2,768 matches
-
de rol nu îl faci, nu te prefaci, decât atunci când este avantajos. Disimularea presupune să ascunzi Într-un fel, simularea este creație, iar disimularea este negație. o trăsătură negativă îcondamnabilă pentru ceilalțiă, să maschezi fără ca neapărat să dovedești contrariul. Ascunzi egoismul tău fără să joci rolul altruistului, ascunzi frica să faci acte demonstrative de curaj. Simulantul se află în „ofensă”, iar disimulantul în „defensivă”. Omul este atât o ființă rațională cât și sensibilă și-și cunoaște slăbiciunile și așteptările celorlalți față de
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
nici însingurarea pentru că era determinată de idealul moral al autenticității și că afirmarea individului, dacă rămâne consecventă cu opțiunile care au generat-o, include deschiderea către cosmos și către natură în însăși identitatea individuală. Unul dintre motivele devierii autenticității spre egoism este că individualismul a apărut la europenii educați ai secolului al XVIII-lea, ca o reacție la organizarea ierarhică și de castă din Evul Mediu. Tocmai de aceea, teoreticienii individualismului imaginează forme de organizare politică în care se pune accent
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în care se pune accent pe solidaritate. Însă, pe măsură ce individualismul se generalizează, preocuparea pentru solidaritate este tot mai mică, iar individul resimte exigențele solidarității ca pe niște limitări. Cultura autenticității este generată de un ideal bun, deviat acum spre un egoism care-i face pe mulți să-l critice. Această cultură, însă, este una în care nimic nu este definitiv câștigat, ci o luptă mereu de dus. Devierea spre subiectivism a dus la nostalgii față de perioada anterioară, dar nu trebuie să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care uneori nu vrea, alteori nu poate să o ducă, alteori se implică în lupta continuă a păstrării identității sale dinamice, totdeauna având de înfruntat temerea că nu va alege bine sau că nu va reuși în confruntarea cu certitudinea egoismului sau cu leviatanul reprezentat de rațiunea instrumentalizată sau de aparatul birocratic. Concluzie Recapitulând, răspunsurile la întrebarea cu care am pornit (ce mai poate ține lumea laolaltă?) trimit către regăsirea unității pierdute (resuscitată fie printr-o nostalgie disperată, fie printr-o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
trebui să miște ceva În sufletul omului. Prin mărturisirea păcatelor, omul Își vede starea decăzută și realizează distanța imensă care Îl separă de Dumnezeu. Acesta este primul pas al Întoarcerii acasă, al Întoarcerii către Dumnezeu, al tămăduirii sufletului bolnav de egoism, de grabă, de indiferență. Prin Taina Spovedaniei sufletul nostru este curățit, nu doar prin enumerarea păcatelor În fața duhovnicului, ci, mai ales, prin alegerea unei noi vieți, din care păcatele au fost dezrădăcinate. Păcatul reprezintă boala sufletului, lepra care nimicește chipul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
ea este continuarea principală a lucrării lui Hristos În orice timp. Ea ni-L face prezent și ni-L comunică real pe Hristos, În starea permanentă de jertfă și de Înviere, ca să ne Însușim și noi puterea de jertfă opusă egoismului și plăcerilor trecătoare și să Întărim În sufletul nostru puterea viitoarei Învieri pentru veșnica fericire a unirii iubitoare cu Hristos și cu semenii. Euharistia este Taina care Încoronează Botezul și Mirungerea, nu numai ca plenitudine a puterii și a vieții
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
stare de jertfă. Hristos este Într-o veșnică dăruire către Tatăl și către noi, posibilă, deoarece jertfa Sa izvorăște din sentimentul de compătimire cu noi, cei cu care se identifică și cu care Împreună suferă, pentru a ne vindeca de egoism. Dar Hristos este În același timp Arhiereu, Jertfă și Altar. Pentru că ni S-a dăruit și S-a lăsat adus de noi jertfă lui Dumnezeu, curată, fără prihană, Hristos are puterea de a ne dărui pe noi Tatălui prin voia
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
de fiecare Împreună cu obștea celorlalți credincioși. Acest urcuș este susținut de Iisus Hristos Cel Înviat și unit cu credincioșii prin Sfânta Împărtășanie.” Astfel, Sfânta Liturghie poate fi socotită și ca un mijloc de transcendere a oamenilor de la viața Închisă În egoism și În lume la viața de comuniune, ca Împărăție a Lui. Iar comuniunea realizată Între credincioși În ambianța Sfintei Treimi este una cu Împărăția Sfintei Treimi. În atmosfera spirituală a Sfintei Liturghii se prelungește atmosfera Noului Testament, trăită În preajma Mântuitorului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
sau când ei consideră că iubirea colegului poate justifica moralicește faptele reprobabile, când dreptatea este confundată cu răzbunarea “echitabilă” etc. Conflictul în aprecieri, specific problematizării, apare și ca urmare a confundării seriozității și corectitudinii elevilor buni în timpul orelor didactice cu egoismul și refuzul ajutorului, sau când unii elevi consideră că sinceritatea este o valoare morală necondiționată. Pentru surmontarea unor atare dificultăți în cunoașterea și aprecierea morală, metoda problematizării interacționează cu aceea a dezbaterilor, a dialogului, a explicației etc. Rezultă, în felul
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
sistemul de referință mundan, el rămîne punct, element, poziție în spațiul lumii, se raportează la alte puncte, elemente, poziții din acest spațiu și, ca atare, nu poate produce decît acte (cognitive, etice, concrete) de tipul perspectivei. Ceea ce numim în genere egoism nu e iubire de sine, ci efect de perspectivă. Oamenii numesc un rău alterarea unui anumit aranjament al lucrurilor pe care le văd din punctul unde se află Ei au [totuși] puterea de a-și transporta inima, alegînd undeva o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
întâlni la Rousseau, pentru care starea naturală nu este în mod originar una de război, dar devine astfel o dată cu inventarea proprietății private. Așa cum știm, Rousseau se situează între Hobbes și Locke, în sensul că introduce în definiția individului natural atât egoismul și insociabilitatea, cât și comportamentul rezonabil și lipsit de agresivitate. Dacă ținem cont că toate teoriile contractului social sunt versiuni ale modelelor propuse de Hobbes, Locke sau Rousseau, nu putem decât să admitem observația lui Pierre Manent că "orice doctrină
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
susțină sentința când este corectă și să o pună în executare așa cum se cuvine. Cum în starea naturală oricine deține puterea executivă a legii naturale 43, s-ar putea ca legea naturală să fie aplicată doar în propriul interes, "căci egoismul îi va împinge (pe oameni) la parțialitate față de ei înșiși și prietenii lor"44. De acest lucru sunt responsabile tot pasiunile care îl fac pe cel nedrept să dorească să consfințească nedreptatea prin intermediul forței și, prin urmare, să se opună
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
căci legea, având o structură rațională, se situează la polul opus pasiunilor și capriciilor care dau naștere arbitrarului. Fără îndoială, natura umană presupune, pe lângă facultatea rațiunii care este sursa libertății pozitive și a supunerii la obligație, și o înclinație spre egoism, dată de pasiuni și capricii. Dar nimic nu este mai periculos și mai propice triumfului nedreptății decât egoismul celui ce deține puterea absolută, căci el poate da frâu liber tuturor dorințelor sale inspirate de aviditate, ambiție sau, altfel spus, de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Fără îndoială, natura umană presupune, pe lângă facultatea rațiunii care este sursa libertății pozitive și a supunerii la obligație, și o înclinație spre egoism, dată de pasiuni și capricii. Dar nimic nu este mai periculos și mai propice triumfului nedreptății decât egoismul celui ce deține puterea absolută, căci el poate da frâu liber tuturor dorințelor sale inspirate de aviditate, ambiție sau, altfel spus, de iubirea nelimitată de sine. Monarhul lui Hobbes rămâne în starea de natură, prin urmare acțiunile lui sunt dictate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
copii, primesc un premiu, o indemnizație), relativ tinere (29, 33, 36 ani). Se vorbește despre bunăstarea acestor familii care au mobilă, televizor, frigider... O atmosferă distinctă, de blândețe, de bună înțelegere; acolo unde sunt atâția copii nu poate fi nici egoism, nici neînțelegere, deoarece chiar și numai un singur copil e menit să fie crescut în iubire, darămite 7-8-9-10?!! Un sat ca o legendă (2/1985, pp. 12-13) - reportaj realizat în localitatea Dragoslavele, județul Argeș; se dorește a se inocula ideea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de învățare: înțelegerea valorii sociale, a cunoștințelor dobândite, înțelegerea necesității de a deveni un bun cunoscător a realității. Pentru a se ajunge la rezultate valoroase în procesul învățării și, în același timp pentru a se evita manifestările unor fenomene negative (egoism, înfruntare, goana după note bune de cele mai multe ori în daună calității muncii, etc), învățătorul trebuie să cunoască în fiecare etapă care sunt motivele învățării și comportării elevilor, motivele care determină activitatea și comportarea fiecărui elev în parte și să stimuleze
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
cooperare politică. Această interacțiuni dintre atitudinile non-politice, precum sociabilitatea și încrederea, și cele politice va deveni una dintre cele mai dezbătute probleme. În opinia autorilor, comportamentul cooperant se leagă de așteptarea cetățenilor ca ceilalți să fie de încredere, lipsiți de egoism și cooperanți. Mai mult, el se leagă și de importanța moderată a partizanatului politic, relativ incapabil să afecteze relațiile din grupurile primare. În final, amestecul de valori sociale și politice formează un set de mecanisme ce diminuează clivajul partizan și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
întregii societăți, în activități precum strângeri de fonduri pentru acțiuni spitalicești sau caritabile, folosirea în comun a diverse resurse limitate, discuții de interes comunitar. Teoria sa vizează tocmai presupusa degradare a sociabilității americane și proliferarea atitudinilor de alienare, neîncredere și egoism (Putnam, 1995a). Pe scurt, Putnam face următoarea constatare: un număr important de indicatori demonstrează faptul că în Statele Unite a avut loc începând cu mijlocul anilor '60 un declin radical al capitalului social. După o creștere semnificativă în secolul XIX, participarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cooperare politică. Aceste interacțiuni dintre atitudinile non-politice, precum sociabilitatea și încrederea, și cele politice va deveni una dintre cele mai dezbătute probleme. În opinia autorilor, comportamentul cooperant se leagă de așteptarea cetățenilor ca ceilalți să fie de încredere, lipsiți de egoism și cooperanți. Mai mult, el se leagă și de importanța moderată a partizanatului politic, relativ incapabil să afecteze relațiile din grupurile primare. În final, amestecul de valori sociale și politice formează un set de mecanisme ce diminuează clivajul partizan și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
1995). Dincolo de sentimentul de cordialitate pe care-l intermediază, încrederea este un semn al siguranței în raport cu mediul social, o resursă pentru cooperarea cu alți cetățeni. Comportamentul cooperant se leagă de așteptarea cetățenilor ca ceilalți să fie de încredere, lipsiți de egoism și cooperanți, la rândul lor. În opinia lui Almond și Verba încrederea socială este și ea o resursă politică. Încrederea socială se traduce în încredere politică în societățile britanică și americană. Legătura dintre cele două se manifestă în opinia autorilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
urmat. Neobișnuiți în trecut cu participarea în asociații voluntare, românii constată că astăzi timpul le lipsește pentru a desfășura astfel de activități. Mai mult, stilul de viață orientat tot mai mult spre câștig pare să fi dezvoltat în România un egoism generalizat, contrabalansat de percepția unei inechități flagrante și de cereri de redistribuție radicală (Bădescu, 2004; Rothstein și Uslaner, 2005). Acest climat de egoism, neîncredere și frustrare este foarte puțin propice participării civice, dar și toleranței sociale (Dragoman, 2006a). Există încă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mult, stilul de viață orientat tot mai mult spre câștig pare să fi dezvoltat în România un egoism generalizat, contrabalansat de percepția unei inechități flagrante și de cereri de redistribuție radicală (Bădescu, 2004; Rothstein și Uslaner, 2005). Acest climat de egoism, neîncredere și frustrare este foarte puțin propice participării civice, dar și toleranței sociale (Dragoman, 2006a). Există încă o neîncredere în asociațiile voluntare și în eficiența acestora, precum și în utilitatea muncii voluntare, a cooperării și participării politice (Sum, 2005). S-ar
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o creștere a participării. Chiar dacă există schimbări în atitudini, tinerii mai educați dovedindu-se mai individualiști, concluzia nu poate fi alta decât persistența unui nivel ridicat de capital social. În ciuda schimbărilor sociale, individualismul în creștere nu s-a transformat în egoism, crede autorul. Se petrece o revalorizare a capacității individului de a-și forma propriile opinii, independent de influențele mișcărilor de masă, dar nu o cultivare a egoismului. Am putea numi acest fenomen un "individualism solidar", vizibil în retragerea cetățenilor din
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
capital social. În ciuda schimbărilor sociale, individualismul în creștere nu s-a transformat în egoism, crede autorul. Se petrece o revalorizare a capacității individului de a-și forma propriile opinii, independent de influențele mișcărilor de masă, dar nu o cultivare a egoismului. Am putea numi acest fenomen un "individualism solidar", vizibil în retragerea cetățenilor din mișcările sociale tradiționale, fenomen general în anii '70 (Barnes și Kaase, 1979). Cu toate acestea, datele de sondaj și alte date secundare demonstrează o persistență a solidarității
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în comunități imaginare, cum ar fi națiunile.7 Vom adopta această perspectivă psihologică a capitalului social prin măsurarea propensiunii indivizilor către urmărirea interesului strict privat în dauna celui colectiv. Indexul aditiv calculat pe baza itemilor privind free-riding-ul indică gradul de egoism, de orientare către urmărirea interesului strict particular, pentru că răspunsurile la fiecare din întrebările specifice sunt exprimate pe scală de la 1 (întotdeauna nejustificat) la 10 (întotdeauna justificat). Anterior, analiza factorială indicase că cei șase itemi formează un singur factor al normelor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]