176,566 matches
-
se îndumnezeiască este fără Dumnezeu și împotriva Lui. Sfântul Maxim afirmă că greșeala pe care o face omul în Eden, nu este aceea că dorește să devină Dumnezeu, pentru că în realitate aceasta era destinația lui. Eroarea o reprezintă faptul că dorește să ajungă ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul fără Dumnezeu și în afara Lui<footnote Panayotis Nellas, Omul animal îndumnezeit, studiu introductiv și traducere Diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 87. footnote>. Iar hrana necesară creșterii omului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Nici una dintre creaturi nu o poate avea, prin urmare nici omul. Omul acceptă promisiunea de a deveni Dumnezeu, numai pentru că diavolul îi prezintă o imagine atât de meschină a Dumnezeului adevărat, încât nu mai vrea să stea împreună cu El, ci dorește independența. Invidia și gelozia sunt păcatele celor ce nu mai sunt fiii lui Dumnezeu. Consimțind să devină dumnezeu independent de Dumnezeu, Adam arată că vrea să se lipsească de Dumnezeu, să ducă o viață fără El, să-I ia locul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
-se cu ușurință înduplecat de sfătuitorul cel rău a călcat porunca dumnezeiască și prin această călcare ne-a pricinuit nouă moartea, dar nu e totuna a vrea cineva să guste înainte de cercare dintr-o buruiană aducătoare de moarte și a dori să mănânce din ea după ce a cunoscut din cercare că e aducătoare de moarte. Este mai de ocară acela care ia otravă și-și atrage moartea după cercare, decât cel care face și pătimește aceasta înainte de cercare. De aceea fiecare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ca să îndure urmările căderii lor<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 134. footnote>. În ființa noastră e o luptă înverșunată între trup și suflet, între înclinările și aspirațiunile josnice și cele înalte, curate, ideale, între bine și între rău. Cu toții dorim binele, ne entuziasmăm de el, dar săvârșim răul. Contractăm cu multă ușurință deprinderi rele și ne dezvățăm cu multă greutate de ele, pe când deprinderile bune ni le însușim anevoie și le pierdem lesne. Toate aceste neajunsuri sunt urmări ale păcatului
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
el revine mai apoi asupra ei aducând unele lămuriri. Astfel, crimă este și uciderea unui copil atât înainte de naștere cât și după naștere. Același lucru îl precizează și Barnaba, unul dintre Părinții Apostolici, în epistola sa, unde recomandă celor ce doreau să călătorească cu îngerii cei luminați ai lui Dumnezeu pe calea luminii, să se ferească de păcatele grave, iar printre acestea era menționat și avortul. După ce amintește porunca de a iubi pe aproapele mai mult decât sufletul, afirmă într-un
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
la care nici nu s-au gândit vreodată și peste care nu se poate trece cu ușurință, în unele cazuri având urmări pentru toată viața. Își nesocotesc, astfel, rolul lor matern cu care au fost înzestrate de Dumnezeu prin creație, nedorind să fie continuatoare ale operei Lui prin naștere de fii. Din punct de vedere medical, avortul atrage consecințe foarte grave asupra mamei. Pe plan fiziologic pot apărea diverse tulburări, cum ar fi: procent ridicat de mortalitate (prin perforarea uterului, septicemie
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Tatălui nostru din ceruri să piară măcar unul din acești micuți (Matei 18, 14); să lăsăm deci copiii să vină la Mântuitorul și să nu-i oprim (Matei 19). Îi oprim să vină la El nu numai atunci când nu-i dorim, ci și atunci când nu ne ocupăm îndeaproape de educația lor creștină. Însă dacă educația își atinge scopul, binecuvântarea lui Dumnezeu se revarsă asupra părinților nu numai în această viață ci și în cea de după moarte, pentru că: nu este mică cinste
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
de Prof. Ioan Diaconescu, Edit. Sophia, București, 2001, p.162. footnote>. să avem curaj și credință în Dumnezeu că ne va ajuta să naștem și să creștem câți copii va vrea El să ne dăruiască. Acolo unde copiii nu sunt doriți, se vor simți ca o povară pentru părinți, aceștia din urmă trădând faptul că iubirea lor este una egoistă, trupească, prin urmare imperfectă. Însă, într-o căsătorie cu adevărat creștină, cei doi soți, fără nici o îndoială, recunosc prezența unei bucurii
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
alegorică pe păcătoșenia sufletului întunecat. Din contra, subliniază soluția, nu problema, spicuită din Cântarea 1:5. Pătat de păcat și limitat în capacitatea sa de a reflecta divinul, sufletul are nevoie de slavă, tot așa cum mireasa are nevoie de sfințire. Nedorind să o abandoneze, Dumnezeu îi redă starea de frumusețe originară, ceea ce corespunde mântuirii sufletului de către Dumnezeu: „Dumnezeu, Care modelează toate lucrurile în înțelepciunea Sa, îi îngrijește miresei diformitatea. Nu inventează pentru ea o frumusețe care să nu fi existat anterior
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Nyssa”, în Ortodoxia, Anul XXIII (1971), Nr. 1, p. 87. footnote>. Atunci sufletul „a cunoscut pe Cel căutat, astfel că e cunoscut numai în a nu fi înțeles ce este ... și părăsind calea înțelegerii am aflat prin credință pe Cel dorit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 893. footnote>. Comentând asupra Cântului 3, 1 („Noaptea, în patul meu, L-am căutat pe El, Cel pe care sufletu-mi Îl iubea”), Sfântul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Și intrând în acest întuneric, ce află mireasa este că „e încă departe de a atinge perfecțiunea, ca și acei care nici n-au început încă ... Într-adevăr [spune ea] am pus stăpânire pe iubirea pentru Acel pe care-L doresc; dar obiectul iubirii mele a zburat din plasa gândurilor mele ... I-am strigat numele, atât cât am fost capabilă să descopăr nume pentru Nenumitul, dar nu există nume al cărui sens să-L cuprindă pe Acel pe care-L căutam
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
același pat este acum înconjurat de întuneric, iar în acest întuneric, ea simte că nici nu s-a apropiat încă de perfecțiune. Îmbrățișată de această „noapte divină”, începe să-l caute pe Preaiubit, „ascuns în întuneric”, și strigă: „și îl doresc pe preaiubitul meu chiar dacă nu-l pot înțelege”<footnote Ibidem, 181.14-16. footnote>. Dar continuă să-l caute. Numai când realizează că nu poate fi perceput prin rațiune, că întradevăr rațiunea este un obstacol<footnote De vita Moysis, II, GNO
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Patristica, vol. II, Akademie Verlag, Berlin, 1957, p. 497. footnote>. Paradoxal, cu cât Dumnezeu e mai prezent, cu atât mai mult se ascunde. Dumnezeu - așa cum arată omiliile la Cântarea Cântărilor - se ascunde prin natura Sa celui ce-L caută și dorește, chiar sub forma în care i se descoperă<footnote Doctorand Nicolae Fer, „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 87. footnote>. Sufletul se unește cu Dumnezeu și-L cunoaște pe Dumnezeu prin iubire. Acum
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Cântului 1, 2: „Să mă sărute cu sărutările gurii lui”. footnote>. Ca rezultat al acestei uniuni, gura miresei este umplută cu cuvintele vieții veșnice și astfel, în uniune cu fântâna Cuvântului, mireasa însăși este transformată într-o fântână de cuvinte, „dorind tuturor să fie salvați și dorind fiecărei persoane să se împărtășească de acest sărut”<footnote Ibidem, I, GNO, 33.2-4. footnote>. Același motiv reapare în omilia a noua, în care o vedem pe mireasă umplută încă o dată cu discursul ca rezultat
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cu sărutările gurii lui”. footnote>. Ca rezultat al acestei uniuni, gura miresei este umplută cu cuvintele vieții veșnice și astfel, în uniune cu fântâna Cuvântului, mireasa însăși este transformată într-o fântână de cuvinte, „dorind tuturor să fie salvați și dorind fiecărei persoane să se împărtășească de acest sărut”<footnote Ibidem, I, GNO, 33.2-4. footnote>. Același motiv reapare în omilia a noua, în care o vedem pe mireasă umplută încă o dată cu discursul ca rezultat al contactului cu Cuvântul. Sânii săi
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
comuniunea (κοινωνία) cu Dumnezeu”<footnote Ibidem, XIII, 378.14-17. footnote>. Această manifestare are un profund efect asupra însoțitoarelor miresei. Ele încep să reflecteze asupra diverselor ei înălțări pe tot parcursul omiliilor la Cântarea Cântărilor, cu rezultatul că încep să-l dorească pe Preaiubit; „Povestește-ne despre preaiubitul tău și natura sa. Dă-ne, tu care ești plină de drăgălășenie, «frumoasă printre femei», un mijloc de a-l recunoaște. Indică-ne pe cine să căutăm, ca să-l cunoaștem prin lovitura de dragoste
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
principese, am găsit potrivnică acestei invitații pe pianista Cella Delavrancea, pe atunci prietenă cu principesele, pe cuvântul că „Tereza Carreñon-ar fi pianistă destul de celebră!!!”(Nu știu cu ce a putut supăra marea Tereza pe această tânără pianistă, căreia ia-ș fi dorit să ajungă la măcar o parte din celebritatea sa!) Și-așa curtea noastră a rămas cu paguba de a nu o putea auzi. Ca soliști se mai perindează în concertele simfonice: Raul Punny, marele pianist francez, care pe lângă joc foarte
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
intim, unde împreună cu d-șoarele Robescu, turnarăm ceiaul în ceașca regelui, care se lăsa răsfățat de noi, ca un tată bun, cu o vădită satisfacție! Regina de asemena era foarte bucuroasă de revedere, iar principesa Elisabeta îmi spuse cât de mult dorea să începem muzica noastră, atât de mult neglijată în anii pribegiei în Moldova. După bucuria revederii cu familia regală, iată că a trebuit să trec și printr-o decepție. Se dezlănțui un fel de ură ascunsă contra tuturor acelora care
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Iată că izbucnește o revoluție în Austria, veșnic frământată de zvârcoliri politice. Mi se scrie că trebuie deocamdată să renunț la concertul de acolo, lucru care îl și fac, însă nu prea bucuroasă, iar o amânare a plecării mele mult dorite în străinătate și atât de necesară mie! Iar un timp de răbdare care durează până în toamnă. Anul 1925 însă îmi aduce în fine satisfacția de a ieși din țară. Bunul meu prieten, compozitorul Fr. de Brzezinski îmi scrie că aș
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
κάλλος)<footnote In Canticum canticorum, 12, P. G. XLIV, col. 1037C; cf. von Balthasar, Présence et pensée, Bauchesne, Paris, 1988, p. 78. footnote>. Aici se face referire la sufletul care, căutând pe Dumnezeu, realizează că iubește pe Cel neajuns și dorește pe Cel necuprins. „Sufletul, ieșind după cuvântul Lui și căutând pe Cel neaflat, apoi chemând pe Cel neajuns de înțelesul numirilor, află de la păzitori că iubește pe Cel neajuns și dorește pe Cel necuprins. Prin aceasta e bătut și rănit
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pe Dumnezeu, realizează că iubește pe Cel neajuns și dorește pe Cel necuprins. „Sufletul, ieșind după cuvântul Lui și căutând pe Cel neaflat, apoi chemând pe Cel neajuns de înțelesul numirilor, află de la păzitori că iubește pe Cel neajuns și dorește pe Cel necuprins. Prin aceasta e bătut și rănit într-un fel oarecare de deznădejdea (τη ανελπιστία) de a nu ajunge pe Cel dorit, socotind dorința sa fără împlinire și sortită să nu se poată bucura de Cuvântul”<footnote Sf.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
oamenii și niciodată nu trebuie să înceteze de a se apropia prin alergare”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia V, în PSB, vol. 29, p. 185. footnote>. Pe măsură ce progresează, sufletul obține constant parte din ceea ce dorește, fără a fi îndestulat niciodată și cu o dorință care sporește neîncetat<footnote H. J. M. Turner, „St Gregory of Nyssa as a Spiritual Guide for Today”, în Eastern Churches Review, vol. VII, Nr. 1, Oxford, 1975, p. 23. footnote
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
o dorință care sporește neîncetat<footnote H. J. M. Turner, „St Gregory of Nyssa as a Spiritual Guide for Today”, în Eastern Churches Review, vol. VII, Nr. 1, Oxford, 1975, p. 23. footnote>. Fiind veșnic îndrăgostit de Frumusețea sublimă, sufletul dorește să se umple „de chipul însuși al Arhetipului și să-l vadă față către față”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 69. footnote>. În timp ce sufletul ia contact direct cu divinul și este transformat după
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote>. În De anima et ressurectione, Macrina, sora mai mare a Sfântului Grigorie, se referă la diferența dintre căutare și realizare. Dorința își are funcția proprie acolo unde obiectul dorinței nu a fost obținut. După cum îi spune Socrate lui Agaton, dorim ceea ce nu avem, nu ceea ce deja avem. Macrina realizează o comparație între acest aspect și dualitatea lumină-întuneric: cel care este în întuneric, dorește lumină; dar când ajunge la lumină, nu o mai dorește, pentru că deja se bucură de ea. Plăcerea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
are funcția proprie acolo unde obiectul dorinței nu a fost obținut. După cum îi spune Socrate lui Agaton, dorim ceea ce nu avem, nu ceea ce deja avem. Macrina realizează o comparație între acest aspect și dualitatea lumină-întuneric: cel care este în întuneric, dorește lumină; dar când ajunge la lumină, nu o mai dorește, pentru că deja se bucură de ea. Plăcerea posesiunii înlocuiește dorința. Nu mai este loc pentru impulsul care tânjește și așteaptă cu nerăbdare<footnote Catharine P. Roth, „Platonic and Pauline Elements
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]