7,845 matches
-
Caracterul economic-eficient al informației se exprimă în faptul că cheltuielile ocazionate de strângerea și prelucrarea ei să poată fi compensate de avantajele ce se vor obține prin realizarea obiectivelor propuse. Și alți autori accentuează necesitatea utilizării unor informații clare, precise, elaborate, punând în strictă dependență calitatea informației de competența sistemului de luare a deciziilor. La cea de a treia întrebare: „De ce este necesară recoltarea informațiilor?” răspunsul este relativ simplu de formulat: pentru a asigura eficiența deciziei. Numai că acest răspuns incită
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și la integrarea angajaților în cadrul organizației. Pentru sindicat, mai importante sunt caracterul sociologic și cel juridic al participării, concretizate în gestiunea și controlul organizației de către angajați. Și în acest caz, apelul la redefinirea termenului de participare din perspectiva documentelor legale elaborate va conduce spre avantajarea în cercetarea empirică a unuia sau altuia dintre „caracterele” participării sau spre considerarea lor integrală într-o manieră interdependentă. c. Nivelul participării. Dacă pornim de la ideea conceperii organizației ca un sistem compus din mai multe subsisteme
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ale unor autori din fostele țări socialiste: Vladimir Jadov (Rusia) și J. Perczel (Ungaria) (vezi Herzberg, 1971, cap. VII, VIII, IX). În ceea ce ne privește, considerăm că lui Herzberg i se pot aduce două categorii de reproșuri, unele vizând teoria elaborată, altele − metoda întrebuințată. Cât privește teoria, ni se pare că Herzberg nu ține seama de complexitatea fenomenului motivațional. Este greu de presupus că unul și același stimul ar dispune de valențe motivaționale univoce (doar pe direcția producerii satisfacției sau a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și grupează teoriile motivației nu doar după criteriul tematic sau după cel tematic cuplat cu criteriul istoric, ci și în funcție fie de o serie de alte fenomene/comportamente organizaționale ce sunt profund afectate, fie dependent de propriile lor teorii elaborate în domeniile specializate ale psihologiei organizațional-manageriale. Astfel, Robbins (1991) listează șase teorii ale motivației (teoriile nevoilor, teoriile caracteristicilor slujbei, teoria stabilirii scopului, teoria întăririi, teoria echității, teoria expectanței) pornind de la puterea lor predictivă în raport cu productivitatea, absenteismul, satisfacția. Hersey, Blanchard și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
noastră, modelele explicativ-interpretative ale burnout-ului pot fi împărțite în două categorii: unele nespecifice, originate în diferitele paradigme ale stresului și concepute ca un fel de prelungire, continuare și adâncire a lor, însă în noul cadru identic al burnout-ului; altele specifice, elaborate propriu-zis pe termenul burnout-ului cu concepte, dimensiuni, instrumente de măsurare proprii acestuia. 3.2.1. Modele nespecifice ale burnout-ului Deși acestea sunt foarte numeroase, un interes mai mare prezintă cele care au ca punct de pornire paradigma tranzacțională a stresului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
limbajului verbal, angajând o serie de comportamente specifice umane (imitația, contaminarea, repetiția). De comun acord cu autorul mai sus citat, subliniem faptul că distincția între conceptele abordate, deși reală, este totuși relativă, acestea fiind indisolubil legate între ele. Limbajul odată elaborat, finisat, intervine prin verigile sale interne în desfășurarea tuturor formelor de activitate umană, inclusiv în procesul comunicării non-verbale. Limbajul, fiind o conduită de tip superior, restructurează profund activitatea și dezvoltarea tuturor celorlalte mecanisme psihice, mediati-zându le, indiferent dacă ele sunt
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
ecuația relaționare comunicare. Regulile, în genere, apar după unele principii generale: "încercare și eroare" (principiul prezent atât la animal cât și la om) atingerea scopurilor prin aplicarea unor forme de tip "problem solving". Regulile de interrelaționare umană pot fi deja elaborate, oamenii le propagă în interiorul grupului și devin puternice, ele ajungând să exercite un control al comportamentului uman. Uneori regulile nu sunt urmate, nu sunt respectate: conveniențele nu sunt respectate de tineri, există femei necăsătorite care nasc totuși copii, se mestecă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
un repertoriu evolutiv și de referință În care Îi „clasăm” pe ceilalți, adică În funcție de care atribuim o anumită identitate (printre altele), din care deducem anumite semnificații. În acest sens, identitățile la care trimit sentimentele de apartenență sunt reprezentări sociale, „cunoștințe elaborate și Împărtășite” colectiv și empiric, care țin În egală măsură de cunoaștere și de ideologie (Moliner et alii, 2002, pp. 11-12). Categorisirea identitară pare a se realiza În principal pornind de la o percepție contextuală globală, situațională, și nu de la semne
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ierarhizată prin raportare la ordinea cosmico-teologică, abstracția este absolut inaplicabilă, iar imposibilul egalitarism al drepturilor omului nu poate conduce decât la reconstruirea unei ierarhii clandestine și contra naturii” (ibidem, pp. 22-23). Chiar dacă acest tip de critică nu a fost singurul elaborat (ar mai trebui să-i cităm pe Bentham, Taine, Comte etc.), el a făcut o asemenea carieră Încât ni s-a părut legitim să-l privilegiem. Gânditorii contemporani, așa-numiții antimoderni, ca Léo Strauss sau Michel Villey, se situează În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la conflicte interetnice. Spectrul poziționărilor este aici dintre cele mai vaste, mergând de la stigmatizare la cosmopolitism, de la nostalgie la sarcasm, „compromisurile” realizate bazându-se pe „constituirea de teritorii bine delimitate”, pe „respectarea riguroasă a distanțelor” și pe „strategiide consolidare” foarte elaborate Întemeiate pe „concilieri” și pe „tranzacții”. O dată ce homo urbanus ă nici cu totul citadin, nici aparținând cu adevărat periferiei ă este „prins Între două lumi”, abordările obișnuite la care recurgeam când vorbeam despre Cetatea clasică și, În special, formele de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
categorii care nu se pot asimila, nu se pot integra sau chiar „cu care nu se poate trăi”. Neorasism sau reinventare antirasistă a rasismului? Îmi propun acum, ca exemplu, să supun unei discuții critice două modele de rasism contemporan care, elaborate fiind unul la sfârșitul anilor ’60, iar celălalt În cursul anilor ’70 și ’80, au contribuit În mod fundamental la reînnoirea grilelor de lectură: mai Întâi, modelul „rasismului instituțional”, iar apoi cel al „rasismului simbolic”, care Își propune să definească
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În lumea modernă, caracterizată de zdruncinarea formelor ierarhice de integrare, identitățile prescrise de apartenențele de castă. Această interpretare este singura compatibilă cu genealogia modernitară a rasismului. Centrarea pe biologizarea diferențelor sau mai curând pe somatizarea diversității umane, redusă la categorii elaborate plecând de la trăsăturile fenotipice, ar sta, În spațiul individualist-egalitar al modernității, la baza rasismului. Caracteristicile fizice, În societățile reduse la colecții de indivizi, ar trece pe primul plan. Plecând de la trăsăturile feței, de la culoarea pielii sau de la textura părului, s-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
determinat să conceapă proiectul de creare a unui „stat pentru evrei”, așa cum trebuie tradus titlul lucrării sale din 1895, Der Judenstaat, al cărui subtitlu este elocvent: Versuch einer modernen Lösung der Judenfrage 1. Analiza lui Herzl se acordă cu cea elaborată anterior de Pinsker, pentru că amândouă confirmă permanența antisemitismului, de care evreii nu vor scăpa decât printr-un demers politic, și legitimează crearea unui stat-națiune, sub protecție internațională, alegerea căzând rapid asupra Palestinei, dar fără a exclude definitiv alte teritorii. Herzl
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tipografic pentru a desemna o matriță de plumb destinată realizării unui clișeu, termenul de „stereotip” este aplicat, În 1922, În științele umane de către Walter Lippmann, care voia să descrie printr-o metaforă opiniile preluate de-a gata și imaginile rapid elaborate. Acesta desemnează În mod obișnuit o primă reacție, de obicei primară, un „clișeu”, mediatizat prin limbaj, influențat uneori În mod „subliminal” sau asociativ și care poate fi astfel activat automat de către un subiect X În raport cu toate tipurile de indivizi, grupuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
solidarității, asigurând În același timp o mai mare coerență a modelelor sau a regulilor de conduită, consensul nu este niciodată perfect: pot apărea tensiuni sau conflicte, se pot schița alternative, se pot organiza rezistențe. Clasificările cele mai marcante astăzi, cele elaborate, de pildă, pornind de la cercetările lui Milton Rokeach, Shalom Schwartz sau Ronald Inglehart, disting modalități axiologice și instrumentale, centrale și adiacente, materialiste și postmoderne, principiile de legitimitate care ne ghidează acțiunile sprijinindu-se pe creativitate sau pe competență, pe notorietate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
în pastișă, parodie, traducere etc.) și din paratext (un hipertext), adică un ansamblu de indicații (unele de forma enunțurilor) cu funcție pragmatică care însoțesc textul (titlu, subtitlu, dedicație, prefață, note etc.). În cazul discursului literar, hipertextualitatea constă deseori din opere elaborate pornind de la autori sau de la opere singulare (parodia unei anumite lucrări, de exemplu). În a n a l i z a d i s c u r s u l u i însă, se întîlnesc fenomene hipertextuale care vizează genuri
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre maximele propuse de G. Leech și strategiile politeții propuse de P. Brown și S. C. Levinson, este evidentă, părînd că maximele sînt doar o reorganizare, după altă schemă de interacțiune politicosă, a strategiilor politeții. De aceea, unul dintre cele mai elaborate modele de politețe lingvistică care a stat la baza a numeroase studii ulterioare, este acela susținut de către P. Brown și S. C. Levinson, care se întemeiază pe două ipoteze: cea a raționalității comportamentului uman și cea a conceptului de "face" ("față
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
materializarea unei constante atemporale a gîndirii umane. Fie că este vorba de o simplă conștiință utopică, o manifestare a speranței prin proiectarea unui alt univers spațio-temporal, fie că avem de-a face cu tehnică utopică a discursului în cele mai elaborate construcții, utopiile propriu-zise, gîndirea utopică este o permanență a gîndirii umane. Relevante pentru o mai bună înțelegere a resorturilor gîndirii utopice pot fi anumite analize din perspective disciplinare diferite, care abordează raporurile gîndire utopică - gîndire mitică, utopie - istorie, utopie - realitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Facla, Timișoara, 1983; Studii de istoria limbii române literare, Editura Junimea, Iași, 1989. Don D. JACKSON (1920-1968), psihiatru american din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Cele mai importante studii vizează problematica terapiei familiei, dezvoltată în cadrul teoriei comunicării, elaborate ca urmare a colaborării cu alți specialiști (Gregory Bateson, John Weakland, Jay Haley și William Fry). Unul dintre conceptele formulate în cadrul acestor cercetări, al "dublei constrîngeri", marchează o schimbare de paradigmă în teoria comunicării. Este fondatorul Institutului de cercetări mentale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fondul de contrast comic. Pe americani, în frunte cu căpitanul Jones (Armand Assante) și sergentul McLaren (Jamie Elman), uniformele stau ca turnate; pe românașii noștri, stau ca pe gard. În tren, americanii sunt cuminței și beau apă minerală, spunând bancuri elaborate, de școlari eminenți aflați în tabără. Când intră însă în formație, se mișcă fulgerător, într-un balet cazon impecabil pus la punct. În schimb, soldații noștri, care joacă în tren table, beau tărie și fumează, au acel comportament românesc definit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
de adecvare a modelului la date) III. IMPACTUL RELIGIEI ÎN PLAN SOCIAL Diagramele path referitoare la impactul religiozității asupra altor sfere valorice, indică existența unei relații cauzale între valorile religioase și cele politice, ale muncii și de gen. În cadrul modelelor elaborate religiozitatea reprezintă variabila independentă, în timp valorile politice, de gen, din sfera muncii reprezintă variabilele dependente. Conform indicilor de adecvare, modelul este adecvat datelor empirice în toate cele trei cazuri pentru România și rularea lui pentru alte state ex-comuniste arată
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
totală abstracție de conținut. Nu a fost și nu poate fi înlăturat întrutotul. Dacă luăm în considerare ceea ce au făcut Vladimir Propp și alții, descoperim că, în identificarea structurii de bază a istoriei, poeticienii au pornit, inevitabil, de la narațiunea bogată, elaborată și au trecut la filtrarea materialului, ca apoi să se oprească strict la structurile primare. Totuși, chiar și acele modele - cum se va vedea la Propp - sînt în cel mai bun caz specifice genului, și în cel mai rău caz
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
care sau petrecut de fapt într-o ordine diferită (A-B-C-D-E), probabil cu destul de multe goluri sau elipse între A și B și C, contiguitatea temporală a lui D și E ș.a.m.d: o rețea de relații temporale destul de elaborate. (Tabloul devine și mai complex cînd descoperim că două sau mai multe secțiuni textuale relatează evenimente care trebuie să se fi întîmplat concomitent în cadrul istoriei reconstruite). Anacronismele se pot diferenția și în funcție de durată. Astfel, o analepsă externă cu un orizont
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
traversase marea cu bine i se răspunde prin traversarea fusese foarte frumoasă, iar căpitanul se arătase cît se poate de atent cu ea). Dar narațiunea se îndepărtează rapid de personaj, devine RNAV, rezumînd lejer banalitățile plictisitoare. O propoziție mediană elegant elaborată relatează, prin mijlocirea unui narator expus, că doamna Malins încă vorbește dar, asemenea lui Gabriel, naratorul nu se obosește să îi înregistreze cuvintele, îndreptîndu-se în schimb către reflecțiile interioare ale lui Gabriel. Acestea încep într-un format RNAG (să-și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Un alt motiv de fascinație pentru un text gol de orice conținut politic și care ar putea să vorbească la fel de bine despre tenis sau despre fluturi; crezându-se Condorcet, acești doi autori formalizează și exprimă într-o manieră matematică, puțin elaborată, niște idei foarte simple până la urmă. Totuși, cea mai mare parte a analiștilor politici care folosesc termenul de "clivaj politic" stabilesc o legătură între acesta și conflict. În domeniul analizei comparative a partidelor politice, cuvântul denumește un concept cheie al
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]