3,549 matches
-
a binelea eliminarea unor replici pe marginea unui cântec al marelui Barbu Lăutaru: „Hei... CÎntecele noastre bătrînești se schimonosesc și lăutarii mor de foame... Dragă cobzișoară... Bune zile am petrecut amîndoi... Dar acum ne-a venit și nouă rîndul de ducă cu cele mai multe obiceiuri vechi ale țării... Dar poate tot o veni vremea cînd cîntecele noastre bătrînești or fi iar la loc de cinste (subl. În orig.)”. Cel mai probabil, motivul rășluirii acestor adevăruri deranjante va fi fost promovarea subculturii specifice
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-MACARIE, GH., Costache Agafiței, Viața (Iași), nr. 3, 1996, p. 3 ALEXANDRESCU, MIRCEA (1930-2002) MEDIC Distins medic și pasionat cercetător, dr. Mircea Alexandrescu a fost un reprezentant de seamă al școlii medicale ieșene. Caracterizându-l, renumitul profesor univ. dr. Mihai Duca, spunea: „...este născut parcă pentru cercetare”. S-a născut la 21 aprilie 1930, în Iași. A urmat cursurile Liceului Național și a absolvit, în 1955, Facultatea de Medicină Generală cu diplomă de merit. După un stagiu de medic de circumscripție
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
un stagiu de medic de circumscripție și director al Spitalului Bâra-Roman, în 1958 a susținut, la București, concursul de secundariat în Radiologie, fiind clasificat primul pe țară. A renunțat la post, deoarece, în același an, la recomandarea profesorului dr. Mihai Duca, s-a prezentat la concurs și a fost numit șef de laborator la disciplina Virologie - Catedra de Microbiologie a Institutului de Medicină și Farmacie Iași. În 1962, la București, a devenit, prin concurs, medic specialist în Microbiologie, obținând locul doi
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
fost șef de lucrări la catedra de Microbiologie și medic primar la Spitalul de Copii, asigurând diagnosticul de laborator al virozelor internate în spital și în toate unitățile sanitare de pe teritoriul municipiului Iași. Între anii 19711972 , după plecarea prof.dr.Mihai Duca la Organizația Mondială a Sănătății cu sediul la Geneva, dr. Mircea Alexandrescu a condus întreaga activitate a disciplinei și a Laboratorului de Virologie cu profesionalism și competență. A asigurat și învățământul postuniversitar de virologie. În 1974 a semnat un contract
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
la Laboratorul de analize medicale al Spitalului Sf. Spiridon din Iași. Peste un an a fost încadrat medic primar în același laborator. A preluat sectorul Virologie, Imunologie, Biochimie și a răspuns de pregătirea medicilor secundari. Cu toate insistențele prof.dr. Mihai Duca de a-l determina să revină la catedră și astfel să-și recapete cel mai competent colaborator, dr. Mircea Alexandrescu a refuzat. Invitat, participă la susținerea de examene și referate de doctorat, dar, sufletește nu s-a mai refăcut niciodată
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1962-1968), șef de lucrări (1969-1990), conferențiar (1990-1997), profesor (1997-2003). În anul 1982 a susținut teza de doctorat cu titlul Cinetica chimică și cataliza aplicată în analiza chimică a urmelor de catalizatori și inhibitori , sub îndrumarea distinsului prof. dr. univ. Al. Duca, obținând titlul de doctor-inginer. Până în 1999, acest domeniu de cercetare științifică nu a mai fost abordat în țara decât de un singur cercetător și de douătrei școli pe plan internațional. A fost titular al cursului de Chimie fizică și a
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
din biserica Bethel, cât și ceilalți din biserica Vizireni, Miorița și alte biserici. Mulțumesc tuturor celor prezenți în sală și mă rog lui Dumnezeu să fie cu noi, ca această frățietate să se mențină până va veni El să ne duca Acasă! Fără a-i nominaliza, mulțumesc din suflet și celor din comunitatea Gherghița-Prahova și Merii-Petchi-Ilfov, care m-au onorat cu prezența lor, făcând un efort deosebit de a fi lângă mine în acele momente de neuitat. Cu această ocazie am primit
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
tale, să lași pe alții să ți-o aprecieze. în nădejdea asta ieși totdeauna în pierdere. Mai trebuie să arăt că unele grupări politice au programe extremiste, bazate pe asasinat și teroare; ați aflat cum a fost omorât omul politic Duca, împușcat pe peronul gării Sinaia de membri ai Gărzii de Fier. Da domnule, de ce mă privești așa mirat? se adresează profesorul Costea lui moș Negruș, poate că n-ați înțeles tot ce v-am spus, dar o să-nțelegeți mai bine
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nici nu ajung la adunări politice; − Gheorghiță, e bine să cunoști ce se întâmplă în lume. Mișcarea legionară având ca model partidul lui Hitler, a recurs și la asasinatul politic, împușcând în 1934, pe peronul gării Sinaia pe I. G. Duca, prim ministru liberal, iar în 1939 pe premierul Armand Călinescu. Mașinațiile ambițiosului monarh Carol al doilea ce a devenit un dictator adevărat, au fost spulberate în 1940, când puterea militară a Germaniei hitleriste dicta politica întregii Europe, iar țara reîntregită
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și de serios muncitor agricol în timpul vacanțelor. Anii următori trec mult mai ușor din punct de vedere material, dar cu mult mai multe neliniști și evenimente internaționale. Îmi amintesc de emoțiile și șocul produs de asasinarea primului ministru I. Gh. Duca, de către legionari, la sfârșitul lui decembrie 1933, pentru ca în octombrie 1934 să se producă odiosul atentat de la Marsilia în urma căruia regele Alexandru al Iugoslaviei și ministrul de externe al Franței, Louis Barthou, au fost asasinați de ustașii sârbi, frații buni
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Stau și mă întreb: este întâmplător faptul că Ceaușeștii au fost predați tocmai la o unitate operativă? M. M.: Revin: armata a fost și este o instituție disciplinată prin însăși scopul ei. Oricine știa că acolo și un criminal dacă duci nu se leagă nimeni de el. Pentru că nu este misiunea noastră. Noi îl vedem întâi pe oricare ca om. Alții sunt cei care îl judecă. S. B.: Am înțeles. Dar de ce tocmai într-o unitate operativă din Tratatul de la Varșovia
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Mituisem străjile de la Poarta Kerkaporta. Și așa, a început alt capitol al vieții noastre: pribegia. Alt drum, altă suferință. Urmașii împăraților Bizanțului, cerșetori pe la curțile principilor Europei. Am muncit totuși, ne-am câștigat pâinea, eram învățători. Da, da. Eram servitorii ducilor și-ai conților, de multe ori niște mocofani analfabeți ce se făleau pe la ospețe că au în slujbă, pe cheltuiala lor -, "rămășițele împăraților bizantini". Îți amintești cum se uitau la noi, cum ne pipăiau de parcă am fi fost cine știe ce animale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nimica"... Să i-o țină Dumnezău... adică Allah! îi urează Mihail. Podagra? îngână Ștefan, cu înțelegere. Mie-mi spui?... Suntem tovarăși de suferință. Câte nopți albe... Strângi din dinți... Ce să faci? N-are leac... Luminăția sa o fi pe ducă? își face iluzii Tăutu. Poate face Allah un pustiu de bine și-l cheamă la el. Allalahh!... se ploconește Duma. Unde dă fericea! cobește Juga. Norocul nostru-i spart în fund... Am hălăduit peste tot în Turchia, continuă Gherasim. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și dacă am și lăutarii alături să te ferești că atunci sunt nebun. Mda. Cum stai cu lemnele? Sigur că prost!” A scris pe o foaie de bloc-notes cu litere mici, nervoase: ”Vasile, cauți 2-3 tânjale cu boi voinici și duci la școală la domnul învățător atâtea lemne cât să ardă trei ani și el și școala”. Nebun, nebun, cu dorința de a-și arde existența de-a-ntorsul calului, ultimul coborâtor din spița de acolo a Calimachilor avea o inimă de aur
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Urma ca a doua zi, pe întâi noiembrie, să ne mai încercăm norocul. Măcar dacă unul din doi ar fi primit împrumutul l-am fi împărțit frățește. Trecând pe stradă, Toader a primit o lecție de legionarism. Pe strada I.G.Duca (de astăzi) trecea un bărbat înalt, ca la 50 de ani. Deodată s-a oprit o mașină, au coborât din ea câțiva inși în costumele legiunii, l-au bătut pe cetățean cu pistoalele în cap până au izvorât pâraie de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am făcut un atelier pentru fete, țesătorie și lucru de mână iar în altă cameră atelier de împletituri. A mai fost încadrat la școala noastră învățătorul Moisenco Gheorghe, om serios și muncitor. Fusese până în 1940 director la școala din I.G.Duca (Erdek Burno), comună mare din județul Ismail, alcătuită numai din moldoveni. Fiindcă rămăsese în Basarabia la refugiu și funcționase acolo era supus verificării. L-am primit “în garanție” și n-am greșit deloc. Greșeau mult timpurile, oamenii. Multe, foarte multe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
centrul capitalei. La 1815, la Buda Pesta s-a Înființat „Societatea Culturală a femeilor române” unde aromâncele au avut o pondere Însemnată. Un lung șir de nume s-au ilustrat În societatea maghiară și Austria unele rămânând celebre: Sina, Roza, Duca, Mangiarli, Manase, Darvari, Popp, Diaconovici, Cociu, Marcușu, Paciurea, Mocioni, Șaguna, Dumba, Gojdiu și mulți alții. Ultimul citat, E. Gojdiu este actual și astăzi În discuțiile românomaghiare pentru moștenirea lăsată În beneficiul tinerilor români din școli și universități. Kosova prin situare
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Râșcanu, Cantacuzino, Balș, Sturza, Catargiu, Boylan, Ghica, Bașotă, Lazu și alții. Cercetătorul Gh. Bezviconi citează iluștri cărturari, demnitari și hatmani ca Ion Potcoavă urmat În Ucraina de numeroși asociați, Domnița Ruxandra soția lui Timuș, fiul lui Bogdan Hmelnițchi, domnitorul Gh. Duca ajuns hatman al Ucrainei, numeroși boieri deveniți nobili ucraineni, Dumitrașcu, Apostol, Armașevschi, Brazuli. Dimitrie Cantemir ajunge În Rusia cu mii de oșteni și boieri precum Rugină, Buhuș, Bantăș, Banar, Nacu, Nour, Merescu, Dicescu, Racoviță, Sturza, Codreanu. Un Însemnat val de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
fost rezidită din temelii de Domnitorul Scarlat Calimah În 1812 și alăturat inscripției se află Capul de bour și vulturul iar pe turnul de pe lângă trapeză stă sculptat capul de bour cu data 1819. Mănăstirea Xenof a fost refăcută de frații Duca Vornicul și Radu, boieri din Țara Românească. Călugării bisericii se Întrețineau din veniturile bisericii Trei Ierarhi din Iași și Mănăstirea Cotroceni din București. Mănăstirea Ivir a fost zugrăvită de Șerban Cantacuzino al cărui chip se vede alături de a lui Radu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
satele din Podolia ca și cei din Basarabia erau aproape in exclusivitate Moldoveni. Într-un alt orășel, la Bar se relatează că aici a funcționat un seminar catolic unde a studiat cronicarul Miron Costin. La Nemirova În apropiere de Bug, Duca Vodă a construit doua conacuri iar la Țigănăuca, În fața Sorocii, În stânga Nistrului, un conac cu numeroase pivnițe și hrube. Peste tot, in zona de mijloc a Gubernici Podolia, moldovenii erau În numar mare. Cercetătorul a intrat În case, a participat
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Petre P. Carp s-a detașat vizibil, fiind singurul susținător al regelui Carol I, pronunțându-se pentru intrarea În război de partea Puterilor Centrale, bazându-se pe existența alianței semnată În 1883. Comparându-l cu antevorbitorul lui, Theodor Rosetti, I.G. Duca remarca diferența dintre cele două personalități: „pe cât fusese Theodor Rosetti de blajin În formă și În fond, pe atât a fost Carp de categoric, de mândru, tăios, sigur de el și de părerile lui, mai lapidar ca oricând, de o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
asigurându-i că va intra În război alături de Antanta. În ședința Camerei Deputaților din 14 decembrie 1915, cu prilejul răspunsului la Mesaj, Carp, care avea aproape 80 de ani, a reușit să-i impresioneze pe cei aflați În sală. I.G. Duca povestea În memoriile sale că „după primele fraze Adunarea și-a dat seama că avea Înaintea ei pe un om În deplinătatea puterii și a talentului său. Era Carp din epoca lui de splendoare, mai cristalin, mai lapidar, mai sarcastic
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dezastru economic și un dezastru politic pentru noi iar a merge alături de Rusia ar Însemna nenorocirea țării”. În același context a atras atenția asupra apropierii de Germania, arătând că aceasta a sprijinit România În problema Dunării, În problema dezvoltării economice. Duca aprecia că „toate frazele lui erau tăioase ca o lovitură de spadă, nu a omis nici unul dintre argumente pentru a susține teza germanofilă. Nici un cuvânt de prisos, nici o slăbiciune În legătura argumentelor, decurgeau toate unele din altele ca Într-un
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
sunt ele mai periculoase? Atunci când ne strâng cu ură sau atunci când ne strâng cu drag?”. Convingerile lui erau Împărtășite și de C-tin Stere, care și-a mărturisit Întreaga convingere anterior Într-o discuție pe care o avusese cu I.G. Duca și despre care acesta a notat „aproape două ceasuri a vorbit fără Încetare, a vorbit cu foc, cu patimă, a căutat să fie rând pe rând amenințător și captivant, prietenos și dușmănos. Nu am ințeles dacă era o profesiune de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
distrugeți opera tuturor generațiilor de la 1848 Încoace! Ele v-au lăsat un neam neatârnat având putința de-a juca un rol aci În Orientul Europei, voi Îl transformați Într-o gubernie rusească”. În cadrul ședinței a repetat ceea ce-i spusese lui Duca: "Rusia nu poate fi bătută, că nu va da României Transilvania, că ea vrea Strâmtorile și va trece peste România ca să le obțină", că alianța cu ea "ne va duce la sclavie și trebuie ca cineva să fie orb, incapabil
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]