6,803 matches
-
c. Caracterul duhovnicesc al preoției slujitoare creștine și preoția generală Pentru actualizarea jertfei lui Hristos pentru diferitele comunități, singura „prin care” pot aduce și creștinii jertfă de laudă, sunt necesari preoții. Dar acești preoți trebuie să efectueze și o împreună-aducere duhovnicească a lor cu Hristos, împreună cu credincioșii. Jerfa lui Iisus Hristos nu lucrează magic, pentru că nu își produce efectul numai prin sângele vărsat odinioară, asemenea sângelui animalelor, ci umple și pe cei ce se împărtășesc de El de aceeași putere de
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
și „luminare” ortodoxă prin recuperarea existențială la nivelul etosului a experienței liturgico-ascetice-mistice aflate în inima Tradiției Bisericii. „Colivarii” din a doua generație - ca Mitropolitul Macarie al Corintului și Nicodim Aghioritul - vor articula un vast program de recuperare enciclopedică și ancorare duhovnicească a întregii Tradiții într-un context inevitabil modern, propunându-și să cucerească pentru Ortodoxie interioritatea și subiectivitatea indivizilor. Cum s-a putut vedea deja, controversa „colivelor” a fost dublată de o dispută „euharistică”. Plecând de la două opuscule ale unui oarecare
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
ființele, iar în înălțimea măreției și sfințirii ei întrece toate făpturile; iar cea de-a doua exprimă însușirea folosului și utilității ei. Căci atunci când spune „cea de toate zilele”, arată că fără ea n-am putea duce nicio zi viața duhovnicească. Iar când spune „astăzi” arată că trebuie luată în fiecare zi [cotidie esse summendum] și că dăruirea ei de ieri nu este de ajuns dacă nu ne-ar fi dată în chip asemănător și astăzi. Împărtășirea frecventă nu este un
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
ucigași, cum stă scris la proorocul Osea: „Preoții au ascuns calea, au făcut omoruri în Sichem și au făcut fărădelege în poporul Meu” (Os. 6,9). Diavolul încearcă să ne țină la distanță de Masa Domnului ca să murim de foame duhovnicească. Trebuie să ne trezim din indolență și nesimțire și să ieșim din nominalismul liturgic (Părintele Ioan Ică jr.) prin care nu facem altceva decât să ne lipsim de harul ceresc[40] Motivele invocate pentru respingere sunt o serie de posibile
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Ascetica și Mistica Bisericii Ortodoxe., EIBMBOR, București 2002, p. 50-51. [2] R. Sinkewicz evidențiează contradicția dintre sacramentalismul ierarhic riguros al lui Teolipt al Filadelfiei și harismatismul antiierarhic al Sfântului Simeon Noul Teolog (cf. Telipt al Filadelfiei Cuviosul și Mărturisitorul, Cuvinte duhovnicești, imne și scrisori, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Editura Deisis, Sibiu 2000, p.51, nota 129.). Părintele Ioan Ică jr. îl consideră pe Teolipt „propagator al unei versiuni unice în felul ei de isihasm chinovit, bazat
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
deșertului în Egiptul secolului IV, ediția a II-a, Editura Deisis, Sibiu 2004, p. 182-183. [49] Ibidem, p. 178-180. [50] A. Schmemann, op. cit., p. 204-205. [51] Ibidem, p. 270-273. [52] Ibidem, p. 274. Referință Bibliografică: Despre Impartasirea continua - ca hrana duhovniceasca a crestinului / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 86, Anul I, 27 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
au rânduit din primele zile ale existentei Bisericii, citirea și cântarea psalmilor în cultul creștin. Scriind comunităților creștine pe care le-a întemeiat, Sfântul Apostol Pavel nu uita să facă recomandări ca acestea: "Vorbiți între voi în psalmi și cântări duhovnicești, lăudând și cântând Domnului, în inimile voastre" (Efes. 5, 19) sau: "Cantați în inimile voastre lui Dumnezeu, mulțumindu-i în psalmi, în laudă și în cântări duhovnicești" (Col. 3, 16). La fel le scrie și Sfântul Apostol Iacov destinatarilor epistolei
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
uita să facă recomandări ca acestea: "Vorbiți între voi în psalmi și cântări duhovnicești, lăudând și cântând Domnului, în inimile voastre" (Efes. 5, 19) sau: "Cantați în inimile voastre lui Dumnezeu, mulțumindu-i în psalmi, în laudă și în cântări duhovnicești" (Col. 3, 16). La fel le scrie și Sfântul Apostol Iacov destinatarilor epistolei sale să nu pregete a cânta psalmi (cap. 5, 13). O prezență masivă a psalmilor poate fi constatată și în scrierile Noului Testament. Este mai mult decât
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
pietății în sufletele lor. În acest fel, Biserica a încurajat constant recitarea psalmilor precum și studiul sau meditația asupra lor. Educația religioasă se începea la biserică și în familie prin citirea Psaltirii și de multe ori, pe măsură ce se progresa în viața duhovnicească se mergea până la învățarea Psaltirii pe de rost. În acest sens, Sfântul Vasile cel Mare scrie: "început pentru începatori, psalmul este creștere pentru cei care progresează pe calea virtuții și sprijin pentru cei care merg pe calea desăvarșirii" . Nu este
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
pe foarte mulți dintre ei prin recomandările și sfaturile pe care le-a dat fiecăruia în parte, ori de câte ori a fost solicitat... Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor personalități culturale, profesori și ierarhi, îndrumător a multor studenți și doctoranzi, păstor duhovnicesc a atâtor generații de preoți și călugări, membru a foarte multe organisme de specialitate din țară și de peste hotare, am observat cum, la înmormântarea sa l-au plâns și regretat cu toții, fiind conștienți de marea pierdere ce li s-a
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
o largă deschidere, apreciere și recunoaștere națională și internațională ... Ne aducem aminte cu multă emoție de Arhiereul Vasile Coman ca de un „Părinte” care a însumat acele calități, însușiri și modalități prin care s-a apropiat sufletește de toți fiii duhovnicești ce i-au fost încredințați și le-a înțeles nevoile spirituale, spre a se face apoi cu înțelepciune „tuturor toate”, „cu timp și fără timp”; motiv pentru care, m-am dus cu gândul regretului, al prețuirii și al recunoștinței - la
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
Părinte Teoctist - Patriarhul de atunci a Bisericii Ortodoxe Române - care l-a admirat și evocat „pentru cuvântul cald și îndemnurile Prea Sfinției Sale, pentru bogatele învățături de credință, împărtășite cu o convingere și o limpezime inconfundabile, ce au zidit pretutindeni lăcașuri duhovnicești, totodată a alinat, a mângâiat, a întărit și deschis noi orizonturi spirituale, a mișcat multe conștiințe, a luminat calea mântuirii, a trezit voințele multora, cu un cuvânt a statornicit dragostea și atașamentul credincioșilor neamului românesc, acordând o grijă deosebită înnoirii
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
Dumnezeu - Cel în Treime lăudat, am ajuns să vizitez Israelul și Iordania, timp de nouă zile, în compania unui grup deosebit de preoți și credincioși în fruntea cărora a fost Înaltpreasfințitul Părinte Andrei Andreicuț - Arhiepiscopul Alba Iuliei și cu alți părinți duhovnicești și oameni deosebiți... Nu pot să exprim în cuvinte atmosfera profund duhovnicească în care s-a desfășurat tot pelerinajul, itinerariul pastoral - spiritual de mare încărcătură sufletească și culturală pe care l-am parcurs, cuvintele și sfaturile foarte ziditoare de suflet
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
timp de nouă zile, în compania unui grup deosebit de preoți și credincioși în fruntea cărora a fost Înaltpreasfințitul Părinte Andrei Andreicuț - Arhiepiscopul Alba Iuliei și cu alți părinți duhovnicești și oameni deosebiți... Nu pot să exprim în cuvinte atmosfera profund duhovnicească în care s-a desfășurat tot pelerinajul, itinerariul pastoral - spiritual de mare încărcătură sufletească și culturală pe care l-am parcurs, cuvintele și sfaturile foarte ziditoare de suflet pe care le-am primit de la Î.P.S. Părinte Arhiepiscop Andrei și
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
ultimii opt ani de viață pământească (1952-1960) în cea mai severă pustnicie, lângă Mănăs �ti �rea Sfântul Gheorghe Ho �ze �vitul. Aici vorbea cu Dum �nezeu, compunând imne și poezii religioase, și se ruga pentru lume, prefăcând pustia în rai duhovnicesc. La 5 august anul 1960 și-a dat sufletul în mâinile Dom �nu �lui, adormind cu zâmbetul pe buze, la doar 47 de ani. Trupul său a fost așezat în peștera „mormintelor”, în locul pe care și-l pregătise el însuși
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
Cu �vio �sul Ioan s-a dovedit întotdeauna un fiu credincios al Bisericii Ortodoxe și un mărturisitor al credinței celei drepte și adevărate. El însuși se simțea mereu cel mai nevrednic dintre toți, mărturisindu-și puținătatea credinței și a ostenelilor duhovnicești. De aceea, prin întreaga moștenire pe care ne-a lăsat-o, Cu �viosul Ioan Iacob se dovedește un mare trăitor al credinței, o reală personalitate duhov �ni �cească și un îndrumător plin de înțelepciu �ne sfântă pe calea mântuirii, ridicat
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
căldură, atât la Reprezentața patriarhiei Ortodoxe Române de la Ierusalim cât și la Așezământul Ortodox Monahal și Românesc de la Ierihon, dorindu-vă să aveți parte, în continuare, de multa sanatate și putere de muncă, de mult spor și de multe împliniri duhovnicești!... - Doamne ajută! Cu aleasă bucurie!... Acestea fiind zise, iată că am ajuns la sfârșitul pelerinajului nostru duhovnicesc prin acele locuri pline de har și de binecuvântare și, totodată, și la sfârșitul acestei expuneri și descrieri a locurilor, momentelor și trăirilor
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei de a XVII - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Istorie, cultură și civilizație în sud - estul Transilvaniei cu studiul intitulat: Câteva referințe, gânduri și impresii despre mișcarea spirituală și duhovnicească „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din București, din perioada postbelică ... 28 - 29 Septembrie 2011, am participat la Iași, la Simpozionul Internațional Istorie, cultură, Patrimoniu , organizat de către Muzeul Literaturii Române și Societatea Culturală Junimea 90 , unde am susținut referatul cu tema
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
Editura „Agnos” din municipul Sibiu. Octombrie 2010 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Vorbire și convorbire cu oameni aleși” - la Editura „Top Form” din municipul București. Aprilie 2011 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Dumnezeiasca Euharistie - centrul vieții liturgice și duhovnicești a creștinului” - la Editura „Emia” din municipiul Deva, județul Hunedoara. Decembrie 2011 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Din cuvântul înțeleptului - la ceas de sfat și sfătuire...” - la Editura „Bunavestire” din municipiul Beiuș, județul Bihor. Telefon: 0788/060722; 0745/265661
GOMBOŞ STELIAN TITUS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351486_a_352815]
-
în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o Frumusețe din care izvorăsc toate câte sunt frumoase în lume, accesibile prin simțuri și cognoscibile în contemplație. Frumusețea este preexistentă și, totodată, iradiantă, dinamică, o putere în continuă desfășurare ce constituie polul de
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
bogăția de sensuri ale termenului. „Pentru aceasta Mă iubește Tatăl, fiindcă Eu îmi pun viața Mea, ca iarăși să o iau. Nimeni nu o ia de la Mine, ci Eu de la Mine Însumi o pun” (Ioan 10, 17 - 18). Copleșitoarea Frumusețe duhovnicească a Domnului iradiind din întreaga Sa persoană divino-umană este aceea prin care se va realiza unitatea de credință și dragoste a tuturor celor ce cheamă numele Său cel Sfânt: „Am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta, și
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
deopotrivă asupra trupului cât și a sufletului, frumusețea omului se realizează plenar numai pe plan spiritual. Deoarece frumusețea sufletească este pnevmatoforă și întrece cu mult orice asemănare corporală, orice frumusețe exterioară, propriu-zis, frumusețea exterioară adevărată nu este altceva decât frumusețea duhovnicească răsfrântă asupra „vasului” care o poartă. Și această frumusețe interioară este ceva care nu se diminuează, ci sporește neîncetat, credinciosul însetat de Frumusețea cea dumnezeiască înfrumusețându-se pe măsură ce conlucrează cu harul divin. Sfinții Părinți afirmă, în unanimitate, superioritatea frumuseții duhovnicești
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
duhovnicească răsfrântă asupra „vasului” care o poartă. Și această frumusețe interioară este ceva care nu se diminuează, ci sporește neîncetat, credinciosul însetat de Frumusețea cea dumnezeiască înfrumusețându-se pe măsură ce conlucrează cu harul divin. Sfinții Părinți afirmă, în unanimitate, superioritatea frumuseții duhovnicești în raport cu cea exterioară; este vorba de acea preeminență pe care o are duhul asupra trupului. Sf. Clement Alexandrinul observă că frumos cu adevărat este sufletul care a primit darurile Sfântului Duh. „Cea mai minunată frumusețe este frumusețea sufletească. Sufletul este
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
deopotrivă asupra trupului cât și a sufletului, frumusețea omului se realizează plenar numai pe plan spiritual. Deoarece frumusețea sufletească este pnevmatoforă și întrece cu mult orice asemănare corporală, orice frumusețe exterioară, propriu-zis, frumusețea exterioară adevărată nu este altceva decât frumusețea duhovnicească răsfrântă asupra „vasului” care o poartă. Și această frumusețe interioară este ceva care nu se diminuează, ci sporește neîncetat, credinciosul însetat de Frumusețea cea dumnezeiască înfrumusețându-se pe măsură ce conlucrează cu harul divin. Sfinții Părinți afirmă, în unanimitate, superioritatea frumuseții duhovnicești
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
duhovnicească răsfrântă asupra „vasului” care o poartă. Și această frumusețe interioară este ceva care nu se diminuează, ci sporește neîncetat, credinciosul însetat de Frumusețea cea dumnezeiască înfrumusețându-se pe măsură ce conlucrează cu harul divin. Sfinții Părinți afirmă, în unanimitate, superioritatea frumuseții duhovnicești în raport cu cea exterioară; este vorba de acea preeminență pe care o are duhul asupra trupului. Sf. Clement Alexandrinul observă că frumos cu adevărat este sufletul care a primit darurile Sfântului Duh. „Cea mai minunată frumusețe este frumusețea sufletească. Sufletul este
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]