5,147 matches
-
eliberarea dominicanului restituindu-i-se demnitatea și onoarea. Părinte Tommaso, ți-am citit cărțile și te admir cu mândria celui ce s-a născut în același sat cu tine. Mă numesc Giambattista Contestabile, bunicul meu te știa și m-a educat în cultul operei tale care acum, sper, va fi citită de toată lumea. Nu a fost nevoie de apărarea scrisă găsită printre hârtiile tale: Viceregele a semnat actul eliberării tale. Domnul fie lăudat, tinere consătean. Nu pari, prea mulțumit că ieși
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
educația copiilor. Unii părinți merg Împreună cu copii la ospețe unde Întâlnesc astfel de lucruri. În unele cazuri părinții sunt cei care oferă copiilor astfel de exemple. Mamele de azi trebuie să aibă ca modele mame ale sfinților care i-au educat pe aceștia În spiritul credinței creștine. În Tradiția Bisericii noastre există mai multe exemple de astfel de mame care au fost primele Îndrumătoare spirituale ale fiilor lor: Sfânta Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, veghind continuu la educarea acestuia, „a
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
repezi Efrem. Sunt oameni vii, cu nume românești... — Ei da, replică Filip. Zilele trecute, scriam un articol despre diaspora și am vrut să spun ceva și despre fiii exilului. Adică despre români importanți care s-au născut și s-au educat în afara ținuturilor istorice, cum ar fi România de acum, plus Basarabia, Bucovina de Nord ori Valea Timocului. Stupoare, nu mi-a venit niciun nume în minte. Am căutat în istoriile literaturii, de la Călinescu încoace. N-am găsit în ele niciun
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
acum, plus Basarabia, Bucovina de Nord ori Valea Timocului. Stupoare, nu mi-a venit niciun nume în minte. Am căutat în istoriile literaturii, de la Călinescu încoace. N-am găsit în ele niciun scriitor român care să se fi născut și educat în afara pământurilor românești. Asta e... Noi, românii, nu avem vocația diasporei. Odată plecat, ești bun plecat, ți-ai smuls rădăcinile și le-ai luat la spinare. Copilul tău născut acolo va stâlci limba română și asta în cel mai bun
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
hrană și băutură și le produce o asemenea dulceață, încât nu mai vor sau, mai degrabă, nici nu mai pot să se smulgă de El; iar față de cei înțărcați se poartă ca un părinte iubitor de copii călăuzindu-i și educându-i<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cartea discursurilor etice. Discursul 4 , p. 215. footnote>. Într-un paragraf din viața lui Simeon, scrisă de biograful său - Nicetas Stethatos - putem citi următoarea mărturisire: Atunci, în timpul rugăciunii, a fost umplut de o mare
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
cum spune el, trupa. Artă, literatură nu înțelege, n-are gust. Am vrut să-i fac cadou o cravată și l-am pus să aleagă. Îngrozitor! A ales-o pe cea mai bălțată. N-a avut nici timp să se educe. Ascultă cu interes tot ce-i spui, încruntă din G. Călinescu sprâncene ca să priceapă, bunăvoință are, însă - el însuși mi-a spus - între cărți n-ar voi să moară, și arta i se pare o petrecere pentru oamenii efeminați. El
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rochie de seară. Jack era condus la fundal, unde se prezuma a fi un zid, iar bandiții, întorcînd spatele spre public, trăgeau cu revolverele în el, în țipătul de desperare al femeii. Cortina cădea. Prostii, firește, care plăceau unui public educat în lectura unor căiți ca Le mystere de Cloomber de A. Conan Doyle sau Souvenirs d'un gangster de Ferri Pisani. În căutarea lui Carababă, Siguranța folosi luminile unui agent secret provenit din corpul actorilor, un ratat ca și Carababă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a o menține încă la orizont. Ioanide era prea înrădăcinat în raționalismul lui ca să-și schimbe filozofia, chiar și acum o discuție despre suflet și viața eternă i s-ar fi părut meschină. Sufletul lui n-avea această aptitudine, fiind educat pentru conceperea unei lumi exclusiv plastice. Pentru Ioanide, etern era echivalent cu geometric. Nu simțise însă moartea Pichii, de vreme ce nu-și văzuse fata moartă. Pe măsură ce intra în viața curentă, convingerea rațională că Pica murise era destrămată de imposibilitatea de a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
etică nu poate fi învățată din cărți și că educația morală e, in primă instanță, o chestiune de formare a unor deprinderi prin mecanismul cvasi - pavlovian al recompense și pedepsei (tocmai de aceea el e partizanul metodei spartane de a educa moral masa indivizilor prin legi severe; etica sa e departe de a fi una complet indiferentă la legi). Caracterul omului e, în primă instanță, produsul deprinderii, al unei modelări dirijate social. Dar, în același timp, pentru cei ce și-au
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
sfărșit credinței noastre. Trebuie să ignorăm persoanele care ne jignesc, ne umilesc, fără a riposta. Acest lucru nu este lașitate, ci demnitate. Trebuie să ne aducem aminte de părinții noștri care ne-au dat viață, ne-au crescut, ne-au educat și care la un moment dat ne-au dat și ne dau libertatea de a face propriile alegeri pentru viața noastră, fie că sunt bune, fie că sunt mai puțin bune, fără să ne judece, ci doar iubindune, sprijinindu-ne
Demnitatea – o calitate a fiinţei umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Larisa-Marieta Ţogoe () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2295]
-
sunt bune, fie că sunt mai puțin bune, fără să ne judece, ci doar iubindune, sprijinindu-ne și suferind împreună cu noi dacă noi suferim. Dacă greșim trebuie să fim demni și să ne asumăm responsabilitatea faptelor noastre. Trebuie să ne educăm și să dezvoltăm în noi un suflet mare, care știe să rabde și să sufere pentru bine, să-l iertăm pe cel care a greșit față de noi, să-l schimbăm educăndu-l prin fapte cinstite, ajutăndu-l și sprijinindu-l cănd îi
Demnitatea – o calitate a fiinţei umane. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Larisa-Marieta Ţogoe () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2295]
-
semnificativă pe care cultura de elită americană o asigură Statelor Unite. De exemplu, Secretarul de Stat american Colin Powell a spus: Consider că bunul cel mai de preț al țării noastre îl reprezintă prietenia viitorilor lideri ai lumii care au fost educați aici."41 Studenții străini revin de obicei în țările lor împărtășind o mai mare apreciere a valorilor și instituțiilor americane și, după cum se menționează într-un raport al unei instituții de învățământ internaționale, "milioane de oameni care au studiat de-
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
culturale între elite au reprezentat nu de puține ori surse de putere blândă pentru Statele Unite în timpul Războiului Rece. Instituții neguvernamentale cum sunt teatrele, muzeele și opera s-au bucurat de succes în Uniunea Sovietică. Un muzician sovietic amintea că fuseseră educați să creadă în decadența Occidentului, însă în fiecare an soseau în URSS mari orchestre simfonice din Boston, Philadelphia, New York, Cleveland și San Francisco. "Cum se poate ca Vestul decadent să aibă orchestre atât de bune?"43 Schimburile la nivel academic
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Proiecte Granturi Pentru Dezvoltarea Școlară și PIR), faza națională, ediția mai 2008, Târgu Mureș; Participare la Sesiunea națională de comunicări și referate, “Folclor.Tradiții.Turism”, Vâlcea, septembrie 2007. X. ÎN LOC DE ÎNCHEIERE Școala este spațiul unde „se construiesc” viitori cetățeni. A educa copiii cu cerințe educative speciale Înseamnă, de fapt, formare de priceperi și deprinderi, și cu precădere formarea unor atitudini. Dacă la nivel cognitiv la acești copii, achizițiile sunt minime, una din responsabilitățile cadrelor didactice este de a Înțelege și ajuta
A.T.O. ALTERNATIVĂ EFICIENTĂ ÎN PROCESUL INTEGRĂRII SOCIO-ROFESIONALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Sorin-Gabriel DĂNILĂ, Simona ORGHICI-CRĂCIUN, Laura (POPA) NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2120]
-
elevii În ceea ce privește orientarea În carieră; creșterea gradului de responsabilizare a părinților și elevilor privind procesul de Orientare școlară și profesională; conștientizarea părinților, elevilor și cadrelor didactice cu privire la importanța unei orientări realiste În carieră. Proiectul DISCIPLINA POZITIVĂ Cum pot să-mi educ mai bine copilul?!? Motto: “Încă nu știm cum ar arăta lumea În care copiii ar fi crescuți fără a fi supuși umilințelor, În care părinții i ar respecta și i-ar trata serios, ca pe niște ființe umane." (Alice Miller
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
ce i se fac În text și să le organizeze, apoi, În „trepte” cum zice Eliade În articolul despre Julian Green, adică Într-o ordine inițiatică. Mai târziu, când s-a consacrat integral narațiunii mitice, Eliade „a Încercat să-și educe cititorul În acest sens chiar În interiorul operei literare (un Lector În fabule)” (/47). Credem că sensul dat de Eliade noțiunii de „semn” este cel din articolul „Un Înțeles al semnelor” (Fragmentarium), cel de „limită, distincțiune, oprire pe loc. Nu e
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
modifica tendințele obiceiurile emoționale pe măsură ce apar" (idem, p. 232). Există, așadar, trei momente de alegere diferite a stării emoționale în care putem să ne aflăm: a. în timpul estimării; b. în timpul impulsului; c. în timpul acțiunilor desfășurate. Problema este cum să ne educăm atenția conștientă, astfel încât să (ne) putem mări abilitatea de a ne monitoriza propriile stimări și a putea lărgi intervalul de timp dintre impuls și acțiune. Capacitatea de a transforma o stare sufletească negativă într-una pozitivă este definită de către Ch.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care se traduce de cele mai multe ori prin: crearea unui corp profesoral. Artiștii creatori devin adesea ei înșiși profesori. Se trece atunci de la producere la reproducere. Școala se constituie ca un corp de cunoștințe specializate, ea aplică modalități stricte de învățare, educă privirea, fixează performanțe de atelier și impune reguli de compoziție; gustul "dominant" și "oficial" se dezvoltă. De exemplu, academicienii au început prin a stabili o doctrină estetică (ierarhia genurilor picturale, separația strictă a artelor). Monopolul dreptului de expoziție (Salonul) constituia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a argumentului că anumite bunuri ar putea fi produse doar prin acțiunea statului se bazează pe ideea de "externalități" care nu sunt contractate prin intermediul mecanismului de prețuri. Astfel, educația pe scară largă generează câștiguri publice dincolo de câștigurile persoanelor care sunt educate, justificând aparent în acest fel furnizarea și finanțarea acesteia de către stat prin veniturile fiscale generale. Dar în ciuda câștigurilor generate pentru alții, care pot fi mari sau mici, câștigurile pentru persoanele care sunt educate sunt atât de mari încât ele induc
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
câștiguri publice dincolo de câștigurile persoanelor care sunt educate, justificând aparent în acest fel furnizarea și finanțarea acesteia de către stat prin veniturile fiscale generale. Dar în ciuda câștigurilor generate pentru alții, care pot fi mari sau mici, câștigurile pentru persoanele care sunt educate sunt atât de mari încât ele induc suficiente investiții în educație. Existența unor câștiguri publice nu generează întotdeauna dezertarea pasagerilor clandestini. De fapt, așa cum demonstrează numeroase cercetări, astăzi, când statele monopolizează educația, adesea ele eșuează să producă educație pentru cei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cercetări, astăzi, când statele monopolizează educația, adesea ele eșuează să producă educație pentru cei mai săraci dintre săraci, care totuși percep câștigurile pe care le pot obține prin educație și investesc procente substanțiale din veniturile lor reduse pentru a-și educa copiii. În sfârșit, ar trebui reținut că aproape orice argument care pretinde că o producție eficientă de bunuri publice este imposibilă prin intermediul pieței se aplică la fel de bine și în multe cazuri chiar mai bine eventualității în care statul produce bunul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de schimb. Ei ne pot inunda de dorințe, invidie, lăcomie. Oricât ar fi de mulți, banii nu pot satisface pofta. Multe dintre problemele asociate cu munca sunt în legătură cu banii. Primul principiu al onoarei, inoculat în sufletul celui pe care-l educi, este că e rușinos să-și datoreze întreținerea vieții altcuiva decât muncii sale. Trebuie să-ți placă ce faci, să-ți iu-bești profesia, să pui suflet în munca ta. Muncind, te ridici prin tine însuți, îți valorifici calitățile și nu
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pentru a-și exersa puterea, el trebuie să fi făcut dovada libertății sale prin raportarea la altul. În primă instanță, cel puternic pare că se îndură de cel supus și că el consimte, din bunăvoință sau prin sacrificiu, să îl educe pe acesta în spațiul libertății, preluîndu-l în proiectul propriu. Dar pentru că libertatea este în esența ei neegoistă, el știe că nu poate fi liber în singurătatea sa și că, pentru a-și adeveri proiectul propriu și propria libertate, el trebuie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care își proiectează singură limita menită să facă libertatea cu putință. Legea este libertatea care se ia pe sine în proiect în vederea unei îngrădiri eliberatoare, e libertatea care se îngrădește pentru a putea funcționa ca libertate. Ca lege bună, legea educă libertatea. Ea reface scenariul paideic ca scenariu al puterii la scara unei societăți întregi. Întrucât în ea sânt acumulate depunerile de libertate ale generațiilor succesive, ea este mai liberă - și deci mai puternică - decât fiecare individ în parte. Prestigiul și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
succesive, ea este mai liberă - și deci mai puternică - decât fiecare individ în parte. Prestigiul și autoritatea legii vin din gradul de libertate pe care ea îl închide în sine. Tocmai în virtutea gradului său sporit de libertate ea poate să educe și să devină sporitoare. Pentru că în ea este acumulată, prin transferuri succesive, libertatea multora și a tuturor, ea poate, la rândul ei, să transfere libertate. Hotărând în privința tuturor, fiind "cea mai liberă", ea dă tiparul libertății și conturul pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]