2,664 matches
-
Dumbrava (în trecut, Netoți) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ciupelnița, Cornu de Sus, Dumbrava (reședința), Trestienii de Jos, Trestienii de Sus și Zănoaga. Comuna se află în partea ușor sud-estică a județului, pe malul stâng al Teleajenului în zona cursului său inferior. Este străbătută de autostrada București-Ploiești, dar aceasta nu are o ieșire în
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
DJ101F, care o leagă spre sud de Drăgănești și spre nord de Valea Călugărească (unde se termină în DN1B). Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Urziceni, pe care este deservită de stația Zănoaga. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrava se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,29%), cu o minoritate de romi (16,56%). Pentru 3,09% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
Sus. În 1925, comunele aveau aceeași compoziție și făceau parte din plasa Drăgănești a aceluiași județ; comuna Netoți avea 1598 de locuitori, comuna Ciupelnița avea 1478 de locuitori, iar comuna Cornurile 2060. În 1931, comuna Netoți a luat numele de "Dumbrava", ca și satul ei de reședință, iar în 1950 cele două comune au fost arondate raionului Urlați din regiunea Prahova și apoi (după 1952) raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, comunele Netoți și Ciupelnița au fost comasate, iar comunei
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, comunele Netoți și Ciupelnița au fost comasate, iar comunei i-a fost arondat și satul Cornu de Sus din comuna desființată Cornurile și a fost inclusă în județul Prahova, reînființat. Trei obiective din comuna Dumbrava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind situate în satul Zănoaga. Două sunt monumente de arhitectură ruinele podului peste Teleajen (secolele al XVI-lea-al XVII-lea); și biserica „Sfinții Împărați
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
podului peste Teleajen (secolele al XVI-lea-al XVII-lea); și biserica „Sfinții Împărați” (secolul al XVIII-lea, refăcută în 1885) iar al treilea, crucea de piatră (1835) din incinta bisericii, este clasificat ca monument memorial sau funerar. Stema comunei Dumbrava, potrivit anexei nr. 1.2 din Hotărârea de Guvern numărul 1184/2005, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 904 din 10 octombrie 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru este reprezentată o pădure
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
potrivit anexei nr. 1.2 din Hotărârea de Guvern numărul 1184/2005, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 904 din 10 octombrie 2005, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru este reprezentată o pădure (dumbravă) de argint, pe o terasă verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Pădurea de stejari sau dumbrava face referire la denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp albastru este reprezentată o pădure (dumbravă) de argint, pe o terasă verde. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Pădurea de stejari sau dumbrava face referire la denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
în comuna Gherghița) cu 1032 de locuitori și două biserici (una în Hătcărău, fondată la 1843 și una în Malamuc, fondată în 1870). Comuna Cornurile era formată din Cornu de Jos și Cornu de Sus (ultimul fiind astăzi în comuna Dumbrava), având în total o populație de 657 de locuitori, o singură biserică zidită în 1790 și o școală datând din 1874 frecventată în 1892 de 28 de elevi, toți băieți. În perioada interbelică, în anuarul SOCEC din 1925 apare și
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
al XIX-lea, comuna nu exista, satul Săvinești făcând parte din comuna Calu-Iapa din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț. Anuarul Socec din 1925 consemnează trecerea satului Săvinești în componența comunei Roznov. Comuna s-a înființat în 1931, cu satele Brășăuți, Dumbrava Roșie din Deal, Dumbrava Roșie din Vale și Săvinești. În 1950, comuna Săvinești a fost transferată orașului regional Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a devenit comună suburbană a municipiului Piatra Neamț; tot atunci, satul Brășăuți a fost transferat comunei Dumbrava
Comuna Săvinești, Neamț () [Corola-website/Science/301676_a_303005]
-
nu exista, satul Săvinești făcând parte din comuna Calu-Iapa din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț. Anuarul Socec din 1925 consemnează trecerea satului Săvinești în componența comunei Roznov. Comuna s-a înființat în 1931, cu satele Brășăuți, Dumbrava Roșie din Deal, Dumbrava Roșie din Vale și Săvinești. În 1950, comuna Săvinești a fost transferată orașului regional Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a devenit comună suburbană a municipiului Piatra Neamț; tot atunci, satul Brășăuți a fost transferat comunei Dumbrava Roșie, iar satul Dumbrava-Vale
Comuna Săvinești, Neamț () [Corola-website/Science/301676_a_303005]
-
Dumbrava Roșie din Deal, Dumbrava Roșie din Vale și Săvinești. În 1950, comuna Săvinești a fost transferată orașului regional Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a devenit comună suburbană a municipiului Piatra Neamț; tot atunci, satul Brășăuți a fost transferat comunei Dumbrava Roșie, iar satul Dumbrava-Vale (fost Dumbrava Roșie din Vale) a fost desființat și comasat cu satul Săvinești. În timpul regimului comunist, comuna a fost industrializată forțat, aici construindu-se un combinat de fire și fibre sintetice; odată cu intrarea în criză a
Comuna Săvinești, Neamț () [Corola-website/Science/301676_a_303005]
-
din Vale și Săvinești. În 1950, comuna Săvinești a fost transferată orașului regional Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a devenit comună suburbană a municipiului Piatra Neamț; tot atunci, satul Brășăuți a fost transferat comunei Dumbrava Roșie, iar satul Dumbrava-Vale (fost Dumbrava Roșie din Vale) a fost desființat și comasat cu satul Săvinești. În timpul regimului comunist, comuna a fost industrializată forțat, aici construindu-se un combinat de fire și fibre sintetice; odată cu intrarea în criză a economiei planificate comuniste, combinatul a început
Comuna Săvinești, Neamț () [Corola-website/Science/301676_a_303005]
-
Costin și Trifești (reședința). Comuna se află în sud-estul județului, pe malurile râului Valea Neagră. Este străbătută de șoseaua județeană DJ157, care o leagă spre nord-est de Horia (unde se termină în DN15D) și spre vest de Făurei, Mărgineni, Dochia, Dumbrava Roșie și Piatra Neamț (unde se termină în DN15). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Trifești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,99%). Pentru
Comuna Trifești, Neamț () [Corola-website/Science/301690_a_303019]
-
raionului Ploiești din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat, iar comuna Buda-Palanca a fost desființată și inclusă în comuna Râfov, iar comuna Ciupelnița a fost desființată și împărțită între comunele Râfov și Dumbrava. În comuna Râfov se află două monumente istorice de arhitectură de interes național, ambele aflate în satul Râfov: (1742) și (1750).
Comuna Râfov, Prahova () [Corola-website/Science/301722_a_303051]
-
căror zonă înaltă se află satele Vârfurile și Schiau. Restul satelor, Arva, Rachieri, Pantazi, Dârvari, Coslegi și Radila, se află în zona de câmpie din sud. La Valea Călugărească, din acest drum se ramifică DJ101F, care duce spre sud către Dumbrava și Drăgănești. Prin comună trece, pe la sud de satul de reședință, și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de stația Valea Călugărească. Este recunoscută pentru podgoriile sale de vii, făcând parte dintre localitățile pe unde trece "Drumul Vinului", un
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
Școala inferioară de arte și meserii (1923-1939)|Școlii inferioare de arte și meserii]] din sat a dat adevărați meșteri populari în domeniu cum au fost Iosif Ignat și Ioan Udrescu, autorii porții monumentale de la intrarea în [[Muzeul Tehnicii Populare]] din [[Dumbrava Sibiului]]. În sat la nivel istoric pot fi consemnate trei mori de apă „cu făcăi”: „Moara lu' Mihăilă”, „Moara lu' Raț” și „Moara lu' Comănean”. De asemenea în sat au mai existat teascuri de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
intră în stăpânirea familiei Ruset, care și-a adăugat numele "Roznovanu", de la denumirea satului și a moșiei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Roznov era o comună în plasa Bistrița a județului Neamț, formată din satele Roznov, Chintinici, Slobozia, Cuteni, Dumbrava Roșie de Jos, Săvinești și Brășăuți, având în total 4144 de locuitori. În comună funcționau cinci mori de apă, un spital rural cu 30 de paturi, patru biserici și trei școli cu 238 de elevi (dintre care 38 erau fete
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
nord-nord-vest față de municipiul Hunedoara. În repere absolute, localitatea se află la intersecția coordonatelor geografice 45˚46΄ latitudine nordică și 22˚52΄ longitudine estică. Din punct de vedere administrativ, aparține comunei Peștișu Mic, județul Hunedoara, alături de satele: Almașu Mic, Ciulpăz, Cutin, Dumbrava Josani, Nandru, Pestișu Mic și Valea Nandrului. Teritoriul cadastral al Mânerăului se învecinează la nord cu localitatea Pestișu Mic, limita dintre acestea constituind-o spinarea colinelor Pe Gial, Viile din Jos și Coasta Moga. La nord-est este despărțită de Peștișu
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
să aducă serviciile lor pentru cinstirea Domnului nostru Regele (Sigismund de Luxemburg)”. Moșia Râușor și satul Șerel au fost dăruite „împreună cu toate folosințele acelui cnezat și cu toate ce țin de ele, anume pământurile de arătură lucrate și nelucrate, pădurile, dumbrăvile, mărăcinișurile, luncile, fânețele, apele și râurile curgătoare, dealurile și munții...” Documenta Romaniae Historica, D. Relații între Țările Române (1222-1456), București, 1977 În decursul timpului, satul a cunoscut diverse forme documentare: 1453 possessio Syerel, 1472, 1478, 1508, 1518 Serel 1502 Poss
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
a avut loc în data de 29 iunie 1848 și a fost organizată de preotul Ștefan Branea - unul din participanții la Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848. Locuitorii celor 3 i-au avut în frunte pe preoții Chiril Dumbrava și George Sava. Cel mai de seamă revoluționar al Revoluției din 1848, pe care l-a dat Huducul a fost tribunul Ioan Maier. Acesta a fost unul din cei mai apropiați colaboratori ai revoluționarului, Constantin Romanu Vivu, în 1848 prefect
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
nu s-au lăsat mult așteptate. În data de 22 februarie 1849 unitățile nobilimii maghiare au pornit din Aluniș îndreptându-se spre satele din apropiere. Conform cronicarului vremii, Ștefan Branea, armatele ungurești au atacat satele Rușii Munți, Morăreni, Maiorești și Dumbrava, omorând orice locuitor întâlnit în cale. Numărul exact al victemelor nu este cunoscut până în prezent. Speriați de crimele înfăptuite de armatele ungurești, dar și de jaful general al militarilor, populația celor 4 sate s-a refugiat prin pădurile din împrejurimi
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
vechi: Copand), Săndulești (Sând), Petrești (Petrid), Deleni (Indol), Tureni (Tur), Borzești (Berchiș), Comșești (Comițig), Mărtinești (Sânmărtinul Deșert), Vâlcele (Banabic), Pruniș (Silivaș), Cheia (Mischiu), Mihai Viteazu (Sânmihaiu), Cornești (Sinfalău), Moldovenești (Varfalău), Plăiești (Chiend), Pietroasa (Ceagz), Călărași (Hărastăș), Stejeriș (Cârcedea), Măhăceni (Măhaci), Dumbrava (Dumbrău), Unirea (Vințu de Sus), Războieni (Cucerdea), Iacobeni (Sâniacob), Viișoara (Agârbiciu), Triteni (Tritiu), Valea Largă (Țicud), Bărboși (Săcal), Luncani (Grind), Hădăreni (Hădărău), Chețani (Cheța), Gligorești (Sânmărtinul Sărat), Gura Arieșului (Vaidasig), Oprișani (Cristiș), Podeni (Hidiș) etc. Județul Turda, înființat la 24
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
din 1925, având atunci 1945 de locuitori, și reședința în satul Blaga, și făcând parte din plasa Găiceana a aceluiași județ. În 1931, satul Lărgășeni a fost transferat comunei vecine Corbița, în comuna Negulești apărând între timp și satele Căpotești, Dumbrava și Hazu-Moara Dediului. În 1950, comuna, care a luat și ea numele de "Blaga" după satul ei de reședință, a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1964, satul Răspochi
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
Tot atunci, satul Vultureni (din comuna Tăvădărești) a luat numele de "Calapodești" pentru a fi diferențiat de reședința comunei vecine; satele Livezile, Căuia de Jos și Căuia de Sus au fost contopite sub un nou sat denumit "Căuia"; iar satele Dumbrava și Măldărești au fost comasate cu satul Negulești. Trei obiective din comuna Dealu Morii sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca situri arheologice. Situl din punctul "Spătărești" aflat la
Comuna Dealu Morii, Bacău () [Corola-website/Science/300668_a_301997]
-
Gura Văii (în trecut, Râpile) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Capăta, Dumbrava, Gura Văii (reședința), Motocești, Păltinata și Temelia. Comuna se află în partea de sud a județului, pe malul stâng al Trotușului (în dreptul municipiului Onești de pe malul opus), în bazinul hidrografic al afluentului acestuia, Pârâul Mare. Este traversată de șoseaua județeană
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]