5,421 matches
-
în calitate de corector la Editura „Cugetarea”, între 1939 și 1946. A fost director în Ministerul Culturii (1952-1955), director al Editurii Științifice (1955-1958), apoi redactor-șef al Editurii Tineretului (1958-1960). A debutat ca licean în revista brăileană „Luceafărul literar și artistic”, iar editorial la Cernăuți, cu placheta de versuri Stanțe pentru nemurirea altora (1934). După debut, C. părăsește pentru totdeauna versul și se dedică prozei, la început nuvelei, apoi romanului. Primele încercări, în descendența lui Gib I. Mihăescu, modeste ca intrigă și stil
CONSTANTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286365_a_287694]
-
fiind luat de reportajele judiciare sau de cronicile teatrale și muzicale. Este adevărat că și redactorii literari de valoare părăsiseră ziarul. Primul dintre ei fusese I. L. Caragiale, care pleca după o activitate de șase luni, răstimp în care tipărise aici editoriale politice semnate cu inițiala C. sau cu pseudonimul Falstaff, articolul În Nirvana, scris la moartea lui M. Eminescu, cronici dedicate evenimentelor politice ale zilei și cronici fanteziste iscălite când Hans, când Nastratin ori Zoil. Cu acest ultim pseudonim erau semnate
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
Caragiale, apoi discursurile funebre rostite de D. Aug. Laurian, directorul gazetei, și Gr. Ventura, prefața lui T. Maiorescu la a patra ediție a poeziilor eminesciene, amintirile lui Dimitrie Teleor și C. Bărcănescu. Moartea lui V. Alecsandri e consemnată într-un editorial, în numerele următoare fiind reproduse câteva dintre poeziile sale reprezentative. După ce în 1889 Caragiale tălmăcise din Mark Twain, în anii următori se traduce din Gogol (Taras Bulba, 1892), L. N. Tolstoi, Ernest Renan, Remy de Gourmont, Fr. Coppée, G. Courteline
CONSTITUŢIONALUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
CONTEMPORANUL, săptămânal politic, social și cultural care apare la București de la 20 septembrie 1946. Până în 1957, apare „sub conducerea unui comitet “; numele redactorilor-șefi succesivi (Marcel Breazu, Ion Banu, Horia Liman ș.a.) pot fi deduse doar din anumite editoriale semnate intermitent de aceștia. Din 19 aprilie 1956, figurează ca redactor-șef G. Ivașcu; în realitate, el a preluat această funcție în 1955. Adjuncți, în 1959 și 1960, sunt Ion Mihăileanu și Ioan Grigorescu. La 28 februarie 1964, G. Ivașcu
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Bogza publică în fiecare număr, timp de șapte ani, texte ce aveau să compună, în 1974, volumul Paznic de far. Altfel, periodicul își menține profilul inițial și orientarea determinată de ideologia și politica PCR. În prima pagină continuă să apară editoriale pe probleme de actualitate, articole de semnificație politico-ideologică privind aspecte și evenimente din diverse domenii de activitate intelectuală, semnate de C. I. Parhon, Traian Săvulescu, Mihai Ralea, Ilie Murgulescu, Constantin Daicoviciu, Emil Condurachi, Iorgu Iordan, Al. Graur, de Grigore Moisil
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
Stan Constantin, muncitor. Absolvent în 1956 al Liceului „N. Bălcescu”, a studiat limba și literatura italiană la Facultatea de Filologie a Universității din București (1956-1962). Primele poezii îi apar în 1956 în „Tânărul scriitor”, iar în 1960, încă student, debutează editorial cu volumul de versuri Vântul cutreieră apele. Angajat redactor la ziarul „Scânteia” imediat după terminarea studiilor, a fost apoi, din 1965 până în 1967, redactor în secția pentru scenarii a Studioului Cinematografic București. În 1968 devine redactor la revista „Luceafărul”, condusă
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
și femeia, 1/1986 etc.) și prin dezbaterile rubricii „Tabulae” (România la 20 de ani de la preluarea puterii de către N. Ceaușescu, Anul îndoliat etc.), C. vizează politicul și în aserțiuni nuanțate asupra implicațiilor grave, istorice și naționale ale momentului respectiv (editorialele lui G.C. Vocke: Revolta animată. Mimetismul politicii în regimul comunist, Exilul și problema națională, 1/1986 și 2/1986, rubrica „Cetatea totală”), ajungând până la considerații filosofice precum cele ale lui Vintilă Horia din Morala și rațiunea. Despre o aporie husserliană
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
Virgil Ierunca, Poezia nouă. Caiete critice, Ana Blandiana, „Setea de paradis”, Atelier hermeneutic, Marian Papahagi și noua critică literară; Monica Lovinescu, Marin Sorescu printre contemporani, Refugiile lui Buzura ș.a. Sumarul revistei mai include o rubrică („Ex-libris”) de consemnări ale aparițiilor editoriale românești în Occident, redactată în limba română sau în alte limbi și unde semnează G.C. Vocke, Pavel Chihaia, Scarlat Ioanide, Elisabeta Axmann-Mocanu. Alte două rubrici sunt dedicate cronicii muzicale („Melos”) și plastice („Contur”). Între colaboratorii importanți, se numără, sporadic, Vintilă
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
căruia să se grupeze generația ’80, și de Mircea Cărtărescu care, respingând ideea că misiunea scriitorului ar fi gazetăria politică, pledează pentru „o orientare pur literară”. O caracteristică a C. este caracterul compozit, fiind incluse aici și articole, eseuri sau editoriale de politologie, sociologie (semnate de Andrei Cornea, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Elena Ștefoi ș.a.), pe lângă cele literare propriu-zise. Cronica literară este ținută de Cristian Moraru și de Ion Bogdan Lefter, alături de ei scriind și Ioana Pârvulescu, Dan C. Mihăilescu
CONTRAPUNCT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286397_a_287726]
-
istoricului literar Paul Cornea. În 1975 a absolvit Facultatea de Istorie și Teorie a Artei a Institutului „Nicolae Grigorescu”, iar în 1980 Facultatea de Limbi Clasice a Universității din București. Debutează publicistic în revista Liceului „Nicolae Bălcescu” din capitală, iar editorial în 1977, cu volumul De la portulan la vederea turistică. A beneficiat de burse de specializare: DAAD (Germania, 1981), Fundația Cini (Veneția, 1986), Fulbright (1991), New Europe College (1995). În 1999 și 2000 a fost redactor la postul de radio BBC
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
și metodist, corector, consilier cultural și director al Casei de Editură Panteon din Piatra Neamț (1993-1997). Începând cu 1998 este muzeograf la Casa memorială „Ion Creangă” din Iași. A debutat în 1975 la revista „Amfiteatru”, cu un grupaj de versuri, iar editorial, în 1983, cu volumul Naștere vinovată. Intrarea în scenă a lui C., carte din 1984, nu este străină de un anume mimetism și de recuzita procedeelor teatrale ce „regizează” sensibilitatea „ramurii etice” a promoției optzeciste. Gestul poetic este învestit cu
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
Literatură din Leningrad. Va fi profesor, din 1936, la Institutul Pedagogic din Tiraspol. Concomitent, desfășoară o activitate intensă de susținere a intereselor sovietice expansioniste, pe teritoriul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. Primele versuri îi apar în ziarul „Plugarul roșu”, iar editorial debutează în 1930, cu placheta Versuri felurite, urmată de Tiraspolul (1932), Avânturi (1933), Lumini și umbre (1935), Cântece și poezii (1939), în care sunt evocate principalele momente din construcția social-economică și culturală a Transnistriei din deceniul ’20-’30. Nota distinctivă
CORNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
Litere și Filosofie (1939) de la Universitatea din București, C. funcționează o vreme ca magistrat, apoi ca bibliotecar, pentru ca după 1952 să ajungă muncitor într-o întreprindere din capitală. Și-a început activitatea literară cu proză la „Universul literar” (1938), iar editorial a debutat în 1942, cu romanul Babel Palace. După război (la care participase ca aviator), C. va semna rubrici permanente de recenzii și note în „Poporul” (1946-1947) și în „Femeia și căminul” (1947-1948), în care abordează cu precădere literatura de
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
și în „Femeia și căminul” (1947-1948), în care abordează cu precădere literatura de limbă engleză. După douăzeci de ani de pauză impusă, reîncepe să publice volume de proză, obținând importante succese de librărie, pentru ca în 1992-1993 să cunoască apogeul reușitelor editoriale, prin apariția a șapte titluri (retipăriri și inedite), totalizând douăsprezece volume. În primele romane - Babel Palace și Sclavii pământului (1947) -, având subtitlul comun Lumea de ieri, C. încearcă să schițeze un tablou general al societății românești de la sfârșitul perioadei interbelice
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
Blaj, urmează Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, absolvită în 1963. Funcționează ca profesor de limba și literatura română la Dumbrăveni, județul Sibiu. Din 1981 a fost redactor la revista „Vatra”. Debutează publicistic în 1969, în „România literară”, iar editorial în 1977, cu Romanul românesc și problematica omului contemporan. Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Steaua”, „Astra”, „Familia”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Igaz Szó” ș.a. Înainte de a trece la amplele sale sinteze, C. antologhează textele despre roman ale
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
Perspesicius și Șerban Cioculescu. La „Ritmul vremii” scrie sub pseudonimul Hyperion, iar în revista satirică „La zid!”, a graficianului Ion Anestin, semnează pyrrhon sau p. const. Călătorește în Italia, Grecia și Turcia (1937-1938), cu soția sa, Constanța Constantinescu, profesoară. Debutează editorial în 1927, cu volumul Mișcarea literară, alcătuit din „medalioane, portrete și foiletoane critice”; vor urma Opere și autori (1928), Critice (1933; Premiul Societății Scriitorilor Români), Figuri literare (1938), Tudor Arghezi (1940; Premiul Societății Scriitorilor Români). Sub îngrijirea Constanței Constantinescu, vor
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
studii de filosofie și drept la Universitatea din București, absolvite în 1945. Debutează cu versuri în 1937, în „Porunca vremii”, colaborând apoi și la „Universul literar”. Lansat sub semnătura M.I. Cosma, publică în „Vremea” (1943), „Dacia rediviva” (1942- 1944). Debutează editorial în 1944, cu volumul Geode, semnat tot M.I. Cosma; semnând ulterior Mihail Cosma, a dat naștere la confuzii între el și scriitorul devenit poetul de limbă franceză Claude Sernet (1902-1968), care folosise același pseudonim. Alături de Ioan Cutova, Ion Frunzetti, Victor
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
la revista „Ateneu”; este director al Teatrului „G. Bacovia” și al Teatrului de Animație „V. Alecsandri” din Bacău. În 1998 i se acordă Premiul „G. Bacovia” pentru poezie. A debutat în presă în 1966, cu articole de critică literară, și editorial în 1974, cu volumul de poezie Planete. A colaborat la „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Orizont”, „Cronica”, „Luceafărul” ș.a. Volumul de debut, Planete, și următorul, Augusta lumină (1976), sunt marcate de ideologia epocii. Este vorba de cultul țării, o imemorială Dacia
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
Gavril, Valeriu Gherghel, Ion Hadârcă, Nicolae Ionel, Constantin Pricop (o vreme secretar general de redacție, funcție pe care o va schimba cu Valeriu Gherghel), Horia Zilieru. Lor li se vor adăuga Alina Mungiu și Mădălina Grigoraș (secretar de redacție). În editorialul numărului de debut al noii serii, Al. Dobrescu (redactor-șef între februarie 1990 și decembrie 1995) precizează că, în timpuri tulburi, scriitorul nu are voie să se cantoneze în literaturitate, ci trebuie să se implice în viața cetății: „Este motivul
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Nae Ionescu, Pamfil Șeicaru, Mircea Eliade, Al. A. Philippide), „Observator” (unde se publică puncte de vedere legate de chestiuni la ordinea zilei: „rinocerizare”, democrație, totalitarism, comunism, libertatea presei, evenimentele socio-politice interne etc., aceleași teme pe care, de altminteri, își construiește editorialele și Al. Dobrescu). Semnatarii articolelor, eseurilor și interviurilor „ne”literare sunt în genere Liviu Antonesei, Radu Andriescu, Mariana Codruț, Nicolae Ionel, Silviu Lupescu, alături de colaboratori ocazionali ca Mircea Mihăieș sau Cornel Ungureanu, Monica Lovinescu ș.a. Pe aceleași teme, Al. Călinescu
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
formatul carte), cu câte 16 pagini (extinse cu timpul la 48) și cu frontispiciul de odinioară. Numerele sunt redactate color, reproducând de fiecare dată operele unor graficieni, plasticieni, sculptori români mai vechi sau mai noi. Ținuta este una de excepție. Editorialul semnat de Cassian Maria Spiridon, intitulat Un alt început, susține ideea unei etape cu adevărat noi începând de-abia cu această dată. Perioada anterioară (1989-1995), cu plusurile și minusurile ei, vizibile și în inegalitatea și ezitările revistei, ba chiar și
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
New York, Paris, München, Edmonton, Leiden), fiind ales și președinte al comisiei de experți pentru organizarea congresului de la Pretoria (2000). A fost distins cu „Palmes Académiques”, cu gradul de „Officier” (1997). A debutat în 1946 cu articole în „Studentul român”, iar editorial în 1962, cu Studii de literatură română modernă. Colaborează la „Revista literară” (1947; interzicerea inaugurării unei rubrici de cronică literară determină o tăcere publicistică de zece ani), „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „România literară”, „Revue des études sud-est européennes”, „Cahiers roumains d
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
critic literar. Este fiul Mariei (n. Urdăreanu) și al lui Traian Coșovei, scriitor. După studiile liceale făcute la București, urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, absolvind-o în 1978. Debutează în „România literară” (1978), iar editorial, cu volumul Ninsoare electrică, în 1979 (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut). A mai primit premiul Asociației Scriitorilor din București (1994), Marele Premiu „Ion Vinea” (1996), Premiul Academiei Române (1996). Copil teribil al generației ’80, C. a fost, alături de Mircea Cărtărescu, Florin
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
CRAI NOU, revistă apărută la Cernăuți, lunar, la 1 iunie și 2 iulie 1933, sub redacția lui Teofil Lianu și a lui Leon Șandru. În primul editorial (Cuvinte mari pentru un început mic), se afirmă că noua publicație, subintitulată „Literatură. Critică. Informație”, „nu se situează în avangarda revistelor cu program”, intenționând doar să impună „cultul frumosului în poezie și proză”. Începutul de drum - se mai spune aici
CRAI NOU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286466_a_287795]
-
la „Universul cărții”, după care se încadrează redactor-cercetător la Biblioteca Națională. Debutează în „România literară” în 1971, cu articolul Există un baroc românesc? Publică frecvent în „Limbă și literatură”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Revue roumaine”, „Dimândarea”, „Universul cărții”. C. debutează editorial în 1983, cu eseul Aventura memoriei, consacrat operei lui Zaharia Stancu. Poezia și proza acestuia sunt examinate fără concesii si complezențe, dar și fără durități față de scăderile, în plan sociologic mai cu seamă, ale romanelor scriitorului. Prezentat ca un autor
CRAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]