37,362 matches
-
leafa pe săptămîna trecută. E ceva suspect, adăugă domnul Rennit pe un ton plîngăreț. Jones n-ar fi putut uita să treacă pe la mine, cînd avea de luat bani. — S-au petrecut lucruri și mai anormale. — Jones e mîna mea dreaptă. Ce-ai făcut cu el? — M-am dus la doamna Bellairs... — Treaba dumitale! Mie să-mi spui unde-i Jones, am nevoie de el! — Cineva a fost asasinat... — Cum?! — Iar poliția crede că eu sînt criminalul... Rowe auzi un oftat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
urgia inamicului; chiar și În Battersea existau porțiuni Întregi fără ruine, cu o cîrciumă prosperă În colț, alături de o lăptărie și o brutărie. Strada unde locuia Wilcox fusese și ea cruțată de bombe: marile imobile cu apartamente burgheze se Înălțau, drepte și lugubre ca niște hoteluri de gară, dominînd parcul. Rowe văzu lipite pe multe dintre ele bilete cu „De Închiriat“ și aproape că spera să vadă un asemenea bilet și la poarta casei cu numărul 63. Dar casa era locuită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
-l duse apoi pe un coridor cu o mulțime de uși. Unele dintre ele erau deschise, lăsînd să se vadă niște odăi de același format, mici ca niște chilii și mobilate cu cîte o masă și trei scaune tari și drepte. Altă mobilă nu se zărea. Omul În uniformă deschise una din aceste uși - putea să fi deschis oricare alta și spuse: — Așteptați aici, domnule. Era foarte devreme. Cerceveaua metalică a ferestrei Încadra un cer rece și cenușiu. Ultimele stele păliseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vreo douăzeci de ani. Un om de treabă. Se pricepe grozav la vinuri. Vorbește, Însă, prea mult despre regimentul lui. Încolo, e-un băiat bun, generos, pe care te poți bizui - cînd e vorba de vreo colectă pentru o cauză dreaptă. CÎt despre comisarul-șef, a fost un om de ispravă pe vremuri, Înainte de a fi scos din poliția metropolitană, după cîțiva ani de serviciu. Nici măcar o pensie nu i-au dat, așa că la primul prilej ce i s-a ivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
nu era singur. În fața lui ședea o doamnă În vîrstă, pe care-o ajuta să desfășoare un ghem de lînă. MÎinile erau prinse ca-n cătușe În lîna aceea aspră, din care se Împletesc de obicei ciorapi pentru marinari. MÎna dreaptă avea Încheietura prinsă Într-un soi de bandaj gros, În jurul căruia bătrîna Înfășura cu sîrg lîna. Era un spectacol comic și trist În același timp. Rowe zări buzunarul umflat, În care Hilfe vîrÎse desigur revolverul. Privirea pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
într-un lințoliu de plastic galben. Din când în când, Vaughan o vedea lovită de-un camion care dădea cu spatele într-o zonă de alimentare de pe autostradă, zdrobită de portiera propriei mașini pe când se apleca să-și dezlege pantoful drept, contururile corpului fiindu-i îngropate în structura însângerată a panoului portierei. O vedea azvârlită printre balustradele podului rutier și murind așa cum Vaughan însuși avea să moară mai târziu, plonjând prin acoperișul unui autobuz al liniilor aeriene, cu încărcătura lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
corpul soțului ei muribund zăcând între noi pe capota mașinii mele. Ne uitam unul la celălalt prin parbrizele sparte, neputându-ne mișca niciunul. Mâna soțului ei, aflată la doar câțiva centimetri de mine, stătea cu palma în sus lângă ștergătorul drept de parbriz. Se lovise cu ea de un obiect rigid când fusese aruncat din scaun și, cum stăteam acolo, pe suprafața ei se forma conturul unui semn, pompat în afară de presiunea lui arterială muribundă sub forma unei uriașe bășici cu sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
madone dintr-o icoană a primei etape renascentiste, nedorind să accepte miracolul - sau coșmarul - ieșit din pântecele său. O străbătu doar o dată o emoție, când păru să mă vadă limpede pentru prima oară, și un rictus bizar îi schimonosi partea dreaptă a feței, de parcă i-ar fi fost tras nervul cu o ață. Își dădea ea oare seama că sângele ce-mi acoperea fața și pieptul era al soțului ei? Mașinile noastre erau înconjurate de un cerc de spectatori cu chipuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ecosez își coborî capul lângă geam. Stând la doar câțiva centimetri de mine, mă fixa din priviri cu buzele țuguiate, ca o persoană îndoliată care se holbează la cadavrul întins într-un sicriu descoperit. În acel moment, stând cu mâna dreaptă pe o spiță a volanului, nu simțeam nici o durere. Încă purtând centura de siguranță, soția bărbatului mort își revenea în simțiri. Un grup mic de oameni - un șofer de camion, un soldat în uniformă ieșit din tură și o vânzătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
țuguiat pe capota mașinii, lângă omul mort, și începu să tragă de portieră. Impactul frontal comprimase secțiunea din față a compartimentului pentru pasager, împingând puternic ușile în încuietori. Un infirmier de ambulanță se întinse către mine și-mi tăie mâneca dreaptă. Un bărbat tânăr, într-un costum închis la culoare, îmi trase mâna prin geam. Când acul hipodermic îmi pătrunse în braț, m-am întrebat dacă doctorul acela, care nu părea a fi decât un copil care crescuse prea mult, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
amprenta unui medalion, și-n cele din urmă pe gropițele săpate de elastic chiar sub sâni. Soția mea a rămas în tot acest timp într-o stare ca de transă, bolborosind în barbă pe-o voce joasă, în vreme ce vârful arătătorului drept al lui Karen îi atingea sfârcul. M-am gândit la privirea plictisită pe care vânzătoarea, o femeie de vârstă mijlocie cu fața mică a unei păpuși stricate, mi-o aruncase atunci când cele două femei plecaseră, trăgând draperia la loc de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Te poți uita din nou peste proiect? A făcut câteva modificări. Am alungat dosarul cu o fluturare din mână, uitându-mă alene la reflexia mea în oglinda de mână a lui Catherine. Nervul retezat din scalp îmi coborâse parțial sprânceana dreaptă, ca o cârpă neagră de pirat care părea să-mi ascundă mie însumi noul caracter. Această înclinare pronunțată era evidentă în toate lucrurile din jurul meu. M-am uitat atent la fața mea palidă, ca de manechin, încercând să-i citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
mea și fuzelajele îndepărtate ale aeronavei, fiecare înclinată ca un penis argintiu spre despicătura feselor ei, că-i atinsesem involuntar buca stângă. Tocmai când femeia aceea tânără, absolut fără chip pentru mine, își schimba greutatea de pe coapsa stângă pe cea dreaptă, am pus palma peste o gropiță din materialul ușor uzat. După o pauză lungă, s-a uitat în jos la mine cu un ochi știutor. Am fluturat servieta spre ea și-am murmurat ceva în franceza mea de baltă, executând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
scripeți, parcă făcând parte din fanteziile unui gimnast dement. Una dintre primele mele îndatoriri fusese să strâng, din salonul acela, probele de urină ale unei bătrâne care fusese doborâtă la pământ de-un copil pe bicicletă. I se amputase piciorul drept și-și petrecea acum tot timpul împăturind o eșarfă de mătase în jurul micului ciot, legându-i întruna capetele ca și când ar fi împachetat la infinit un colet. În timpul zilei, această scumpete senilă era mândria infirmierelor, dar noaptea, când nu era prezent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
care se apropia de mine sprijinită în baston. Unealta aceea ajutătoare era evident o dovadă de afectare, o deghizare de fațadă care-i permitea să-și îndese fața în umărul ridicat și să-și ascundă vânătaia ce-i marca pometele drept. O văzusem ultima oară când stătea în ambulanță lângă trupul soțului ei și se uita la mine cu o ură calmă. - Doctor Remington... ? am întrebat-o, fără să stau pe gânduri. Se apropie de mine, schimbându-și poziția mâinii pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
când ajunse la ușă, așteptându-mă să mă feresc din calea ei. M-am uitat la țesutul cicatrizat de pe fața ei, un tiv lăsat de-o cusătură invizibilă lungă de șapte centimetri și jumătate, care se întindea de la colțul ochiului drept până la comisura gurii. Împreună cu pliul naso-labial, această nouă linie forma o imagine asemănătoare cu liniile din palma unei mâini delicate și fragile. Citind o biografie imaginară în acea istorie a pielii, mi-am închipuit-o drept o studentă sclipitoare dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de înțeles pentru un soț din suburbii așa cum erau pentru mine acele pietre de bordură și linii demarcatoare. Când am coborât din mașină tocmai se apropia o decapotabilă albă al cărei șofer făcea semn cu farurile. M-am împiedicat, genunchiul drept cedând după efortul șofatului. La picioarele mele se afla un amestec de frunze moarte, pachete de țigări și cioburi de sticlă. Acele fragmente de parbriz securizat spart, împinse într-o parte de generații întregi de infirmieri de ambulanță, formau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
păreau să formeze o brigadă sexuală rudimentară, capabilă într-un fel sau altul să satisfacă toți clienții. Am oprit lângă refugiu. Când am înclinat capul spre ea, femeia mai bătrână păși în față. Se sprijini de portiera pasagerului, cu brațul drept, puternic, lipit de stâlpul cromat al geamului. După ce urcă în mașină, le făcu semn cu mâinile celor două tovarășe, ai căror ochi sclipeau ca ștergătoarele de parbriz pe sticla irizată de lumină a mașinilor aflate în trecere. Am urmat fluxul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
deasupra tunelului de acces în aeroport, doldora de mașini ce păreau să reînsceneze o dramatizare cu încetinitorul a accidentului nostru. Helen Remington scoase un pachet de țigări din buzunarul pelerinei de ploaie. Cercetă tabloul de bord în căutarea brichetei, mâna dreaptă mișcându-se deasupra genunchilor mei ca o pasăre agitată. - Vrei o țigară? spuse, în vreme ce degetele ei puternice rupeau celofanul. M-am apucat de fumat la Ashford - destul de aiurea, din partea mea. - Uită-te la traficul ăsta - am nevoie de orice fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
simțind parfumul vinilinului încălzit. I-am ridicat fusta în jurul mijlocului, așa încât să-i pot vedea curbura șoldurilor. Am tras-o încet spre mine, apăsându-mi tija penisului în clitorisul ei. Elemente ale corpului său - rotulele pătrare de sub coatele mele, sânul drept ieșit din cupa sutienului, umflătura mică ce-i marca arcul inferior al sfârcului - erau încadrate de interiorul mașinii. În timp ce-mi apăsam vârful penisului de gâtul uterului ei, în care puteam simți un corp mort, diafragma ei, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
turnată a cadranelor, carapacea proeminentă a coloanei de direcție, mânerul extravagant ca de pistol al frânei de mână. Am pipăit vinilinul cald al scaunului de lângă mine, apoi am mângâiat culoarul umed al perineului lui Helen. Mâna ei îmi apăsa testiculul drept. Laminatele plastice din jurul meu, de culoarea antracitului spălăcit, aveau aceleași tonuri ca și părul ei pubian din jurul vestibulului vulvei. Compartimentul pasagerului ne închidea ca o mașinărie care generase, prin actul nostru sexual, un homunculus de sânge, spermă și freon. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de viteză și manete ale luminilor de poziție frânte. Laolaltă descriau un limbaj exact al durerii și senzației, al erotismului și dorinței. Lumina reflectată a farurilor lui Vaughan scotea la iveală un semicerc de cinci cicatrice care-i înconjurau sfârcul drept, o schiță pentru o mână care-i va atinge sânul. La toaleta secției accidente, am stat lângă el în fața pisoarelor. Am coborât ochii la penisul său, întrebându-mă dacă și acesta avea cicatrice. Glanda, ținută între arătător și degetele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
lui, dat deja uitării, Seagrave ședea singur în Citroën ca o vrăjitoare puțin dusă cu pluta. - E totul în ordine cu Seagrave? Trebuia să-l fotografiezi. - Dar l-am fotografiat, desigur. Își puse aparatul pe după gât, ținându-l pe șoldul drept. Cu geaca aceea albă de piele părea mai degrabă un actor chipeș decât un savant renegat. - Mai poate să conducă mașina? - Cu condiția să înainteze pe linie dreaptă, da. - Adu-i un doctor, Vaughan. - Nu, asta ar strica totul. Pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
am fotografiat, desigur. Își puse aparatul pe după gât, ținându-l pe șoldul drept. Cu geaca aceea albă de piele părea mai degrabă un actor chipeș decât un savant renegat. - Mai poate să conducă mașina? - Cu condiția să înainteze pe linie dreaptă, da. - Adu-i un doctor, Vaughan. - Nu, asta ar strica totul. Pe deasupra, nu am timp. L-a consultat deja Helen Remington. Se întoarse cu spatele spre platou. - Remington o să fie angajată de Laboratorul de Cercetări Rutiere. Peste o săptămână e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
brună sub unghie, măcar un vag parfum de materii fecale. Am pornit spre casă fiecare în mașina lui. La semaforul de pe drumul de acces pentru benzile nordice ale autostrăzii, am observat mâinile lui Catherine cum stăteau lejere pe volan. Arătătorul drept se mișcă pentru a zgâria o veche etichetă autoadezivă de pe parbriz. Oprit lângă mașina ei, i-am privit coapsele cum se freacă una de cealaltă în momentul când apăsă pedala de frână. Înaintând pe Western Avenue, îmi doream să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]