4,704 matches
-
ELEMENTE DE DINAMICĂ DISCURSIVĂ A PRONUMELUI ANDRA VASILESCU Capitolul pune în evidență câteva particularități ale uzului pronominal în limba actuală, raportate la constrângerile tipologice specifice sistemului gramatical românesc. Mecanismele de semnificare, tehnicile de ancorare discursivă, efectele de sens au fost urmărite pe un corpus
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
ELEMENTE DE DINAMICĂ DISCURSIVĂ A PRONUMELUI ANDRA VASILESCU Capitolul pune în evidență câteva particularități ale uzului pronominal în limba actuală, raportate la constrângerile tipologice specifice sistemului gramatical românesc. Mecanismele de semnificare, tehnicile de ancorare discursivă, efectele de sens au fost urmărite pe un corpus de limbă vorbită 1 și au fost interpretate pornind de la descrierea structurală din GALR și de la regulile normative din lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 19902. Această abordare permite surprinderea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
și au fost interpretate pornind de la descrierea structurală din GALR și de la regulile normative din lucrările de cultivare a limbii apărute înainte de 19902. Această abordare permite surprinderea dinamicii limbii actuale din trei perspective: a) se urmăresc procesele prin care alegerile discursive individuale, permise de sistemul lingvistic (langue), se constituie la nivelul uzului social (parole) în opoziții pragmatice relativ constante și stabile la momentul actual, diferite de cele ale unor stadii anterioare de limbă 3; b) se observă convergențele și divergențele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
5 al românilor. Integrarea celor trei perspective de analiză pune în evidență interacțiunile dintre specificul structural și specificul pragmatic al limbii române. Analizând, în acest cadru teoretic, uzurile pronominale actuale într-un corpus semnificativ, voi schița câteva elemente de gramatică discursivă a pronumelui românesc în limba română actuală. 1. EVOLUȚIA PRONUMELOR SPRE ANAFORICITATE/DEICTICITATE DIFUZĂ La nivelul sistemului, pronumele sunt pro-forme care funcționează ca deictice/anafore discursive, luându-și referința din contextul situațional, respectiv de la un antecedent sau de la un subsecvent
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
teoretic, uzurile pronominale actuale într-un corpus semnificativ, voi schița câteva elemente de gramatică discursivă a pronumelui românesc în limba română actuală. 1. EVOLUȚIA PRONUMELOR SPRE ANAFORICITATE/DEICTICITATE DIFUZĂ La nivelul sistemului, pronumele sunt pro-forme care funcționează ca deictice/anafore discursive, luându-și referința din contextul situațional, respectiv de la un antecedent sau de la un subsecvent din discurs. Lucrările de cultivare a limbii încadrează multe dintre uzurile deictice printre fenomenele de oralitate și insistă asupra preciziei în desemnarea anaforică (relație clară, nonambiguă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
evocă adesea entități prezente implicit în istoria conversațională a interlocutorilor, dar nenumite în discurs; trimit anaforic la unități plasate la distanță mare în enunț; prezintă referință ambiguă, în sensul că aceeași formă pronominală este folosită inconsecvent pentru a evoca entități discursive distincte; referința se propagă pe secvențe textuale întinse, în sensul că, o dată introdus referentul, vorbitorii îl evocă prin pronume un timp relativ îndelungat, fără a simți nevoia reactualizării prin substantiv (și determinanți); trecerile rapide și frecvente de la narațiunea la persoana
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o dată introdus referentul, vorbitorii îl evocă prin pronume un timp relativ îndelungat, fără a simți nevoia reactualizării prin substantiv (și determinanți); trecerile rapide și frecvente de la narațiunea la persoana a III-a la citarea unui vorbitor dintr-un alt cadru discursiv îngreunează decodarea deicticelor de persoana I și a II-a: A: și bu:n↓ <R trece chestia asta mă întorc acasă># îți dai seama ce distracție↓ <R l-am întîlnit și pe el îți dai seama că îmi căzuse: exact
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
vrei să mai vii? că noi nu sîntem supărați pe tine> păi dumneavoastră să fiți supărați pe mine? (xxx) din contră că eu stăteam mai mult (IVLRA: 57-58) Dacă pronumele personale ancorează deictic sau anaforic referentul prin raportare la instanțele discursive (eu, tu, el), pronumele demonstrative ancorează referentul într-o manieră mai complexă, prin raportare la două axe semantice: proximitate - distanță, respectiv identitate - diferențiere spațio-temporală și cognitivă. De aceea, accesibilitatea discursivă a demonstrativelor este condiționată de o cantitate mai mare de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
personale ancorează deictic sau anaforic referentul prin raportare la instanțele discursive (eu, tu, el), pronumele demonstrative ancorează referentul într-o manieră mai complexă, prin raportare la două axe semantice: proximitate - distanță, respectiv identitate - diferențiere spațio-temporală și cognitivă. De aceea, accesibilitatea discursivă a demonstrativelor este condiționată de o cantitate mai mare de informație partajată situațional sau prin istoria conversațională comună a interlocutorilor. În ciuda acestor constrângeri discursive, analiza cantitativă de corpus a pus în evidență frecvența ridicată a demonstrativelor în conversație (pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
raportare la două axe semantice: proximitate - distanță, respectiv identitate - diferențiere spațio-temporală și cognitivă. De aceea, accesibilitatea discursivă a demonstrativelor este condiționată de o cantitate mai mare de informație partajată situațional sau prin istoria conversațională comună a interlocutorilor. În ciuda acestor constrângeri discursive, analiza cantitativă de corpus a pus în evidență frecvența ridicată a demonstrativelor în conversație (pentru o statistică a ocurențelor demonstrativului vezi Nicula, în acest volum, p.), iar analiza calitativă pe care am realizat-o a relevat anaforicitatea/deicticitatea difuză a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
trezorerie. (IVLRA: 121) Adesea, deicticele românești funcționează ca deictice intradiscursive: vorbitorul folosește demonstrativul fără a trimite la un antecedent sau la un subsecvent din discurs și fără a indica un referent accesibil deictic. Prin intermediul deicticului intradiscursiv, vorbitorul: (i) conferă relevanță discursivă unor elemente situaționale ale discursului, pe care le convertește, prin simpla evocare, în fond comun de presupoziții: B: în rest CE faceți. A: < L uite am făcut o gripă de-asta uRÎtă: de-abia mi-am mai revenit un pic
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
în acest volum, p. ). Aceste fenomene apar mai frecvent în vorbirea unor persoane cu nivel scăzut de instrucție, dar tind să se extindă și în vorbirea unor persoane educate. 2. ATRAGEREA PRONUMELOR SPRE FUNCȚIA DE MĂRCI LINGVISTICE ALE UNOR PROCESE DISCURSIVE Câteva particularități structurale ale limbii române sunt valorificate pragmatic prin atragerea pronumelor în mecanisme de contextualizare a semnificației care le îndepărtează de rolul lor tipic, de deictice/anaforice discursive, și le conferă rolul de mărci lingvistice ale unor procese discursive
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
2. ATRAGEREA PRONUMELOR SPRE FUNCȚIA DE MĂRCI LINGVISTICE ALE UNOR PROCESE DISCURSIVE Câteva particularități structurale ale limbii române sunt valorificate pragmatic prin atragerea pronumelor în mecanisme de contextualizare a semnificației care le îndepărtează de rolul lor tipic, de deictice/anaforice discursive, și le conferă rolul de mărci lingvistice ale unor procese discursive . 2.1. Mecanisme pragmatice generate de parametrul pro-drop Tipologic, limba română este o limbă pro-drop, în care subiectul pronominal nu este exprimat, ci recuperat din flexiune (ca subiect inclus
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
DISCURSIVE Câteva particularități structurale ale limbii române sunt valorificate pragmatic prin atragerea pronumelor în mecanisme de contextualizare a semnificației care le îndepărtează de rolul lor tipic, de deictice/anaforice discursive, și le conferă rolul de mărci lingvistice ale unor procese discursive . 2.1. Mecanisme pragmatice generate de parametrul pro-drop Tipologic, limba română este o limbă pro-drop, în care subiectul pronominal nu este exprimat, ci recuperat din flexiune (ca subiect inclus sau subînțeles). Gramaticile descriptive prezintă neexprimarea subiectului ca opțiune nemarcată a
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
o limbă pro-drop, în care subiectul pronominal nu este exprimat, ci recuperat din flexiune (ca subiect inclus sau subînțeles). Gramaticile descriptive prezintă neexprimarea subiectului ca opțiune nemarcată a uzului, iar exprimarea subiectului ca limitată la situații de emfaza și contrast discursiv. Lucrările normative atrag atenția asupra caracterului greșit, superfluu, al exprimării subiectului prin pronume în alte situații decât cele menționate anterior (Avram 1986: 327). Analiza pe corpus a pus în evidență că lexicalizarea subiectului vid participă la procese pragmatice și discursive
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
discursiv. Lucrările normative atrag atenția asupra caracterului greșit, superfluu, al exprimării subiectului prin pronume în alte situații decât cele menționate anterior (Avram 1986: 327). Analiza pe corpus a pus în evidență că lexicalizarea subiectului vid participă la procese pragmatice și discursive complexe, sprijinind diverse mecanisme ale implicitului. 2.1.1. Marcarea structurii informaționale a enunțului Parametrul structural pro-drop modelează organizarea informațională a propoziției în limba română. Astfel, în structurile românești nemarcate (pro - verb - complemente), tema este implicită atâta vreme cât se conservă din
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
sprijinind diverse mecanisme ale implicitului. 2.1.1. Marcarea structurii informaționale a enunțului Parametrul structural pro-drop modelează organizarea informațională a propoziției în limba română. Astfel, în structurile românești nemarcate (pro - verb - complemente), tema este implicită atâta vreme cât se conservă din secvențele discursive anterioare; verbul și complementele sale ocupă poziție rematică. Ruptura discursivă, schimbarea temei coincide cu exprimarea nominală sau pronominală a subiectului. A: dar îmi este teamă că-ntr-o zi î:::# deși eu N-AM cheie la apartament↓ la noi# au
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
informaționale a enunțului Parametrul structural pro-drop modelează organizarea informațională a propoziției în limba română. Astfel, în structurile românești nemarcate (pro - verb - complemente), tema este implicită atâta vreme cât se conservă din secvențele discursive anterioare; verbul și complementele sale ocupă poziție rematică. Ruptura discursivă, schimbarea temei coincide cu exprimarea nominală sau pronominală a subiectului. A: dar îmi este teamă că-ntr-o zi î:::# deși eu N-AM cheie la apartament↓ la noi# au fost [niște discuții odată demult B: [păi de CE +A: de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
suferința asta a mai și-mblînzit-o↓ nu mai e așa:: dură↓ și intransigentă↓ și-ncearcă# o-nțelegere cu voi↑ știindu-se: singură↑ (IVLRA: 49-50). În textul de mai sus predomină enunțurile cu subiect neexprimat; exprimarea subiectului se produce în acele puncte discursive în care vorbitorul schimbă tema curentă a enunțului, introducând una nouă sau revenind la una anterioară, abandonată pe parcursul câtorva enunțuri. 2.1.2. Sprijinirea unor mecanisme ale implicitului Participând la mecanisme pragmatice bazate pe implicit, pronumele devine suport pentru vehicularea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a enunțului, introducând una nouă sau revenind la una anterioară, abandonată pe parcursul câtorva enunțuri. 2.1.2. Sprijinirea unor mecanisme ale implicitului Participând la mecanisme pragmatice bazate pe implicit, pronumele devine suport pentru vehicularea forței ilocuționare sau a unor implicații discursive, declanșator de presupoziții sau gazdă sintactică pentru cliticele adverbiale prin care vorbitorii atașează enunțului semnificații și valori modale suplimentare. În aceste situații, actualizarea pronumelui subiect are justificări discursive. Ca suport pentru vehicularea forței ilocuționare, pronumele sprijină expresia lingvistică a unor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
implicit, pronumele devine suport pentru vehicularea forței ilocuționare sau a unor implicații discursive, declanșator de presupoziții sau gazdă sintactică pentru cliticele adverbiale prin care vorbitorii atașează enunțului semnificații și valori modale suplimentare. În aceste situații, actualizarea pronumelui subiect are justificări discursive. Ca suport pentru vehicularea forței ilocuționare, pronumele sprijină expresia lingvistică a unor acte de vorbire cum sunt reproșul, oferta, blamarea, ironia: dac-aveți nevoie: de PLAtă:↓ pentru a::- a:cordarea unui ajutor↓ cît de banal și micuț ar fi↓ vă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
exageră:m> că: nu [sîntem copii aicea (IVLRA: 192) nici voi măcar nu-l acompaniați┴ nu-l DIRIJAȚI cum trebe. dar dumneaastră nici măcar nu i-ați aresTAT. asta-i mai ă GRAV (IVLRA: 162). Exemplele de mai jos ilustrează diverse ipostaze discursive ale pronumelui, când acesta generează implicații sau funcționează ca declanșator de presupoziții ori gazdă sintactico-semantică7: B: după cum știi și tu bine # spre sfîrșitul lunii [nu numai eu] (IVLRA: 114); A: deci CARE este această sumă. semn de întrebare. nici eu
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
pronume personal formă tare, nonclitică de acuzativ (El te-a întrebat pe tine); complementul indirect exprimat prin clitic dativ se dublează facultativ prin pronume personal formă tare, nonclitică de dativ (El ți-a spus ție). Observarea fenomenului în dinamica sa discursivă pune în evidență faptul că, mai mult decât o expresie a contrastului și emfazei, dublarea clitică se înscrie în mecanisme pragmatice variate, ca, de pildă, cele ilustrate în continuare: explicitarea semnificației codificate prin clitic, disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
dinamica sa discursivă pune în evidență faptul că, mai mult decât o expresie a contrastului și emfazei, dublarea clitică se înscrie în mecanisme pragmatice variate, ca, de pildă, cele ilustrate în continuare: explicitarea semnificației codificate prin clitic, disocierea între instanțele discursive, stabilirea unei relații adversative implicite cu secvența enunțiativă anterioară, corectarea implicită a aserțiunii interlocutorului, participarea la o strategie a politeții pozitive de autoincludere a vorbitorului în grupul interlocutorului, de asociere sau empatizare cu interlocutorul, respectiv corectarea presupoziției interlocutorului: am luat
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Ai făcut tu ceva cu părul tău! în loc de Ți-ai făcut ceva la păr!. În afara acestor situații în care echivalarea sintactică este blocată, din analiza corpusului a reieșit frecvența scăzută a structurilor cu sintagme posesive; totodată, interpretarea enunțurilor în contextul discursiv larg a indicat, pe lângă o conceptualizare diferită a relației dintre proces/stare și actanții implicați, rolul posesivului ca suport al unor implicații contextuale: B: ă sunt milita:ru:↑ și am cumpărat un loc de veci în pantelimon doi↑ și am
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]