3,903 matches
-
sa și să se semețească împotriva lui Dumnezeu, socotind că are stăpânire peste întreaga lume locuită de oameni” (52, 1). Devenit stăpân al lumii, Anticristul va desfășura două activități principale. Pe de o parte, el va aduna toți iudeii din diaspora în vechea lor patrie și va întreprinde reconstrucția templului (55‑54); pe de altă parte, el va persecuta sfinții la instigația iudeilor (56‑62). Pentru descrierea primei acțiuni a Anticristului, Hipolit recurge la un testimonium de origine necunoscută (54, 1
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
desfășura în prima jumătate a „săptămânii eshatologice”. Regii Edomului, Moabului și Ammonului vor deveni aliații săi. Alte trei regate vor fi supuse prin forță: Egiptul, Libia și Etiopia. Devenit stăpân al lumii, el va aduna în jurul lui toți iudeii din diaspora, restaurând patria de odinioară și rezidind templul. La îndemnul acestora, el va persecuta sfinții până la venirea lui Cristos. Anticristul zugrăvit de Hipolit este în esență un tiran sângeros. În centrul dosarului hipolitan se află câteva texte care accentuează această idee
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de trei romane, Lumea toată, slobodă (1976), Pragul de sus (1980), Pietrele din lună (1984), și de o monografie, Anton Pavlovici Cehov (1981). Din condiția de exilat a autoarei își extrag substanța prozele din volumele În Europa! În Europa! și Diaspora, rădăcinile mele, ambele editate în 1993. Romanul Tată, sîntem lunateci (1991) a fost elaborat, de asemenea, în exil. După 1989 S. traduce în limba română și prefațează mai mulți scriitori olandezi. A semnat și Monica Săvulescu. Cu Tulburi, apele Crasnei
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
și tragedia morții printre străini, este cea mai izbutită. SCRIERI: Tulburi, apele Crasnei..., București, 1974; Lumea toată, slobodă, București, 1976; Pragul de sus, București, 1980; Anton Pavlovici Cehov, București, 1981; Pietrele din lună, București, 1984; Tată, sîntem lunateci, București, 1991; Diaspora, rădăcinile mele, București, 1993; În Europa! În Europa!, București, 1993; Mediteraneea - Méditerranée, ed. bilingvă, tr. Mira Iosif Fischmann, București, 1997; Identitatea iudaică după cel de-al doilea război mondial - Jewish Identity after the Second World War (în colaborare cu Camil
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
Titel, Cehov, 86-88; Dumitru Chirilă, „Drama celui care gândește singur, a intelectualului, provine din faptul că nu poate fi supus ușor” (interviu cu Monica Săvulescu-Voudouris), F, 1990, 9; Mariana Codruț, Lunatecii comunismului, RL, 1992, 16; Monica Săvulescu- Voudouris, în Literatura diasporei, îngr. Florea Firan și Constantin M. Popa, Craiova, 1994, 438; Micu, Ist. lit., 653; Dicț. scriit. rom., IV, 185-187. M.P.-C.
SAVULESCU-VOUDOURIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289525_a_290854]
-
românesc în interviuri”, SLAST, 1988, 32; Piru, Critici, 8-11, 127-130; Ion Vlad, Măștile provocării, măștile sfidării, TR, 1992, 36-37; C. Stănescu, Lecția lui Eugen Ionescu, RMB, 1993, 849; Z. Ornea, Drama desțărării, RL, 1994, 9; Geo Șerban, Recunoașteri în perimetrul diasporei, RL, 1994, 33; Florin Manolescu, Un reper deontologic al criticii, ST, 1994, 10-11; Mircea Horia Simionescu, Un dicționar mai bogat decât o literatură, „Fahrenheit 451ș”, 1995, 1; Dan C. Mihăilescu, „Dicționarul scriitorilor români”, LAI, 1995, 2; Nicolae Mecu, „Cultura română
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
dintre generații (anul 1954), triumful realismului socialist, bilanțurile și prioritățile tematice succesive, „despărțirea” de Titu Maiorescu și de autonomia esteticului, stadiul discursului critic la Congresul Scriitorilor din 1956, anexarea propagandistică a unor concepte - bunăoară clasicul -, sinusoidele unor glorii, războiul cu diaspora, stadiile recuperării și „valorificării moștenirii literare” și ale reintegrării unor veterani ostracizați, ca Lucian Blaga sau Ion Vinea, pe pragul deceniului al șaptelea. Crestomație cu arie largă de cuprindere problematică și numeroase reveniri în spirală asupra unor subiecte și protagoniști
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
München. Face parte din Asociația Româno-Germană a Scriitorilor din München și este, din 1999, membru al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Colaborează la „Ramuri”, „Studii de literatură universală”, „Săptămâna”, „Manuscriptum”, „Contemporanul”, „Tribuna României”, „Atelier literar”, apoi la periodice ale diasporei din Germania - „Stindardul”, „Stindardul românilor” și „Observator” (München), unde semnează cu pseudonimul Andrei Ozana, sau la revista „Dorul”. În stagiunea 1969-1970 i se joacă pe scena Teatrului Național din Iași drama istorică Dacia Felix. Fie că aparțin teatrului sau prozei
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
influente reale, disimulate aici sub alte nume. Ș. mai scrie versuri (Mirabila povară - Du côté de chez moi, 1999), eseuri, reflecții, evocări, acestea adunate sub titlul Lângă tâmpla cerului (1998), texte elaborate în Germania, între 1987 și 1990, despre condiția diasporei românești, despre câteva figuri culturale importante - Mihai Eminescu, Alice Voinescu, Albert Camus. Semnificativă este însă apariția unui volum de memorii, Scântei din vatra vremii (2001), care reflectă creșterea și prăbușirea unei generații: copilăria liniștită, educația, studiile înlocuite, în plină tinerețe
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
la „România literară”, „Luceafărul”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Caiete critice”, „Cronica”, „Literatorul” ș.a., semnând editoriale, eseuri, interviuri, versuri, analiză politică, traduceri, cronici literare. A transpus în limba română Râsul. Eseu asupra semnificației comicului de Henri Bergson (1990), texte ale unor autori din diasporă (Emil Cioran, Petru Popescu) ș.a. În romanul Herbert, urmat în 1992 de un roman-pamflet, Tratat asupra cozii, iar în 1998 de volumul de nuvele Sâmbăta engleză și alte povestiri, S. este, după cum a remarcat critica, „un cronicar al valorilor burgheziei
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
românești, mărturisindu-vă cu sinceritate preocupările, dificultățile noastre, bucuriile și chiar amărăciunile cotidiene, făcându-vă să înțelegeți mai bine - oricât de departe ați fi - răspunderile noastre în acest ceas istoric”. Rolul publicației va fi, așadar, să continue politica ambiguă față de diaspora pe care o adoptase „Glasul patriei”, ceea ce determină reacții tranșante din partea intelectualilor din afara granițelor. Chiar dacă T.R. are mai degrabă specificul unei reviste-magazin, cu rubrici permanente - „Informații”, „Comentarii”, „Calendar uitat”, „Cronica Bucureștilor”, „Căminul”, „Sport” -, fenomenul cultural este urmărit perseverent, înscris în
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
LA, 1993, 18 februarie; Călin Ciornea-Josu, În căutarea autorului, „Semne”, 1996, iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 244; ; Grigore Chiper, O existență între anod și catod, „Contrafort”, 1999, 11-12; Emilian Galaicu-Păun, Poezia de după poezie, Chișinău, 1999, 108-112; Simion Bărbulescu, Poeți din diaspora, CL, 2000, 1; Adrian Dinu Rachieru, „În regatul suferinței”, CNT, 2000, 13; Femei din Moldova, îngr. Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 283. V. C.
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
cu prilejuri aniversare sau comemorative (Petru Movilă, Antim Ivireanul), chemările adresate enoriașilor sunt completate de reproduceri din operele unor mari scriitori (Mihai Eminescu, Ion Creangă, Octavian Goga, St. O Iosif ș.a.) și mai ales de versuri primite de la poeți din diaspora. Mai firav, și proza își face loc în revistă. O atenție aparte se acordă legendelor religioase, parțial reproduse după S. Fl. Marian. Pe de altă parte, se răspunde tranșant propagandei maghiare și se militează pentru întregirea României în granițele ei
ZORI DE ZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290748_a_292077]
-
secret, o uniune pitagoreică a orașelor Metapont, Tarent, Locroi, Ammaea și Poseidonia, care au și bătut o monedă proprie cu simboluri pitagoreice. După răzvrătirea violentă a cetățenilor, care i-au alungat între 440 și 430 î.Hr., pitagoreicii au intrat în diaspora 31 (= activitate de răspândire a învățăturii și de atragere la religia pitagoreică în toată lumea). Un grup de bază s-a consolidat la Tarent, unde a perpetuat învățătura maestrului și a continuat cercetările. Ca și în trecut, școala se baza pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
10). Tetraktys-ul era considerat dovada incontestabilă a armoniei aritmetice a lumii și perfecțiunea absolută a kosmos-ului. 30. Despre constituția pitagoreică și confederația grecească la care visau acusmaticii, vezi A. Delatte, Essai sur la politique pythagoricienne, Paris, Liège, 1922. 31. Termenul diaspora (= „împrăștiere”) nu avea sensul folosit în zilele noastre. „Împrăștierea” nu desemna „despărțirea” confraților (sau, cum s-a întâmplat cu românii refugiați în străinătate după 1945, „disensiuni”, „certuri”, „intrigi” etc.). Pitagoreicii au păstrat neștirbită solidaritatea fraternă și au realizat chiar o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
poate fi găsită în matricea spirituală a Antichității eline. Unitatea acestei civilizații provine din unitatea culturală a grecilor. Au existat, desigur, dispute între poleis-urile spațiului egeic și chiar o schismă perenă între democratica Atena și aristocratica Sparta. Dar archaia paideia, diaspora paideutică pitagoreică, înțelepciunea căutată de philosophoi, credința în posibilitatea athanasiei și virtuțile principiului meléte thanatou, dar mai ales marea sinteză enkyklios paideia au fost îmbrățișate de toate cetățile în mod unitar. Unitatea culturală elenistă a devenit aproape „globală” din moment ce ea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trebuia umilit. Interesant este că, după 1989, resentimentele („Să stea și ei la coadă ca noi”) nu se îndreptau atât către șefii comunisto-securiști (formatori de opinie - aceștia erau iubiți masochist, erau „de-ai lor”), cât mai ales înspre exil și diaspora, către „înstrăinații” de legea lor. Mâncarea și tot ce era bun se ducea la export, în țările socialiste sau în „Lumea a Treia”, îndeosebi în Africa și în lumea arabă. Pentru comerțul socialist intern rămâneau numai resturile, deșeurile neexportabile. Coada
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Lepanto, Craiova, 2003. Ediții: M. Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată. Inimi cicatrizate. Vizuina luminată. Corp transparent. Corespondență, pref. Radu G. Țeposu, București-Craiova, 1999 (în colaborare cu Nicolae Țone); H. Bonciu, Bagaj. Pensiunea doamnei Pipersberg, pref. edit., Craiova, 2000. Antologii: Literatura diasporei, Craiova, 1994 (în colaborare cu Florea Firan); Sud-Vest. O antologie a scriitorilor contemporani din Oltenia, Craiova, 1998 (în colaborare). Repere bibliografice: Voicu Bugariu, Cartea de debut. Critica respectuoasă, LCF, 1981, 36; Laurențiu Ulici, Lectură analitică, RL, 1982, 9; Marin Beșteliu
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
10-11; Tita Popescu, Omul și... umbra, ST, 1993, 1; Adrian Popescu, Umbra lui Galilei, ST, 1993, 3-4; Radu Voinescu, „El Rey”, RL, 1993, 35; Ov. S. Crohmălniceanu, O poveste adevărată, captivantă, CC, 1993, 10-12; Titu Popescu, Cărți și autori din diaspora. Jacob Popper, ST, 1994, 9; Călin Manilici, Ușerul Europei Libere, ST, 1995, 10-11; Constantin Cubleșan, Un frate risipitor, ST, 1996, 1-2; Aurel Rău, Despărțire de Jacob Popper, ST, 1996, 1-2; Titu Popescu, „Celălalt Coșbuc”, ST, 1996, 1-2; Radu Mareș, Condiția
POPPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
folclorice” se adaptează noilor realități: cântecele de oprimare socială se referă la tânăra angajată și patron, cele de înstrăinare vorbesc despre fetele plecate „la turci”, iar cele de cătănie includ esențiala vocabulă NATO, „strâgăturile” sunt despre „noile realități capitaliste”, „din diasporă”, „din arhivele Securității”, bocetele se clasifică în texte „la plătirea curentului”, „la salariu”, „la scumpirea benzinei”, în timp ce descântecele pot fi „de conjunctură”, „de intrare în NATO” (acesta „să zâce la răsăritul soarelui în fața Bruxellesului”) ș.a.m.d. În volumul următor
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
reproducându-se număr de număr poezii, schițe, nuvele ale unor autori români clasici sau contemporani: Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu ș.a. Nu sunt ocoliți nici scriitorii din diaspora: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Paul Goma, Ion Negoițescu ș.a. Din grupul statornic de colaboratori sunt de amintit Florin Olteanu (Soarta românilor sud-dunăreni), Eva Ruja Banyai (Cât se mai predă românește la Jaca?), Tiberiu Boca (Românii din Ungaria și presa din
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
within globalisation; 18. Globalization and family farm social transformations: resistance and mutations; 19. Coastal communities in the 21st century: strong winds are blowing and coastal societies are changing; 20. Biodiversity and cultural landscape management related to rural development; 21. Displacement, diaspora, and development; 22. Land reform, north and south; 23. Responses to agri-food globalisation: Asian experience and prospects; 24. „Back-to-the-land” in the 21st century; 25. The ,,Ecologisation” of agricultures in the North and in the South: aspects of a new international
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vizează schimbări de esență, menționate în articolul lui Cornel Ungureanu din numărul 5/1990: „Încă nu ne dăm seama de toate direcțiile pe care noua cultură românească poate și trebuie să și le integreze. Istoria rezistenței și a revoluției, cultura diasporei, ideile religioase...” Se deschid rubrici noi: „Tur de orizont”, „Cărțile prietenilor noștri”, „Cărțile colegilor noștri”, „Jurnal de cărți”, „Ecou”, „Nadir”, „Picătura de cucută”, „Polemos”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Interviu”, „Biblioraft”, „Istm”, „Univers”, „Fiction & Co.” ș.a. Peisajul liric se împrospătează, mai vechilor
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
Intelectualii români din Principate și cultura greacă (1821-1859) (1979), Literatura în limba greacă din Principatele Române (1774-1830) (1982) ș.a., este comparatismul: cultura română și iluminismul grec, laicizarea literaturii române și textele grecești, istoria relațiilor culturale româno-grecești, relațiile între popoarele balcanice, diaspora greacă în Țările Române. Autoarea urmărește dezvoltarea simțului critic în cultura română și înflorirea literaturii sentimentale în paralel cu identificarea unor scrieri satirice practic necunoscute (dialoguri, comedii, versuri, proză). Aduce noi dovezi despre legăturile dintre intelectualii români și greci ori
PAPACOSTEA-DANIELOPOLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288665_a_289994]
-
Iosif, Emil Gârleanu, I. Pillat ș.a. Încursiunile în arta populară tind să creioneze imaginea frumuseților tezaurului folcloric strămoșesc, iar evocările aduc în prim-plan figuri reprezentative ale istoriei și culturii naționale. Mai puțin prezentă în primele numere, literatura originală a diasporei ocupă cu timpul un loc din ce în ce mai însemnat. Alături de versurile și proza Elisabetei Păunescu, se întâlnesc colaborări semnate de Nicolae Novac, V. Posteucă, Ovidiu Vuia, Vasile Vasilache, Ștefan G. Teodoru, Eugen A. Giurgiu, D. Paulescu, Radu Cosmin, Iosefina Ciobanu, Vasile Preda
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]