5,649 matches
-
destinului, acoperindu și , numai cu flori, potecile sufletului. A trecut un an de la moartea mătușii Mariana. Privesc cu tristețe o fotografie din tinerețea ei îndepărtată și mă gândesc că s-a întâlnit cu moș Gheorghe, care i-a dăruit mere domnești, s-a îmbrățișat cu mama Safta, l-a ajutat pe fratele Vasile să stivuiască lemnele aduse din pădure, fratelui Costică i-a oblojit rănile ș apoi s-a întins la sfat cu mamae, soacra ei, depănând amintiri de mult trecute
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
figură a Mariei și a întrupării lui Cristos, trebuie să înțelegi că tot ce se înfățișează în altar e legat într-un fel sau altul de liturghie, legat de cortul mărturiei am un carton copiat după imaginea acestuia de la biserica domnească de la Argeș și de-a lungul timpului eu m-am orientat după scena asta, e o compoziție uluitoare! Vei vedea! Tot aici, și corpul lui greoi face o mișcare jur-împrejurul axei sale, cuprinzând totul cu privirea, tot aici mai vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
pe mine, așa Îl chema, și lucram la el acasă lângă Turnișor și toată ziua plângeam și scriam scrisori și mi-era urât și adunam buruieni pentru porci. Sora lui m-a Învățat să gătesc și mi-a dat haine domnești și iarna a tăiat porcul, iar eu m-am dus acasă pe trei zile. Șase ani am stat la el și cu banii strânși mi-am luat car și două vite. Era război, veneau nemții și s-a Îndrăgostit sora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
din gios pe lângă rai Și urci În noapte peste dealuri și treci prin păduri, În mână cu o coroană Împodobită cu flori de hârtie ceruită mov, roz, și albastre, „să nu aduceți flori din alea de grădiniță, să aduceți flori domnești!”, așa au spus la telefon. A murit bunica, bătrâna ta bunică, și odată cu ea s-a dus și o fărâmă a veacului trecut. Ochii și mintea ei au dus dincolo de mormânt imaginea capitalei, a unei Viene devastate de război, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
moară și moartea în care va fi Un drog de urgii prin vieți suferinde Să-i ningă și chinul prin ceruri de-o zi. Să nu se mai atingă de-a mea nemurire Că-i blestem și viața și neamul domnesc. Să știe să ardă prin vieți și-oseminte, Să ardă prin timpuri, un țipăt lumesc. La moarte, condamn VIEȚUIREA de-o zi Prin cimitirul de cruci, nebunii, orgolioși S-au unit, în genunchi de frunze prin clipa de-a fi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
în băț, plecând în bejenie? chibzui, cu oarece nemulțumire, Petrea Păun. Pe urmă, își spuse, iar, în cuget: Dar cine mai este de treabă în Goldana? Prea puțini gospodari, care să nu fi fost culeși de către tovarăși, cum culegi mărul domnesc de pe creangă. În dimineața de toamnă, bătrână și zgribulită, care scofâlcise ierburile din țarina Baisei, prin nepăsătoarea ei uscăciune, Păun nu-l întâlnise decât pe el din toată Goldana și, poate, de aceea, strigă la caii, care-și luaseră vânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe cerul vinețiu de seară, minuscul, turnul pătrat de la impozantul palat al Prefecturii din secolul trecut, rămas nedemolat sub protecția noii destinații, de Muzeu al Moldovei Socialiste. Intui în direcția lui, dincolo de meterezul clădit din piatră veche al vechiului han domnesc, în care lărmuiseră cândva discuțiile pentru Unirea Principatelor Române, o vale largă, fără prea multe obstacole și nu chiar ostenitoare la mers. Se simți cât se poate de surprins să constate adeverirea presentimentului său. Se strecură precipitat, prin fereastra îngustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
întinsă se văd câteva chisele cu dulceață de caise. Ceasul călduros al amiezii face ca apa rece, proaspăt scoasă din fântână, să aburească paharele înalte. Din spatele ei, se ițește fața unui alt jandarm, vesel și cu obrajii roșii ca merele domnești. Agită în mână altă sticlă de țuică. La vederea lui Marius, amândoi se opresc ca trăsniți în pragul ușii. Imediat, plutonierul face un semn liniștitor. Domnu' locotenent e cu totul altă treabă aici. Și cum cei doi parcă împietriseră, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
militară/ Cu tot alaiul ei sonor!”... Cine n-a fredonat măcar o dată acest mare șlagăr al muzicii ușoare românești, scris în 1968? El i-a fost inspirat compozitorului de amintirile copilăriei, când fanfara trecea cu surle și trâmbițe pe Calea Domnească din Galați, oraș unde văzuse lumina zilei, pe strada Vezuviului, la 21 iunie 1921. Dar „erupsese” cu talentu-i vulcanic mult mai devreme, prin 1954, iar în 1958 inegalabila Maria Tănase i-a cerut să-i compună un cântec, pentru că avea
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
fost citită, apoi, în fața mulțimii adunate la Alba Iulia. Catedrala Reîntregirii (Încoronării) a fost construită între anii 1921 și 1923; aici a fost încoronat Ferdinand I, ca rege al Întregirii României. Arhitectura catedralei a fost inspirată de cea a bisericii domnești din Târgoviște, iar motivele decorative sunt pictate în spiritul iconografiei tradiționale românești. Prin motivele lor decorative, iconostasul, mobilerul și stranele catedralei, care au fost sculptate în lemn de stejar, amintesc de motivele și stilul epocii brâncovenești. O. NICA Capitală a
Agenda2005-48-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284439_a_285768]
-
ține o jumătate de miliard datorie și optzeci de milioane de franci pe an, să vedem cât ne ținea pe noi, popor sărac, ocîrmuire[a] jefuitoare a boierilor. Douăzeci și vro două de milioane pentru amândouă țările cu două scaune domnești. Dar acești bani poate erau cheltuiți în zadar. Populația săracă și rău administrată poate că se stingea mai rău decât astăzi și la o vreme de foamete, Doamne păzește, mureau oamenii pe uliți? Ia să vedem. Deschidem "Curierul romînesc" de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ideile lui Schmidt înseamnă tot atât ca și când Praxiteles, sculptând statua lui Apollo, ar fi luat drept model umerii d-lui Pantazi Ghica și fizonomia d-lui Holban. 5) Art. 46 al Legei electorale zice: "Colegiile electorale se convoacă prin decret domnesc. Ministrul de interne comunică aceasta primarilor orașelor de reședință, cari, prin înțelegere cu primarii din celelalte comune ale districtului, convoacă pe alegători cu 21 de zile înainte de termenul fixat pentru alegeri". Convocarea prin placate, iscălite de d. Scarlat Pastia primar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țară are nenorocirea că se stinge dinastia Dragoșizilor, cum o numește Dim. Cantemir, a Mușatinilor, dacă ne luăm după cercetările mai nouă. Cu fiii lui Petru Rareș se stinge sau, mai drept zicând, se-nstrăinează chiar linia nelegitimă a familiei domnești. Se-ncepe în Moldova o vreme neliniștită, un veac de turburări care a permis turcilor de a lua în posesiune - nu în proprietate - Cetatea Albă și Chilia. Voind să-și întărească drepturile asupra Moldovei ei își crează două puncte de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mare trimite la Cetatea Albă pe un arhitect grec, anume Teodor, ca să facă un turn nou și un zid nou la întăriri, iar arhitectul le spune acestea prin inscripții care stau și astăzi pe zidurile cetății. Totodată vedem în hrisoavele domnești de pe acea vreme, iscăliți deodată cu Domnul regulat, pârcălabii Chiliei, ai Cetății Albe și ai Hotinului, cari erau boieri mari, încît se vede cumcă tătarii de sub corturi ai d-lui X aveau trecere pe atunci. Numai numiri ciudate aveau acei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unui drept originar conform căruia tot teritoriul era al statului, iar oamenii liberi stătea după o deosebită ordine în legătură cu capul suprem al statului, cu împăratul. în cronicele românești ne întîmpină asemenea memorabila frază: La început tot pământul țării era pământ domnesc. În țările slave lucrul e acelaș, deși poate sub altă formă... c-un cuvânt originea proprietății imobiliare e pretutindeni posesiunea conferită de stat, pentru servicii anumite, mai cu geamă însă rîzboinice. În acelaș spirit se aplica la noi bunăoară până
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor ajunge pentru a ilustra linia ei de purtare. Astfel, cu ocazia formării bugetului pentru anul 1877, Camera a luat inițiativa facerii lui, și aceasta fără de nici un drept, căci dreptul este al ministrului; el are să-l elaboreze, să primească aprobarea domnească și să-l aducă în Cameră pe singura cale constituțională, aceea a mesajului domnesc. Daca în buget ar fi cifre fictive și erori intenționate, cine e răspunzător? Camera Am arătat că ea se sustrage oricărei responsabilități. Ministerul? Se ascunde dindărătul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru anul 1877, Camera a luat inițiativa facerii lui, și aceasta fără de nici un drept, căci dreptul este al ministrului; el are să-l elaboreze, să primească aprobarea domnească și să-l aducă în Cameră pe singura cale constituțională, aceea a mesajului domnesc. Daca în buget ar fi cifre fictive și erori intenționate, cine e răspunzător? Camera Am arătat că ea se sustrage oricărei responsabilități. Ministerul? Se ascunde dindărătul Camerii și astfel buna-credință în cheltuielele statului rămâne o iluzie. Asemenea am văzut Camera
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
părțile ei la un loc nu dau un întreg. Patru piese de câte 92 bani (25 capeici) nu fac la un loc 3 franci 70 bani; în fine moneta de 5 capeici (3/4: rublă) nu e trecută în decretul domnesc, deci nu e cotată defel. Într-adevîr imputabilă din punctul de vedere al moralității politice este participarea visteriei la specula asupra scăderii rublelor; scădere pe care cercurile oficiale o știau de mai nainte, iar publicul nu. Din momentul în care se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
argint pe patru franci, căci această monetă de metal este în parte un sinet au porteur, adică un sinet pentru cusurul cât nu s-ajunge până la 4 franci. Și într-adevăr așa s-a și întîmplat. Pîn-a nu ieși decretul domnesc prin care se fixa cursul rublei de argint această din urmă era primită de negustori pe 3 și jumătate franci, iar pentru restul pieții era tinichea, încît cine avea poli imperiali de aur bea și mânca, iar cine nu se
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cine avea poli imperiali de aur bea și mânca, iar cine nu se uita și răbda. Asta s-a întîmplat cele dîntîi două, trei zile după intrarea glorioaselor armii în țară, adecă până în momentul în care s-a obștit carte domnească în toată țara prin care se dispunea altfel. Cu un cuvânt generalității nu i se putea impune nimic de către ruși și nici i s-a impus. Cine a impus generalității este tocmai guvernul roșu, care ne-a constituit trei ani
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a o nega. [24 martie 1879] ["ALALTĂIERI, SÎMBĂTĂ... "] Alaltăieri, sâmbătă spre duminica Floriilor, la 21/4 noaptea, Camera a ajuns în fine la votarea a treia a declarațiunii de revizuire; era deci din momentul acela dizolvată de drept, încît mesajul domnesc, citit a doua zi de cătră M. S. Domnitorul, a fost mai mult un act de grație cătră Camerele actuale. Despre actul formal al dizolvării vom relata mai jos. Deocamdată ne mărginim a spune că dicționarele limbelor europene nu cuprind
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
amenința patria, iar cele nesănătoase s-ar împlea cu de prisos din toate foloasele poziției lor oficiale si ar tăcea asemenea Tocmai așa însă s-au întîmplat la noi. Omul care a insultat persoana M. Sale și pe membrii familiei domnești prin scrieri obscene și cuplete de cafe chantant și care a ponegri tot ce țara aceasta are mai onest și mai independent capătă medalia Bene-merenti pentru scrieri literare si luminează publicul ex officio. Revoluționari de meserie, amestecați în mișcările cele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
meritelor literare artistice. Există București însă o natură catilinară, lipsită de spirit și de talent, al cărei singur merit e că înjură în mod odios tot ce țara are onorabil începînd cu M. S. Domnul. El târâie în noroi familia domnească batjocorește până și umbra copilului mort toate acestea într-un stil scârbos, c-un cinism care n-are a face de fel cu cinismul antic; apoi strofele sale fără pudoare se cântă prin cafenelele {EminescuOpX 234} plebei, sânt aplaudate și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
CUNOAȘTE CÎTUȘI DE PUȚIN ISTORIA... "] Cine cunoaște câtuși de puțin istoria Țărilor românești nu poate să se mire de cele ce se petrec în zilele noastre. Pe timpul fanarioților, mai nainte, ba chiar numaidecât după epoca lui Ștefan cel Mare, scaunele domnești au început a fi cumpărate cu bani. Fanarioții nu erau decât oamenii care au luat acest principiu al cumpărării scaunului domnesc drept bază pentru organizarea unui sistem de exploatare publică. Mai mulți greci din Constantinopol și din țară se uneau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]