2,728 matches
-
întâmplă, ca în cuibare să găsesc multe ouă și atunci poala mea nu mai rezista. Mare parte din ele le scăpam în curte și eu veneam cu ochii în lacrimi la mama. Nu mă certa pentru asta, că ouă aveam destule. Ba, îi spunea tatei, cât de săritoare sunt la treburi și el mă lăuda mereu. Pentru mine, pentru mintea mea de copil, o vorbă "mare" și-o îmbrățișare de-a tatei conta enorm. Eram fericită toată ziua. Aproape că nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Mi-am pus o dorință (în gând), apoi am aruncat 1 ¥(yen) în apă...Dorința a fost de a reveni aici... Pe parcursul scrierilor mele voi încerca să fac o paralelă între Tradițiile și Obiceiurile românești și cele japoneze, pentru că avem destule obiceiuri în comun, chiar dacă ele se numesc altfel. Ca și românii, japonezii au cultul strămoșilor, în plus au și cultul muncii. Când este vorba de muncă, în Japonia nu există limită de vârstă și nici criteriul frumuseții fizice în angajarea
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Își dobândește feri cirea și iubirea și bănuiesc că va face orice pentru asta. Dar nimeni altcineva nu trebuie să afle taina de la noi! N-aș vrea să apară alte primejdii care să-i amenințe viața. Are și așa dușmani destui! Vrei să ne pomenim cu ucigași plătiți de la Curtea lui Ludovic? Pe de altă parte, doresc să-mi păstrez viața singuratică de până acum și nu vreau să mi se cunoască numele! Nu-mi Îngreuna și mai mult păcatul pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Durata de aproximativ două săptămâni, cât a ținut efectuarea acestei operații, își are explicația în faptul că, exceptându-i pe bărbații apți de muncă, restul deportaților îl constituiau copiii, femeile și bătrânii. Însă, cu ajutorul Bunului Dumnezeu, acum erau în sat destule fântâni care să ne potolească setea, care să ne scutească de efortul și umilința de a străbate doi kilometri până la singura fântână din zonă, de a sta în picioare sub arșița soarelui și în praful fierbinte al drumului, într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și tainele versului. Poate că revistele literare ar trebui să facă și ele ceva în acest sens. A face poezie doar din instinct sau prin imitație duce, în cel mai bun caz, la kitsch și improvizație. În ce privește revistele, ele sunt destule pe teritoriul național. Dar multe sunt diletante, fără corectori de meserie, fără acel "cap limpede" de altădată care făcea ca o publicație să fie model de limbă literară. Aș mai reproșa revistelor de azi că nu au o concepție limpede
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mă și îndoiesc. A.B.Ce înseamnă Poezia? O, dragă Angela Baciu: tu, distinsă poetă, chiar știi ce înseamnă poezia? Eu, mărturisesc, nu știu. Știu doar că fără poezie m-aș fi sinucis demult. Când lovit de nedreptăți și încercări destule, când mi-au spart capul cu bățul cu verigă, în sfatul popular din Mărașu, de hunta roșie, o echipă de ciomăgari și bețivi trimiși în baltă să ne bage ca pe vite în colhoz, îmi spuneam: am de partea mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu intră în acțiunea 4 pentru 100 șekeli. Cât voi rezista în această situație? La fel de rău merg lucrurile la editura Tzomet Sfarim. Traducerile în Ebraică sunt costisitoare. Iar la colț pândesc tipografiile digitale care tipăresc pirat cărți străine, deocamdată cu destulă timiditate. Sau netul care oferă lecturi pe ecran. Mulți cred că vor citi curând pe Meir Shalev digital. E o întrebare serioasă, spune Melzer și întreabă retoric: "Cunoști pe cineva care are acasă Enciclopedia Britanică?" Mai există un aspect al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nici nu știu să conduc, În țara milioanelor de automobile. Dar Îmi dau seama că numai așa voi putea studia economia americană. De altfel, după cum i-am spus și lui Mister Stacy May la fundație, cărți avem și la București destule. Agricultura trebuie cercetată pe viu, la fața locului. Familia Toteff nu vrea să mă imite. Îmi iau Întreaga familie, inclusiv Ursulică și pornim În oraș - down-town - la Finger Lake Garage, În ziua de 30 decembrie. Șeful garajului mă primește extrem de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mezeluri, carne Împachetată, dulciuri. Totul merge cât mai rapid posibil. În Europa, În acel timp, erau câteva magazine mari, dar omul lăsa automobilul departe. Așa e cazul marelui magazin Wertheim din Berlin sau Lafayette din Paris. Astfel de magazine erau destule și În SUA, dar inventivul comerciant din Chicago era precursorul erei super automobilistice. Cel mai mare abator al lumii Rezerv o zi marelui abator, adevărata mare bursă zootehnică, de care depinde și care influențează mai mult decât orice numărul și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
desfășurau întotdeauna după un scenariu discutat cu Marina și Țurcanu. Metoda pe care avea să o aplice Țurcanu i-a fost dezvăluită unui colaborator de-al său, Maximilian Sobolevschi, căruia i-a spus, după prima bătaie de la 1-corecție, că are destule informații pentru a 'demasca' șefii legionari și că după aceștia vor urma și cei mulți și mărunți. El punea accentul pe compromiterea șefilor, pentru a-i determina pe cei din subordinea lor să cedeze mai ușor. După ce i-a bătut
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
s-a ferit de vreun angajament politic, iar cadrul politic în care este nevoit să evolueze la Legația din Lisabona nu depinde întotdeauna de propriile sale opțiuni 2. Mai relevant mi se pare faptul că în acești ani, Eliade înregistrează destule elemente din ideologia „spirituală” germană care, o dată cu începutul războiului, câștigă teren pe măsură ce Hitler anexează treptat provincii ale Europei; ele se pot identifica în bibliografia Tratatului la care lucrează în acești ani, mai ales la primul capitol, cel mai „indo-germanic”: e
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cu ocazia Congresului de la Stockholm - vezi scrisoarea LXVI, în volumul de față. „Bisericuța veche, cea dintâi clădită în toată regiunea. Am vizitat-o în noiembrie 1957, cu Stig Wikander. Mormintele din curtea bisericii erau și atunci tot atât de îngrijite, cu flori destule, deși ne aflam la sfârșitul toamnei” - Jurnal I, 20 august 1970. 2. Constantin Daicoviciu (1989-1973): istoric și arheolog. Parte din cercetările sale („Le problème de l’état et de la culture des Daces à la lumière des nouvelles recherches”, Nouvelles Études
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a teoriei marxist-leniniste a tipicului (Lucian Dumbravă, În legătură cu idealul revoluționar în poezia populară, "Iașul literar", 1957, nr. 5). Încrezător în valențele poporului, Mihai Beniuc, în paginile menționate, amenință: Dacă cumva prin absurd poeții culți nu se vor grăbi să facă destule cîntece pe măsura timpului și luptelor noastre, apoi putem fi siguri că poporul și le va face singur". În consecință, folclorul începe sa fie cules și publicat industrial, ilustrînd noile idealuri sociale ale creatorilor populari. Este evident că totul este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Raportului Comisiei Tismăneanu și, implicit, a finalizării condamnării regimului, care ne-a terorizat 45 de ani, drept ilegitim și criminal, condamnare însușită (în pofida sprijinului tacit al președintelui Senatului acordat atitudinii huliganice a șefului PRM), în final, de către Parlament. Au fost destule voci "partinice" care susțineau inutilitatea condamnării, socotită, de exemplu, de un vechi nomenklaturist, precum Ion Iliescu, drept realizată în Decembrie 1989. Dacă mai erau îndoieli, manifestările banditești ale "tribunului" și "gărzilor" sale, din timpul discursului prezidențial, au demonstrat cu asupră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
demonstrat cu asupră de măsură perpetuarea gîndirii bolșevice și necesitatea, stringenta actualitate a condamnării comunismului. Se înțelege că Analiza Dictaturii Comuniste din România, sintetizată în Concluziile Raportului final al Comisiei Prezidențiale privind necesitatea analizei, repudierii și condamnării regimului comunist, prezintă destule aspecte neincluse în discursul președintelui din 18 decembrie 2006. După radiografierea cultului deșănțat al cuplului dictatorial, în care campioni au fost poeții de curte Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor, urmează în Raportul final o observație demnă de toată atenția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
duc și se sparg în toate direcțiile, forțându-i pe bătăuși să întoarcă mesele și să se ascundă un timp după ele. — Hai, cât o să aruncați, nebunilor ? A ? Că se termină marfa. Nu vă prindem până la urmă ? Însă marfa era destulă, nici nu ajunseseră la sticlele care umpleau peretele întreg din spatele barului, chiar dacă majo- ritatea erau goale și folosite ca ornamente. Surpriza însă avea să vină de la Fernic, care a improvizat pe loc o bombă, luând o sticlă de whisky pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ca o zarază“, va spune afectat domnul ca să intre în grațiile domniței. Am întâlnit azi o zarază, și-au spus doi prieteni la o bere. Sugerând ce, domnișorule Cristian ? Nu că au văzut o femeie frumoasă, da ? Femei frumoase sunt destule. Ci una cu totul deosebită, una care le-a pus inima pe jar, de n-o pot stinge c-un simplu pahar ! Și asta abia va fi spețial ! Nu frumos, nu. Nu la modă, ca toate cântecele, cu Gigela, Ionela
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
carte cum e Maitreyi, uitați, mie mi-a plăcut enorm. — Vă mulțumesc. — Nu, eu vă mulțumesc că ați scris-o ! Ei, și dacă, să zicem, vine un nemernic care nu vă are la suflet, din nu știu ce motiv, că pot fi destule, de la invidia succesului la faptul că i-ați furat poate iubita într-o toamnă și dumneavoastră nici nu știați, râde Cristi. Bun, și el vă desființează, da ? Ce valoare are opinia unui individ față de sentimentul puternic pe care îl are
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Așa au apărut, peste noapte, zeci de universități private (mai multe probabil ca În tot restul Europei), Înființate inițial ca societăți comerciale; Între timp, au trecut printr-un proces de acreditare academică, și nu toate au rezistat (dar sunt Încă destule). În ansamblu, ele au stimulat mai mult câștigul decât competența profesională. În exterior, după atenuarea indignării stârnite de mineriadele din 1990 și 1991, relațiile cu Occidentul au Început să se destindă. Dar pentru occidentali Iliescu nu a devenit niciodată, cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
cazurile extreme, că s-ar fi rupt cu totul de orice tradiție românească). Bucureșteanul cultivat sau snob citea literatură franceză, fiind la curent cu cele mai recente apariții, și se Îmbrăca după ultima modă de la Paris. Chiar străinii, care găseau destule cusururi orașului, erau impresionați de eleganța femeilor. Magazinele și restaurantele căutau să se apropie cât mai mult de stilul francez. Dar nici cei mai francofili dintre români nu aveau cum să devină chiar francezi! În modul lor de viață, În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
punct de vedere. Eliberată de comunism este sinteza unui istoric român exilat, Vlad Georgescu, The Romanians. A History, Columbus, Ohio, 1991; ediție românească: Istoria românilor. De la origini până În zilele noastre, București, 1992 și 1995. O sinteză recentă, dar Încă cu destule interpretări „tradiționale“: A History of Romania, edited by Kurt W. Treptow, Iași, 1997. Poate fi consultată și lucrarea mai veche a unui eminent specialist britanic În problemele Europei Centrale: Hugh Seton-Watson, A History of the Roumanians, Cambridge, 1934. În sfârșit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
în ianuarie, domnule Bogaards.“ Finalmente, după o altă lungă tăcere, Bogaard, cu o voce pierdută: „Oboseala...“ Ceea ce era urmat de o altă pauză foarte lungă, apoi într-o șoaptă abia audibilă: „Indigestie.“ Însă oamenii făceau așa de mulți bani (existau destule dezmembrări și pornografie pentru a satisface spectrul larg al fanilor mei, așa că romanul se regăsea pe toate listele de bestselleruri în ciuda cronicilor care se încheiau cu cuvântul „grețos“), încât programările erau inevitabil reajustate, pentru că dacă nu s-ar fi ajustat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de pe stradă nu are nimica de spus? Dv. nu trageți concluzii și din cele ce vreau vizitatorii expozițiilor, care se pare că sunt din ce În ce mai reținuți”. Nu știu de ce, dar fără să vreau, le-am arătat cinstit, o indiferență (motive am, destule) și am plecat cu Vigh Împreună, În stradă. Aici, Vigh a reluat discuția și mi-a spus - „Nu trebuie să faceți o Expoziție tematică, aduceți ce credeți, vă oferim sala de colo (Sala centrală a Casei de Creație), vă trebuiesc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
cu Peter Sauter, un poet din Estonia, a cărui manieră de dialog îmi convine de minune. Are ușoare momente de absență, când parcă se transportă cu gândul în altă parte. Formulează tărăgănat, jumătate în rusă, jumătate în engleză, așa că avem destule clipe de tăcere, când bem bere și mâncăm homari... VITALIE CIOBANU: Scena sosirii noastre la Gara Atocha putea fi foarte bine inserată într-o cronică a războiului civil din Spania: cu evacuări dezordonate, cu țipetele călătorilor căutându-și bagajele, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
călărețul”. Vizităm Catedrala Isaakievski, proiectată de A. Monfferrand: uriașă, care poate găzdui aproape 10.000 de oameni. 112 coloane, cu o greutate de 114 tone fiecare... Nu mai notez nimic. Curiozitatea mea turistică e mai puțin meticuloasă în Rusia. Sunt destule lucruri pe care le-am văzut sau despre care am citit înainte și am o senzație copleșitoare de déjà vu. Mai interesant mi se pare să observ spectacolul uman. E o coadă imensă la intrarea în catedrală: grupuri de turiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]