228,143 matches
-
conținutul. Nu se face elogiul partidului, ci un fel de compunere mai degrabă ermetică, în jurul unui simbol: secera și ciocanul. Citit fără referent, textul nu-l face de rușine pe Arghezi, iar dacă reușim să-l citim în cheie ironică, efectul e delirant. Iată ultimele două propoziții: "Îi sărut secera Măriei, pierdută prin arșiță și lanuri. Îi sărut lăcătușului pieptul ars de vîltoare și opărit de sudori." (26) Oricum, adie un vînt de primăvară în acest al șaselea volum. Atmosfera literară
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
același lucru. Înțeleg prin "simțul cel bun" simțul implicat, simțul activ, simțul voluntar. Simțul practic, chiar când e vorba despre conceptele atât de subtile (cele mai subtile!) ale sufletului. Autorul nu are pretenția că oferă rezolvări miraculoase (al căror unic efect ar fi reînnoirea predispoziției la pasivitate). Știința în mare parte intuitivă și participativă a lui Cristian Andrei nu intră nici sub incidența soteriei la pachet a acelui "cum să" din titlu. Ea nu-ți pune în mână o cheie franceză
Bunul-simț devine best-seller by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16207_a_17532]
-
de poporul de jos devine din zi în zi mai adînc... Ca să mai trăim în modul acesta este cu neputință." Și după ce socotea necesară descurajarea mediocrităților și considera că formele fără fond sînt stricăcioase, încheia prin această judecată cu adînc efect premonitoriu: "Căci fără cultură poate încă trăi un popor cu nădejdea că la momentul firesc al dezvoltării sale se va ivi și această formă binefăcătoare a vieței omenești; dar cu o cultură falsă nu poate trăi un popor și dacă
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
e excelentă și aduce un plus de forță filonului dramatic central. Primejdia discursivității e anulată prin dinamica și culoarea corurilor și dansurilor - în exces, totuși, în prima parte, bătînd spre musical și ușor spre kitsch, ca și lipitura spectaculoasă, "de efect", cu cei patru crai de Curtea-Veche în ninsoare de confetti. O contribuție importantă la frumusețea spectacolului o au decorurile, costumele, luminile și muzica. Știind cît de dificilă și trudnică e munca acestor profesioniști, s-ar fi cuvenit să numesc aici
Pei do dna! by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/16239_a_17564]
-
vor cultiva și stimula cu cea mai mare eficacitate gândirea liberă și dezvoltarea elitelor în toate domeniile. Altfel vom continua să strigăm cu elan revoluționar "noi muncim, nu gândim"! Lenea a ajuns să fie iubită, sună diagnosticul lui Tacit în ceea ce privește efectul adânc al domniei lui Domițian. Și, spre a nu mai avea vreun dubiu asupra similitudinilor dintre tiraniile antice și cele moderne un ultim citat din Tacit, de data asta referitor la cultură: iritat pe libertățile pe care și le luau
Când lenea ajunge să fie iubită by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16223_a_17548]
-
de aceleași argumente ca și ziariștii pentru a cere dosarele scriitorilor urmăriți și urmăritori nu pare deloc interesată ca membrii săi de rînd să știe cine cu cine a defilat pînă în 1989. Însă această discreție la vîrf are ca efect mai jos că, după 11 ani de la dispariția formală a Securității, acuza de securist funcționează tot după ureche în rîndul scriitorilor. De unde vin sfielile conducerii Uniunii în această privință?
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
salariul fiindu-i colectat tot de la cei ce cotizaseră și pînă acum. Emilia îi scria la 10 aprilie 1884 că proiectul i se pare hazardat, fiindu-i teamă că poetul va realiza repede "de amăgirea grosolană", putînd avea asupra lui efecte dramatice, întrebîndu-se, naivă, de ce nu l-a numit regina secretarul ei particular. Și, apoi, îi dădea referințe despre starea fizică degradată a poetului ("Dar fizic îl găsesc foarte rău. I-ai observat expresia bătrînicioasă a feței, tendința tuturor liniilor feței
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
o voi concretiza: gramatica limbii române. Poate apuc să fac un spectacol cu acest personaj. Un regizor este mai degrabă generos sau mai degrabă egoist? Un regizor este generos. Altfel nu se poate. Teatrul este o creație colectivă, al cărei efect final - care nu este numai spectacolul - este posibilitatea de a face, ce rămîne înăuntrul celor ce lucrează împreună. Ca un cor cu un dirijor. Așa văd eu teatrul. Cel mai frumos exmplu la ora asta, trecînd vremea trupelor din anii
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
periodizarea istoriei literaturii. În plus, au dispărut anumite reticențe de natură ideologică, vinovate și ele de raritatea istoriilor literare (ca să nu zic absența) în anii comunismului. La acestea, trebuie adăugată o modificare de perspectivă: îndepărtarea de anumite fenomene creează acel efect de masificare și stilizare de care vorbea T. Vianu capabil să ne împiedice a ne rătăci printre detalii ignorînd întregurile. Cel puțin două astfel de reconsiderări importante se cuvin menționate. Este evident că ele datează din deceniile ultime. A fost
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
interese? Iar trimiterea la ceafa bulgarilor, dacă e o aluzie la versul eminescian: "bulgăroi cu ceafa groasă", e o gafă prostească pe care un externist cum este Bogdan Chirieac n-ar fi trebuit să o facă de dragul unui titlu de efect. Căci, totuși, cu ce sînt vinovați bulgarii că au laut-o înaintea României în privința vizelor? De fapt, românii nu văd decît ceafa românilor politicieni care n-au fost în stare să dovedească Uniunii Europene nici măcar formal că îi interesează ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
lirismul? Când ne așteptăm mai puțin, izbucnește la suprafață o căldură care face puterea de pătrundere și mai incisivă, care e împlântată în comicul multicolor, în dispoziția ironică. E oare tandrețea una din armele dvs. ori este ea doar un efect nedorit al unei sensibilități care scapă ici colo de sub control? Ați scris vreodată poezie? Romane ca Out of the Shelter, Nice Work, Paradise News, sunt pumnul de fier al ironiei în mănușa de catifea a lirismului. Ironia dvs. nu e
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
coincidențe improbabile. L.V.: The British Museum Is Falling Down (1965), la fel ca Souls and Bodies (1990), abordează viziunea religioasă a existenței, pe care o contraziceți în Paradise News (1991). Ce reprezintă religia pentru dvs.? Câtă seriozitate puneți în ridiculizarea efectelor ei asupra cotidianului? Aveți un instinct moralizator? D.L.: Cred că o lectură a romanelor mele la rând arată o diminuare gradată a credinței religioase fervente în "creatorul implicit". Nu-mi propun să comentez aici poziția religioasă a "autorului real". The
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
artei este teoretizat pornind de la receptarea acesteia de către publicul larg; ținînd cont de punctul de vedere sociologic, Ortega y Gasset constată că arta nouă este prin excelență "antipopulară": "(... ) o operă oarecare zămislită de ea produce automat în public un ciudat efect sociologic, îl divide în două părți, una minimă alcătuită dintr-un număr restrîns de oameni care-i sînt favorabili, alta, majoritară, incalculabilă, care-i e ostilă." Cu alte cuvinte, arta nouă ar împărți publicul în două grupuri antagonice, unul, minoritar
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
pentru unele mentalități, de data aceasta din Maramureș. A făcut-o pe urma investigațiilor unor cercetători români, privind considerentele istorice care au dus la formarea unei difuze conștiințe colective, cînd păturile rurale, urmîndu-și 'domnii', își făcuseră scut din valorile identitare. Efectul acestui proces istorico-social - citim într-una din primele pagini - este mîndria cu care și astăzi populația din satele maramureșene, revendicîndu-și propriul "autohtonism", tinde să-și salveze valorile cele mai autentice ale Ethosului lor istoric. (pag. 10) În densa introducere la
Autohtonismul românesc "față cu" italienii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/16264_a_17589]
-
perioadele 1812-1918, 1940-1941 și, mai ales, după 1944 - a fost cea care a provocat devierea de la făgașul evolutiv comun, deviere ale cărei consecințe au afectat mai ales varianta literară, cea care se constituie, în general, în limbă oficială de stat. Efectele lingvistice ale separării au fost mai puțin importante în intervalul dintre 1812 și 1918, cuprins, din perspectiva evoluției limbii române, în acea etapă a istoriei sale în care predomina uzul regional, cînd distincția dintre vorbirea locală, diferențiată pe regiuni, și
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
care face faima micii localități. Drept urmare, flacăra se stinge, iar aceasta atrage atenția presei. Faptul că stingerea flăcării devine subiect pentru ziariști accentuează realitatea întâmplării. Evadând din ficțiunea atemporală, fluturele ajunge în cea mai vulgară actualitate. Este un contrast de efect, exploatat ingenios de autor, care surâde mefistofelic dincolo de text descriind reacția oamenilor zilei la ceea ce s-ar putea numi un incident metafizic. Ficțiunea care intră în interferență cu realitatea poate fi sculptată și în cuvinte, nu neapărat în marmură. În
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
de amfetamine sintetice, tip ecstasy" (RL 2268, 1997, 24); "acțiuni tip Tabără" (RL 2456, 1998, 2); "batice tip Arafat de cumpărat pe Golgota" (22, 42, 1997, 16). Avantajul economiei se combină în aceste formulări cu posibilitatea de a crea un efect comic - în măsura în care o idee mai nuanțată e introdusă într-o structură formularistică aparent birocratică sau comercială. Mai ales numele proprii pot surprinde cînd nu sînt chiar foarte cunoascute, sau cînd sînt cunoscute pentru altceva decît pentru "caracterul tipic" invocat. Cred
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
ansamblu, au făcut adesea mai degrabă trimitere implicită și polemică la "documentele" de receptare avute în vedere, de la serbările școlare la felul în care apreciem monumentele ridicate în cinstea poetului. Grupajul trece rapid peste demersul constatativ, zorindu-se către un efect provocator. În paranteză fie spus, toate acuzele de "cabală", "conjurație" ș.a.m.d. care i s-au adus sînt nemaipomenite copilării, chiar dacă nu odată sinistre prin vehemența cu care s-a cerut pedepsirea �complotiștilor". Fie și numai bunul simț arată
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
zilnică a culturii românești. În mod paradoxal, tocmai această inadecvare s-a dovedit fructuoasă, declanșînd reacțiile ce au urmat. Într-un fel - m-am gîndit încă imediat după apariție -, grupajul de articole din Dilema avea să fie reportajul propriului său efect. Lectura de acum a "arhivei" în "cazul Eminescu" mi-a confirmat impresia de odinioară. Întristător rămîne însă faptul că nici în cele din urmă nu s-a produs, cred, o limpezire a apelor. Lucrurile au rămas, cum se spune, "ca
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
deci limitatul", iar artă devine astfel, alături de religie și natura, una din căile de expresie a ceea ce nu poate fi înțeles, nici exprimat în mod rațional. Dominată de teoria simbolului emoțional, estetică lui Wackenroder se bazează aproape "în exclusivitate pe efectul operei de artă asupra privitorilor" și legitimează, la polul opus cuvintelor, limbajul muzical anticipând teoriile schopenhauriene și nietzscheene despre arta muzicii". Într-un prim eseu dedicat picturii, autoarea urmărește câteva principii despre arta din literatura și filozofie cu aplicabilitate la
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
Evident că cei mai mulți care vor să-și citească dosarele n-au depus cereri la CNSAS ca să se afle în treabă. Presupun că ei fie că s-au simțit supravegheați de Securitate, fie că au experimentat într-un fel sau altul, efectele practice ale turnătoriilor care s-au făcut despre ei. De ce contează că o minoritate a populației României vrea să-și consulte dosarele, în loc să încerce să uite cu ce se ocupa Securitatea? După părerea mea, această explorare individuală a dosarelor de
Misterele Securității by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16289_a_17614]
-
și este recenta premieră a Teatrului Mic. Iar Valeria Seciu este tulburătoare. Și un al treilea pion important, cu care au mai lucrat fertil și la Pescărușul: artista Lia Perjovski care a gîndit o scenografie simplă, dar de un mare efect, funcțională, foarte modernă ca limbaj plastic și vizual, amplificînd actualitatea scriiturii dramatice, și ea foarte dinamic scrisă. Mă bucur că Lia Perjovski a recidivat în arta spectacolului și cred că asta este benefic atît pentru ea, cît și pentru scenografia
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
te supui, medical, la orice, necrezînd pînă la capăt că este vorba despre propria-ți persoană, că ți se poate întîmpla tocmai ție așa ceva. Tonul ludic-cinic al Valeriei Seciu, foarte direct cu auditoriul și cu sine cred că sporește și efectul dramatic și forța personajului. Demnitatea și autocontrolul în fața durerii și a morții, totuși, imanente, este sfîșietoare. Evadările sînt, firești, nu în prezența familiei, pentru că nu o are, nu în căldura prietenilor, pentru că nu a avut timp să-i cultive, ci
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
normalitate, de degradare morală; e foarte posibilă și o influență a celorlalți termeni cu sensuri apropiate și formați cu prefix: dezmățat, deșucheat, deșănțat; asemănarea fonetică (în cazul lui deșucheat, chiar foarte mare) ajută la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține deci, măcar ca potențialitate și
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
ale copilăriei, adevărate basme ale viitorului, și de la planurile avîntate ale adolescenței și ale primei tinereți pînă la activitatea efectivă a maturității, cu bătaie imediată, criteriile lor ajung să difere radical. Unele proiecte nerealizate se mistuie în nebuloasele sufletului fără efecte notabile, altele stăruie, revin la suprafață aidoma unor nostalgice fantasme. Dar cutez a crede că o viață lăuntrică reală nu s-ar putea întemeia decît pe o sumă de neîmpliniri, care-i dau un accent sacrificial. Perfecțiunea e intangibilă, iar
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]