitudini cunoscute în epocă, sfârșește totuși prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic în lucrările sale, referirile la zodiac și credința în zodii sunt frecvente, naratorul mărturisește că omul nu este capabil singur a desluși toate tainele lumii: „Dar duhul bont al omului nu poate/ Să slovenească zodiile toate.” 517 , iar despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ținuta dreaptă îi rămăseseră aceleași, prefigurând însă «mâna din țarină», dar eu nu-mi dădeam seama de aceasta, confundând realitatea cu speranța... îl vizitase peste vară poetul 263 suprarealist Ștefan Roll, dintr-un impuls pe care încă nu-l pot desluși în determinările lui. L-a rugat să iasă în grădină, să se așeze cu fața la răsărit ca să-l fotografieze pe banca înconjurată de verdeață, străjuită de câteva tije solitare de floarea soarelui ale căror pălării, căutând lumina apusului, îi întorceau și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicitate literară, în proză ori versuri, nu numai din Bârlad,, ci și din Tecuci, Vaslui, Huși, Bacău și din toată România, revista în 8 pagini, care se înhăma la „automobilul cu scrisori”, a ... dispărut! Și avea destui cititori... Care greu deslușeau identitatea celor care făceau oferta cu nume ca acestea: Florel, Scanadel, Arsumconovăț, Kri‐Kri, Zozo, Amargelett, Acid Fenic ș.a. Și‐a găsit găzduire la Tipografia D. Lupașcu - Bârlad. * Duh nou Duh Nou, revista Asociației Învățătorilor din Județul Tutova, apare în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
eternului schimb Cât fumul prelins pe-o aripă.” În cadrul proiectului “ Prin noi pentru ambientul nostru”, “Pădurenii” are realizat în 2007 și supliment pe această temă, în colaborare cu Administrația Fondului pentru Mediu București, cu o ilustrație bogată, costisitoare. N-am deslușit periodicitatea, nici unitatea din Bîrlad care o tipărește. Are formatul 21/30 cm. în 20 de pagini, responsabil cu tehnoredactarea Anca Isabela Iacob. Din colectivul de redacție: Temistocle Diaconu, director, redacție, Cătălina Alexa, Daniel Băcăuanu și Violeta Buciumași redactori. Din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cinematografice. Însă chiar dacă participă la constituirea unui cadru preestetic sau mai degrabă a unui câmp de expresivitate literară, emoționalitatea nu e o condiție suficientă pentru a trage concluzii pertinente asupra literarității sau non-literarității unui text. (Înțelegem prin literaritate ceea ce Jakobson deslușea a fi una din funcțiile actului lingvistic al comunicării, mai precis cea poetică: situația În care „enunțul este considerat, În structura sa materială, ca având o valoare intrinsecă, fiind o finalitate”24). Cu toate acestea, textul literar nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
ar Încălca tocmai condiția obligatorie de existență. Din chiar clipa În care abolesc cronologia, ele Își pierd identitatea. Devin altceva: carnete, caiete, memorii. Însăși strategia proiectivă a jurnalului intim presupune un efort constructiv, cumulativ și evolutiv. Să Încercăm să le deslușim, fiecăruia În parte, semnificațiile de adâncime. Efortul constructiv e oarecum implicat În intenționalitatea autorului de a scrie un jurnal. Însemnarea jurnalieră este, de foarte multe ori, scheletul unei opere care nu se mai naște. Există atâtea jurnale ale proiectelor eșuate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
formei. Au remarcat din nou caracteristica legată de sex a scrierii sale: Piatra filozofală, spuneau ei, a fost cea mai virilă dintre cărțile ei, chiar mai virilă decât Memoriile lui Hadrian. După ce au adus argumente în sprijinul virilității ei, au deslușit implicațiile a ceea ce susțineau: că Yourcenar era cea mai virilă, sau masculină dintre scriitoarele în viață; că îi lipsea căldura emoțională și tandrețea, și că scria ca un bărbat; și că atât forma cât și conținutul erau logice și raționale
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
creatorii latini de satire menippee, ne interesează aici Lucius Annaeus Seneca, filozof și scriitor roman din sec. I e.n., care, pe lângă operele de factură filozofică și tragediile cu subiecte grecești, "toate scrise pe un ton serios, chiar dacă uneori se pot desluși elemente satirice"142, va fi lăsat posterității iubitoare de parodii, îndrăgind hazul și, pe alocuri, poanta mușcătoare, opusculul intitulat Apokolokyntosis diui Claudii, adică Prefacerea în dovleac a divinului Claudiu. Se utilizează aici parodia la aproape toate nivelurile posibile, lăsându-se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu gândul, din nou, la parodie: "Dar videmus nunc per speculum et in aenigmate și adevărul, mai înainte de a ne sta întreg în față, se manifestă treptat (și ce trepte greu de urcat!) în greșeala lumii, așa încât trebuie să-i deslușim semnele credincioase chiar și acolo unde ele ne apar nedeslușite și amestecate parcă într-o voință pornită cu totul spre rău". Un roman care, în primă și ultimă instanță, înseamnă, dacă ne luăm după miza auctorială, "ironie, joc metalingvistic, enunț
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
literatura latină, care "crea dublete parodice la toate momentele religiei și ale cultului bisericesc. E vorba de așa-numita parodia sacra, unul din fenomenele cele mai originale ale literaturii medievale. E perpetuată tradiția râsului pascal liber (risus pascalis), dar se deslușesc și unele ecouri ale saturnaliilor romane. Posedăm astfel numeroase liturghii parodice (s.n.): Liturghia jucătorilor, Liturghia bețivilor, Testamentul porcului, Testamentul măgarului" (Mircea Doru Lesovici, "Modul parodic", în Ironia, Editura Institutul European, Iași, 1999, pp. 135-136). 65 Hans Robert Jauss, "Modele de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]