3,842 matches
-
inventeze. În acea perioadă, mai mulți scriitori nouăzeciști își puneau pe hârtie fanteziile la Evenimentul Zilei. Așa a apărut, de exemplu, celebra găină violată, care apoi a născut pui vii. Publicul era imatur din perspectiva receptării massmedia și nu avea discernământul și „anticorpii“ pentru o astfel de presă. Expunerea lui la presa tabloidă din acea vreme ar echivala cu expunerea minorilor la filmele pentru adulți. Rezultatul: publicul a fost deformat iremediabil și a devenit dependent de stilistica senzaționalistă. Semnificativ este faptul
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
sar putea adăuga: dacă nu ai un individ pe care săl promovezi cu asiduitate, găseșteți un adversar pe care săl supui tirului în fiecare zi. De aici, drumul spre victorie va fi sigur. Sartori observă că televiziunea anihilează în telespectator discernământul, cel pe care se bazează alegerea. „Nu contează că imaginile pot să înșele mai mult decât cuvintele. Fapt este că ochiul crede în ceea ce vede. Ceea ce vede pare «real» și, implicit, pare adevărat“, scria el în Homo videns. Această stare
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
sfinții, își propunea să facă și el același lucru sau chiar mai mult1 și în aceste gânduri își afla toată consolarea, fără a privi încă la vreun lucru lăuntric, neștiind ce este nici smerenia, nici dragostea, nici răbdarea și nici discernământul pentru a cântări și chibzui aceste virtuți. Singura lui dorință era aceea de a înfăptui lucruri mărețe deoarece și sfinții făcuseră la fel pentru slava lui Dumnezeu 2, fără a ține seama de nici o împrejurare ca atare. 15. Văzându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
par a fi rămas fără obiect 2. Atunci pentru ce continuă Ignațiu să stăruie în rugăciune? „Ceva” s-a întâmplat pe 12 februarie, când Ignațiu se vede nevoit să-și întrerupă în mod accidental rugăciunea de dimineață: aproape pe nesimțite, discernământul care-l preocupase în întregime este acum sublimat prin primirea unui conținut nou, care nu făcea număr cu nici un alt obiect de alegere de până atunci. Alternativa „de a avea sau nu” devine acum preponderent aceea „de a vedea sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
devin delăsători și nu se mai îngrijesc de lucrările care duc la mântuire și la folosul spiritual al sufletelor. 368. A șaisprezecea. De asemenea, trebuie ținut seama, dacă se vorbește mult despre credință și cu multă tărie, dar fără nici un discernământ și lămuriri, să nu se dea prilej oamenilor să devină nepăsători și delăsători, atât înainte de a fi credința plăsmuită în iubire 1, cât și după aceea. 369. A șaptesprezecea. De asemenea, nu trebuie să vorbim prea îndelungat, insistând prea mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cu copii îngropați în munți de diplome și certificate, dar șomeri pe termen lung și vocea dascălilor îngropați de birocrațiaă a unui sistem ce se acoperă doar cu hârtii. Vocea lor ar trebui să fie vocea statului care cheltuiește cu discernământ banul public pentru educarea generațiilor de români. Vocea aceasta trebuie asumată de un adevărat ministru al educației. Dacă are curaj! Și asta nu face ministrul. În primul rând ( și cel mai greu) trebuie schimbate mentalitatea și viziunea asupra învățământului. Asta
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
disperarea ta să nu amplifice lucrurile - „mai rău decât adevărul, decât realitatea“. Mi-am pierdut capul; acum, în clipa asta, îngrozită ca o oaie înconjurată de-o haită de lupi, nu-mi mai este capul întreg. Dar am încă destul discernământ încât să-mi dau seama că ar fi fost și mai rău dacă erai tu în locul meu. M-au întrebat ce faci acolo, unde lucrezi și mai ales cu cine lucrezi. Le-am spus, ceea ce e, în fond, adevărul curat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
În lagărul de prizonieri fasciști, ca la o casă de odihnă (subl.ns.)”. Deci, În opinia specialistului În aruncări la coșul de gunoi, fasciștii au fost „in corpore” niște oameni foarte răi care meritau un glonț În cap, fără niciun discernământ sau judecată. Iată cea mai bună probă a influenței nefaste exercitate de ruși și uneltele lor românești asupra creierelor unora! c.h. Ăștia n-au minte, tovilor! Pus pe sfârtecat, Țanea a mai ars la polonic niște autori de versuri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fost ales membru al The International Society for Diseases of the Esophagus (1993), membru al Uniunii Medicale Balcanice (1997), al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru fondator al Epitropiei „Sf. Spiridon” Iași(1992). Calitățile sale deosebite de chirurg, discernământul bazat pe un examen minuțios al pacientului, acuratețea tehnicilor aplicate au contribuit la formarea unei școli chirurgicale în clinica a-III-a Chirurgie. Posedând vaste cunoștințe de specialitate, documentat întotdeauna la zi, înzestrat cu un deosebit talent didactic, având și o îndelungată
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dr. doc. Mircea Munteanu a fost un mare clinician, un adevărat medic care a participat cu dragoste și compasiune la alinarea suferințelor celor bolnavi. A pregătit multe generații de studenți și medici veniți în clinică pentru specializare sau perfecționare, impresionând prin discernământul și corectitudinea sa. Ca mulți alți medici a avut și preocupări literare scriind sonete, epigrame, poeme, instantanee africane. Imediat după terminarea facultății, a fost încorporat la Institutul Medico-Militar din București, pe care l-a absolvit în 1939 cu gradul de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
poate fi omisă precizarea că personalitatea prof. dr. Iosif Selmiciu (cunoscător a 7 limbi străine: germană, engleză, franceză, italiană, rusă, maghiară și sârbă) îngloba o vastă cultură științifică, o largă și cuprinzătoare cultură filozofică și literară. Iubea cu pasiune și discernământ arta în toate variatele ei forme de exprimare. Înzestrat cu sensibilitate pentru frumos, era un admirator al muzicii și artelor plastice. Și-a urmat destinul, care însă a hotărât să-l smulgă prematur vieții, în prag de primăvară, pe 13
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
un simplu combustibil pe care ți l poți lua foarte bine și din gunoi, iar el insistă că nu-i totuna de unde-ți iei combustibilul și că a ți-l lua numai din gunoi sau a ți l lua, fără discernămînt, din gunoi și din non gunoi înseamnă a pierde ceva. Bine-bine, dar de ce am avea nevoie de critici profesioniști care să ne spună ce să gîndim ? Noi nu putem gîndi cu mințile noastre ? Ba da, numai că, după cum descoperă pe
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
talentul. Cu mult talent, îi arată spectatorului de azi ce lucru emoționant e talentul faptul că poate să apară în locurile cele mai neașteptate, faptul că există și îi amintește că e dator să-și cultive gustul, să-și dezvolte discernămîntul, ca să-l poată recunoaște. Dilema Veche, august 2007 Posttraumă Curaj nebănuit/The Brave One (SUA, 2007), de Neil Jordan în noul și ciudatul film al lui Neil Jordan, Curaj nebănuit, Jodie Foster joacă rolul unei realizatoare de radio numite Erica
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
încolo se lansează în improvizații. Nu vreau să spun că secvențele de la casa de nebuni sînt intenționat proaste ; el nu e un parodist. Nu cred că gîndește în termeni de ăștia literar dramaturgici (nu-i exclus să fie lipsit de discernămînt literar-dramaturgic), ci în termeni muzicali în combinații intuitive, uneori discordante, de motive mai mult sau mai puțin clasice, de note corecte (Jolie și numărul ei de martiră) și note excentrice (Malkovich în rol de popă virtuos). în ultimele 20 de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fenomen. Abia după aceea am aflat că insul mă urmărea să-mi taie capul dacă fenomenul descris nu ar fi avut loc. O mică întâmplare care mă putea costa viața, mai ales că respectivul putea fi socotit iresponsabil, deci fără discernământ. După aceea, vremea trece, vremea vine și ne apropiem și de sfârșitul celui de al treilea an școlar la Priponești. Fiica noastră frecventa clasa întâi la școala unde învățasem și eu altădată. Cu două săptămâni înaintea terminării anului școlar sosește
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Este vorba de o formă de vizionarism, - care înseamnă viziune atotcuprinzătoare, spirit de sinteză, dar și capacitate de predicție -, de luciditate acută și dureroasă, de sesizare a detaliului semnificativ, a celor mai fine nuanțe, în orice caz de un maxim discernământ. A fost Caragiale înzestrat cu toate aceste daruri ? Posibil. Personal nu știu. Însă nu încetează să mă tulbure un detaliu al acestei ipoteze. De ce tot acest capital de vizionarism este unul asociat monstruosului ? În cartea sa Hubris, Jean Clair atrage
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
intelectualului occidental de pasiunile politice care-l fac prizonierul exceselor, de angajările ideologice febricitate, de cauționarea regimurilor totalitare în numele ideilor generoase de Justiție, Adevăr, Umanitate sau de împlinirea unor viziuni utopice. Aceste reflexe de apărare născute din evenimente și asociate discernământului ca bun-simț, chiar și livrat în termenii paradoxului cum o face Alexandru Paleologu , sunt consti- tutive pentru o societate democratică cu toate imperfec- țiunile ei. În sensul recuperării discernământului se referă și Bernard-Henri Lévy la „marile noastre reflexe consti- tutiv-identitare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
viziuni utopice. Aceste reflexe de apărare născute din evenimente și asociate discernământului ca bun-simț, chiar și livrat în termenii paradoxului cum o face Alexandru Paleologu , sunt consti- tutive pentru o societate democratică cu toate imperfec- țiunile ei. În sensul recuperării discernământului se referă și Bernard-Henri Lévy la „marile noastre reflexe consti- tutiv-identitare” care reprezintă o „formă de inteligență civică, socială, care blochează sofismele, silogismele menite să cauționeze oroarea, să o cosmetizeze umanitarist- utopic ca accident de etapă, ca necesitate istorică etc.
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
care validează cât și pe aceea care invalidează. Bășcălia dereglează astfel această raportare prin contrast, ea transcrie doar o logică a excesului pe care o H.-R. Patapievici o identifică prin două caracteristici fundamentale : „setea de intemperanță” ca pierdere a discernământului, a diferenței, și pierderea distanței sanitare față de obiectul bășcăliei, o complicitate fără rest cu derizoriul. Bășcălia reprezintă astfel nu dereglarea unui mecanism retoric, nici faptul unei deficiențe a discursului, ci un viciu cognitiv. Aceste excese constituie expresia unei forme de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o listă, În folosul meu, cu câțiva din oamenii și subiectele ce se referă la trecut. Prezența ei În această carte Îi va deranja poate pe oamenii obișnuiți, dar s-ar putea să fie pe placul celor cu simț de discernământ, fie și numai pentru că Pe fereastra acelui index Se cațără o roză Și uneori o blândă briză ex Ponto adie. Vladimir Nabokov 5 ianuarie 1966 Montreux fig Vorbește, memorie Capitolul 1 1 Leagănul se balansează deasupra unui abis și bunul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
genul „S-au ivit zorile În Rusia“, pe care leniniști englezi și americani le scriau În acei ani. Dar ceea ce mă enerva poate cel mai mult era atitudinea lui Nesbit față de Lenin Însuși. Toți rușii cultivați și cu spirit de discernământ știau că acest politician viclean avea la fel de mult gust și interes față de presiunile estetice ca burghezul rus mediocru de tipul flaubertian épicier (genul care Îl admira pe Pușkin pentru oribilele librete ale lui Ceaikovski, plângea la opera italiană și era
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
erau grupări și găști În care se adunau câțiva scriitori tineri și mai puțin tineri, unii din ei foarte Înzestrați, În jurul unui critic care filozofa. Cel mai important dintre acești mistagogi Îmbina Înzestrarea intelectuală cu mediocritatea morală, un simț de discernământ tulburător de exact față de poezia rusă modernă cu o cunoaștere fragmentară a clasicilor ruși. Grupul lui considera că nici simpla negare a bolșevismului, nici idealurile rutinate ale democrațiilor occidentale nu erau suficiente pentru a clădi o filozofie pe care să
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
personal irezistibil (sau aproape : unii i au rezistat) : ochii lui albaștri aveau o privire învăluitoare, ușor ironică, deosebit de atașantă. Ceea ce a făcut pentru cultură în cei zece ani de domnie a fost într-adevăr remarcabil, cu o perfectă competență, cu discernământ în alegerea oamenilor (dar numai în acest domeniu). Ei bine, acum, citind cartea lui Mircea Ciobanu, în care auzim gândurile cele mai din lăuntru ale regelui Mihai, formulate în termenii la care recurge cu precizia gândirii sale lipsite de grabă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Fragmentarium. Evident, temele culturale sunt și ele de resortul eseului, întrucât tot ce e uman e de resortul lui. Dar eseuri propriu-zise, în accepția montaigniană și moralistă, sunt cele din Oceanografie. Dacă se va traduce cândva din literatura română cu discernământ și inteligență, și nu pe criterii „diplomatice” sau la întâmplare, ca până acum, această carte ar avea șanse, ținând seamă și de notorietatea actuală a autorului (și de succesul lui Nu de Eugen Ionescu în traducere franceză), să intereseze lumea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am putut să o înțeleg, ea nu vrea să mă înțeleagă. Am ajuns din om, neom. Nu mai sunt decât umbra celui ce am fost. Nu mai am voință, nu mai am stabilitate în hotărâri. Nu mai am putere de discernământ. În mintea mea pătrund contradicțiile cele mai destructive. Nu mai am putere de muncă. O, dacă m-aș putea învinge, dacă aș putea să fiu numai rațiune rece, numai voință de fier. Dar, . .toate acestea de care am nevoie parcă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]