10,118 matches
-
diferențieri sociale (clivaje) profunde, reflectat în împărțirea cetățenilor în partide și în compoziția coalițiilor de guvernare, iar a doua indică măsura diferențierilor teritoriale și regionale, reflectată în numărul de instituții distincte active în procesul de decizie. Un număr mic de diferențieri sociale și un teritoriu omogen produc o formă pură de sistem majoritar; un număr mare de diferențieri și un teritoriu eterogen produc un tip pur de sistem consensual. Totuși, pot exista forme combinate sau intermediare care apar în condițiile unui
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a doua indică măsura diferențierilor teritoriale și regionale, reflectată în numărul de instituții distincte active în procesul de decizie. Un număr mic de diferențieri sociale și un teritoriu omogen produc o formă pură de sistem majoritar; un număr mare de diferențieri și un teritoriu eterogen produc un tip pur de sistem consensual. Totuși, pot exista forme combinate sau intermediare care apar în condițiile unui număr mare de clivaje larg răspândite într-un teritoriu unificat, sau în cazul unui număr mic de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
imposibilă analiza și înțelegerea mai profundă. Este adevărat că, într-un anume sens, fiecare eveniment uman este unic. Fiecare război este diferit, fiecare ciclu electoral, fiecare președinte al Statelor Unite. Dar tot așa sunt și elefanții, cutremurele, galaxiile și uraganele: unice. Diferențierea nu este o proprietate care ține doar de domeniul uman. S-ar putea ca o greșeală de tipar a unui funcționar care transmite informații să afecteze decizia unui general de a ataca flancul stâng, ceea ce ar putea influența rezultatul bătăliei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
stabili care dintre trăsăturile identificate se situează în limitele gamei preconizate și care se abate de la normă. Această sarcină este una imposibilă prin definiție, dacă episodul în studiu este caracterizat ca unitate organică. Actul de comparare implică în mod inerent diferențierea analitică. Istoria în sine nu ne vorbește. Contrar refrenului popular, aceasta nu se repetă. Folosind o categorisire atentă, putem totuși să identificăm anumite trăsături comune, tendințe în evoluție și devieri semnificative. În plus, suntem interesați de semnificația pe care o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fie capabilă să se exprime în valori diferite. Aceasta poate fi pur și simplu un da-sau-nu, atunci când un anumit fenomen există sau nu la un moment dat. Dar variația unei anume variabile se exprimă adesea în termeni mai subtili de diferențiere, putând include atât gradații calitative (mere, portocale, banane sunt variații în cadrul categoriei „fructe”), cât și cantitative (volumul de vot pentru un partid politic poate varia între 0% și 100%). În limbajul științelor sociale, variabila X este numită variabila independentă, deoarece
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este stabil, Partidul Democrat este sau nu este la putere. Astfel de dihotomii simple sunt adesea esențiale pentru a ne ajuta să înțelegem starea de lucruri din lume. În al doilea rând, o variabilă poate fi construită pe baza unor diferențieri categoriale sau calitative. Grupurile de venituri pe unitate de familie se împart în sărace sau bogate, formațiunile guvernamentale sunt prezidențiale sau parlamentare, centralizate sau descentralizate. Conform veniturilor, familiile pot fi împărțite în trei subdiviziuni - bogate, de mijloc și sărace. Formele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este mai bogat în conținut decât o categorisire de tip ordinal, cum ar fi gruparea în venit superior, mijlociu și scăzut. De obicei, este preferabil să avem mai multe date decât mai puține. O astfel de situație ne permite o diferențiere mai mare în măsurare și ne face sortarea observărilor mai ușoară. Categoriile pot fi dizolvate ulterior, dar neînregistrarea distincțiilor în timpul codificării inițiale ar duce la pierderea acestora în mod ireversibil. De exemplu, să ne imaginăm un studiu în care una
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu am vorbit de probe sau testare, nu am făcut încă nici o sugestie cu privire la folosirea metodelor calitative sau cantitative. Deocamdată insistăm asupra faptului că atunci când formulăm ipoteze trebuie să o facem cu atenție și complet. Afirmațiile cauzale presupun efectuarea unei diferențieri clare între variabilele dependente și cele independente a unei estimări a formei funcționale prevăzute pentru relația dintre aceste variabile și a unei estimări a mărimii părții variației din variabila dependentă care este explicată de către covariația direcțională cu variabila independentă. Orice
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din amestecul din afară și din perspectiva incompletă; - problemele specifice transformării de concepte teoretice în variabile empirice prin operaționalizare; - selecția observațiilor și nevoia de a se asigura o gamă de variație suficientă la nivelul variabilei independente; - testarea ca tehnică de diferențiere a tiparelor sistematice de cele nesistematice din datele colectate și de efectuare de inferențe plauzibile din eșantionul de date, la populația amplă a tuturor cazurilor posibile; - cele patru forme esențiale de testare - experimentele, cvasi-experimentele, comparația potrivită și studiul de caz
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
XIX-lea, cele lingvistice, În primul rând; cele privind credințele, structurile sociale nu sunt nici ele absente. Vecinătatea ansamblului acestor populații de-a lungul istoriei face să nu se piardă contactul Între ele; aceasta nu a Împiedicat Însă constituirea unor diferențieri evidente. Uneori, amintirea rădăcinilor nu s-a pierdut nici atunci când un grup sau altul s-a desprins de masa slavă (de grupa Rusia, Ucraina, Polonia, Bulgaria, Iugoslavia, Cehoslovacia), cum ar fi cazul satelor slave din jurul Berlinului sau al celor situate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proces de deschidere politică și ideologică. Sociologia era Încă un tabu. La sfârșitul acestei perioade sociologia Începe să fie menționată mai degrabă sub forma nevoii de detașare de „sociologia burgheză”. Semnificativ este Însă faptul că Începe să se facă o diferențiere Între sociologie, care pare a nu mai fi taxată global ca „știință burgheză”, și „sociologia burgheză”. În această perioadă sunt paradigmatice două cărți: Gall Erno, Sociologia burgheză În România. Studii critice (1958), și Stela Cernea, Sociologia burgheză contemporană și problema
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
instaurându-se din ce În ce mai puternic modelul capitalist al accesului diferențiat la resurse culturale, cu alte cuvinte, existând o relație din ce În ce mai puternică dintre nivelul de educație al copilului și cel al părinților. De asemenea, pe baza apariției unei categorii cu studii Înalte, diferențierea internă se realizează și la locurile de muncă, accesul la compensațiile materiale devenind din ce În ce mai meritocratice. Analiza situației pe piața forței de muncă le permite autorilor să-și prezinte critica viziunii dihotomice a „peisajului de tranziție”, acela care presupune două categorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
editorul fiind University of Chicago Press. Practic, American Journal of Sociology În această perioadă este proprietatea Școlii de la Chicago (The AJS of the Chicago School). Academizarea AJS s-a produs În urma unor constrângeri. Abbott vede inevitabila transformare a revistei În diferențierea disciplinară: apar o serie de orientări subși interdisciplinare, ale căror discursuri Încep să meargă către reviste specifice: Journal of Educational Sociology, Journal of Social Psychology, Population, Rural Sociology, Public Opinion Quarterely, Journal of Marriage and the Family, Sociometry etc. Impactul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ce influențează constituirea unei astfel de „a doua economii”, probabil cel mai important este acela al controlului statului și al măsurii În care acesta permite existența unor astfel de unități economice. 2 Metaforă introdusă și utilizată de autori pentru surprinderea diferențierii interne a societății: ideologia, dar și practica socialistă au condus la o completă izolare a două categorii majore ale societății - locuitorii rurali și cei urbani. În timp ce În aproape toate țările foste socialiste populația urbană este aceea cu acces la majoritatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În Îngrijirea nepoților acordat tânărului cuplu este mult superior celui constatat prin compararea generațiilor anterioare. După cum subliniază Thierry Blöss, aceste schimbări se Înscriu În modificarea actuală a traiectoriilor școlare și/sau profesionale ale tinerilor. „Intrarea În carieră este delimitată de diferențierea sexelor. Ajutorul bunicilor În acest moment al ciclului vieții, În care copii sunt mici, contribuie deci la promovarea traiectoriilor profesionale feminine.” (Blöss, 1997, 206). Ajutoarele date părinților - generația intermediară le acordă ajutoare părinților (generației vârstnice) În special sub formă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și imaginea care este desemnată a posteriori aparține deja trecutului. Fiecare generație care atinge existența socială nu are alt sprijin decât generația precedentă, prin care ea se va defini sau, mai precis, În contra căreia se va defini, pentru că identificarea presupune diferențierea. În al treilea rând, amprenta timpului Înscrie o generație În suita generațiilor și, totodată, o distinge prin experiența sa unică și durata sa concretă. Generația e o realitate de ordin temporal, ea este imaterială și simbolică. Profund Înscrisă În ordinea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai degrabă crima colectivă generată de izbucniri de moment, Înalt pasionale, dominate de un tip special de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate sau „citirea” grupului-țintă ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
naționalități”, nicidecum prin „îngrămădiri silnice”. Cristalizat politic în anul revoluției, ca efect al tot mai intenselor frământări interne, de ordin social și național, dar și sub influența ideilor reactualizate ale revoluției franceze, p. și-a găsit expresia programatică - cu parțiale diferențieri, în funcție de specificul realităților din cele trei ținuturi românești - în Proclamația de la Izlaz, Proclamația Partidului Național din Moldova către români, Manifestul din 1851 al Comitetului revoluționar român din exil, ca și în broșura Dorințele partidei naționale în Moldova a lui Mihail
PASOPTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
de lectură, tot așa cum și eu m-am străduit cu insistență să o fac în procesul propriu de redactare. Abordarea socio-istorică a proceselor de durată lungă și cu distribuire geografică extinsă nu mi se pare că ar trebui să excludă diferențierea sau combinațiile dintre continuități și discontinuități istorice sau, dacă vreți, dialectica raporturilor dintre sisteme și individualități. Ca atare, macrosociologia istorică sfârșește prin a deveni o microsociologie a individualizării centrată pe individ ca subiect istoric. Totuși, admit că, pentru a ajunge
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
societate nu a mai fost decât un pas. În privința celeilalte instanțe de caracterizare, cea a integrării funcționale a societății, sociologia, mai ales cea funcționalistă, s-a preocupat de organicismul componentelor sociale, de modurile de conservare a ordinii sociale prin integrarea, diferențierea, întâmpinarea și reproducerea cerințelor funcționale. Societatea era concepută funcționalist ca o comunitate de valori culturale ce ar fi exprimate în forma unor norme și roluri sociale pe care indivizii le-ar asimila în procese de socializare și le-ar practica
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ca o comunitate de valori culturale ce ar fi exprimate în forma unor norme și roluri sociale pe care indivizii le-ar asimila în procese de socializare și le-ar practica în cadrul unei ordini reproductive. Ordinea și reproducerea socială sau diferențierea și integrarea funcțională ar fi expresii ale modului constitutiv al societății, oricare ar fi ea. Conflictul sau devianța erau tratate ca simple patologii sociale, dezvoltarea apărea ca o inginerie socială a construcției; pe scurt, societatea era naturalizată până la pierderea propriilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
gen de „gramatică a civilizațiilor”, cum ar numi-o Braudel, în care putem identifica atât particularisme comunitare, cât și convergențe globale. Interdependențele și interacțiunile frecvente și puternice, construcția, comunicarea și diseminarea de modele generează convergențele. Căutarea identității și individualizarea accentuează diferențierile. În felul acesta, revenim la un concept de societate pe care sociologia a început să-l considere sub specia universalului, dar și a particularismelor. Dacă-i așa, întrebarea menționată mai înainte revine constant în prim-plan: unde se află această
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cunoaștere socială, diferită de cea religioasă, dar încă nediferențiată în forma a ceea ce mai târziu au fost științele socio-umane. Omul universal al Renașterii încă se perpetua, dar deja câmpul cunoașterii sale se îngusta. Deși universalist ca opțiune, Iluminismul descătușează forțele diferențierii cognitive și sociale. De altfel, toate categoriile de caracterizare inițiate de iluminiști au fost formulate în termeni dihotomici și polari. Uneori, avem chiar impresia că operăm cu una și aceeași categorie, ce are de fiecare dată doi poli. Unul corespunde
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
drepturi și obligații specifice. Iar odată cu statul național noțiunea universală de societate este particularizată în societăți naționale pe care romantismul de mai târziu le va glorifica prin referiri la limbă, folclor și alte aspecte de acest gen, pentru a accentua diferențierea, identitatea sau specificul național. Secolul al XVII-lea declanșează procesul de formare a statelor naționale, un proces însă presărat cu continuități și discontinuități ale „societăților naționale”, cu integrări și dezintegrări ce marchează prin multiple evenimente istoria europeană și mondială de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fundamentali ai oricărei activități a omului modern. Bunăstarea sau bogăția produsă nu este privită de persoanele deținătoare ca simplă acumulare, ci ca „simbol de poziționare socială”, adică de distincție, prestigiu și dominare a altora. Individualismul și, odată cu acesta, democrația și diferențierea structurii sociale pe categorii și clase sociale sau pe stiluri de viață vor constitui de-a lungul modernității domenii constante de explorare și consacrare. Să remarcăm totodată că rațiunii i se adaugă interesele, astfel că raționalitatea coboară de pe soclul abstracțiilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]