2,466 matches
-
boli transmise sexual. Atât la femei cât și la bărbați infecția este clar corelată cu activitatea sexuală. Pentru femei, debutul timpuriu al vieții sexuale și numărul de parteneri determină prevalența infecției. Cancerul de col este boala cel mai frecvent asociată etiologic infecției cu HPV hr. Un număr crescut de carcinoame ano-genitale se diagnostichează la homosexuali unde este suspectată și participarea altor virusuri (HIV, herpesvirusuri). Un al treilea grup afectat sever este reprezentat de nou-născuții infectați la naștere care pot face carcinoame
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
doze corect distanțate. Imunitatea consecutivă vaccinurilor HPV este limitată numai la antigenele incluse în vaccin. Principalul scop al vaccinării HPV este reducerea incidenței carcinomului de col uterin invaziv și a leziunilor precanceroase. Scopul secundar al vaccinurilor este reducerea celorlalte cancere etiologic asociate infecției persistente HPV 16/18: adenocarcinomul invaziv de col uterin, carcinomul vulvar, carcinomul vaginal, carcinomul anal invaziv. Pentru vaccinul tetravalent este menționată și reducerea incidenței verucilor ano-genitale benigne asociate infecției HPV 6/11. Vaccinarea HPV asigură prevenția (profilaxia) primară
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Dincolo de cifre, stau criterii de evaluare și oamenii care conduc trialurile clinice, de multe ori sponsorizate de producătorii de vaccin. Vaccinarea cu cele două genotipuri HPV oncogene nu poate preveni în condiții ideale decât 70% din cancerele invazive, restul fiind etiologic asociate altor genotipuri decât cele prezente în vaccinurile comercializate în prezent. De aceea, vaccinarea nu exclude screening-ul citologic ca metodă profilactică a cancerului de col. Citologia are însă o reproductibilitate limitată încât va fi probabil înlocuită de screening-ul virusologic (ADN
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
eficientizarea și rentabilizarea programului. 1. RELAȚIA DINTRE PAPILOMAVIRUSURILE UMANE (HPV), CANCERUL DE COL UTERIN ȘI VACCINAREA HPV Infecția HPV este una dintre cele mai frecvente boli transmise sexual. Argumente histologice, virusologice și moleculare confirmă observații epidemiologice care au stabilit rolul etiologic al infecției HPV în cancerul de col. Dintre zecile de genotipuri HPV care infectează aria ano-genitală, unele sunt izolate frecvent din leziunile precanceroase sau din cancer. Chiar aceste genotipuri cu potențial oncogen înalt se diferențiază în privința ratei de progresie către
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mult, durata mare a carcinogenezei cu papilomavirusuri face acest proces reversibil. Vaccinurile HPV actuale controlează infecția cu genotipurile virale cu potențial oncogen înalt, rămânând însă neinfluențate infecții responsabile de alte 30% cazuri de cancer de col. Aceiași boală fiind asociată etiologic mai multor virusuri, se pune întrebarea dacă excluderea unora prin vaccinare nu va antrena creșterea potențialului oncogen al celorlalte. Substituirea unui genotip viral prin altul este un fenomen de ecologie virală care se poate produce în două condiții: 1. Când
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
hepatitei B (VHB), virusul hepatitei C (VHC), papilomavirusurile umane (HPV) și, dintre virusurile herpetice, virusul Epstein-Barr (EBV). Preluând o afirmație recentă a lui Harald zur Hausen, „cercetările asupra etiologiei infecțioase a cancerelor umane au un mare potențial de surprize”. Cancerele, etiologic asociate infecției HPV, depășesc probabil 1 milion anual și ele nu se mărginesc numai la cancerul de col uterin ci afectează tractul genital inferior, anusul și regiunea faringo-laringiană, la ambele sexe. EPIDEMIOLOGIA CANCERULUI DE COL UTERIN LA NIVEL GLOBAL Infecția
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
boli transmise sexual. Atât la femei cât și la bărbați infecția este clar corelată cu activitatea sexuală. Pentru femei, debutul timpuriu al vieții sexuale și numărul de parteneri determină prevalența infecției. Cancerul de col este boala cel mai frecvent asociată etiologic infecției cu HPV hr. Un număr crescut de carcinoame ano-genitale se diagnostichează la homosexuali unde este suspectată și participarea altor virusuri (HIV, herpesvirusuri). Un al treilea grup afectat sever este reprezentat de nou-născuții infectați la naștere care pot face carcinoame
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
doze corect distanțate. Imunitatea consecutivă vaccinurilor HPV este limitată numai la antigenele incluse în vaccin. Principalul scop al vaccinării HPV este reducerea incidenței carcinomului de col uterin invaziv și a leziunilor precanceroase. Scopul secundar al vaccinurilor este reducerea celorlalte cancere etiologic asociate infecției persistente HPV 16/18: adenocarcinomul invaziv de col uterin, carcinomul vulvar, carcinomul vaginal, carcinomul anal invaziv. Pentru vaccinul tetravalent este menționată și reducerea incidenței verucilor ano-genitale benigne asociate infecției HPV 6/11. Vaccinarea HPV asigură prevenția (profilaxia) primară
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Dincolo de cifre, stau criterii de evaluare și oamenii care conduc trialurile clinice, de multe ori sponsorizate de producătorii de vaccin. Vaccinarea cu cele două genotipuri HPV oncogene nu poate preveni în condiții ideale decât 70% din cancerele invazive, restul fiind etiologic asociate altor genotipuri decât cele prezente în vaccinurile comercializate în prezent. De aceea, vaccinarea nu exclude screening-ul citologic ca metodă profilactică a cancerului de col. Citologia are însă o reproductibilitate limitată încât va fi probabil înlocuită de screening-ul virusologic (ADN
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Comemorările 253 Inaugurările și vizitele oficiale 261 Riturile de trecere În câmpul puterii 266 Parade, demonstrații și reuniuni politice 271 Riturile de rebeliune 276 Sărbătoare și revoltă 280 Rituri ale violenței 282 Tipologii ale mitului 287 Miturile cosmogonice 288 Miturile etiologice 293 Miturile escatologice 298 Miturile eroice 304 Mit și mitologie românească 309 Bibliografie 321 Indice de termeni 353 Cuvânt Înaintetc "Cuvânt Înainte" Cu mulți ani În urmă, la una din Întâlnirile Cercului de Folclor al Facultății de Litere, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
elemente ale riturilor magice (purificări, acte divinatorii, vindecarea magică, utilizarea relicvelor etc.), ale sacrificiilor și ofrandelor, ale riturilor de trecere (inițieri și probe de consacrare) și ale sărbătorii. De asemenea, miturile eroice conțin structuri epice din miturile cosmogonice, escatologice și etiologice. Pentru a permite Înțelegerea morfologiei complexe a acestor constructe simbolice, am renunțat, În mod programatic, la relativizarea categoriilor constitutive, prin operațiile specifice antropologiei critice: a) sublinierea caracterului local al fiecărui context și a imposibilității traducerii exacte, În plan lingvistic, și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nordice, mituri africane etc. În sfârșit, ipostazierea unor conținuturi drept „teme” specifice mitului a condus și la o seamă de diferențieri interne, În funcție de subiectul povestit. Astfel, miturile cosmogonice se referă la facerea universului, iar cele escatologice la sfârșitul acestuia; miturile etiologice (de origine) povestesc apariția diferitelor forme naturale (relief, plante, animale) și culturale (originea focului, a interdicției incestului și instituirea căsătoriei exogame, a regalității, a unor ceremonii etc.), iar miturile eroilor se referă la personaje umane Înzestrate cu puteri divine, fie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Miturile cosmogonicetc "Miturile cosmogonice" Pentru marele public, mitul „prin excelență” este acea poveste care narează felul În care a luat naștere universul: astrele, pământul, formele de relief, ființele vii, oamenii, instituțiile civilizației etc.; ceea ce Înseamnă că miturile cosmogonice și cele etiologice sunt frecvent contopite În aceeași familie. Pornind de la diferite sinteze, putem prezenta câteva variante ale unor mituri cosmogonice egiptene, indiene, siberiene și africane: Asemenea atâtor alte tradiții, cosmogonia egipteană Începe cu apariția unei coline din Apele primordiale. Apariția acestui „Loc
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
stăpânirea figurilor malefice noi elemente și diverse ființe vii. Prin unele dintre actele lor, ele pun bazele unor instituții fundamentale cum ar fi regalitatea, căsătoria (sau interdicția incestului), sărbătorile calendaristice etc. - ceea ce poate plasa aceste mituri și În categoria celor etiologice. Felul În care este creată lumea reproduce diferite activități umane: este vorba despre un act sexual, o vânătoare, un act războinic sau un act productiv, cu rezonanțe fie În practicile agrare, fie În cele meșteșugărești. Cosmogonia apare fie ca produsul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vieții. ș...ț Prin fapta sa, acest animal se manifestă drept exponentul contradicției necesare, al ideii că fără diferențe (și, implicit, imperfecțiuni), că fără mișcare, luptă și transformare, nimic nu poate viețui” (M. Coman, 1992, p. 55). Miturile etiologicetc "Miturile etiologice" Această familie de mituri instituie un continuum Între cele cosmogonice și cele escatologice: creația nu se oprește la gestul inițial, ea continuă prin numeroase transformări, care explică cele mai diverse aspecte ale lumii cunoscute: mișcarea astrelor și anumite fenomene meteorologice
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anumite arme, stăpânirea focului, interdicția incestului, riturile de inițiere etc.), instituirea unei anume dinastii etc. Deși a format obiectul a numeroase dezbateri (vezi sinteze În O. Bârlea, 1981; D. Ben-Amos, 1976; A. Dundes, 1967; G. Kirk, 1970), distincția dintre mit etiologic și legendă este mai puțin importantă pentru discuția de față: plasarea unui text În cadrul unui anumit gen reprezintă o operație convențională, care depinde de sistemele de clasificare specifice fiecărei civilizații. Altfel spus, nu există criterii esențiale prin care să putem
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei teme la un anume gen literar. Un mit al populațiilor Ge din America de Sud exprimă elocvent pluralitatea, pe de-o parte, de teme mitice și, pe de alta, de aspecte ale lumii sociale explicate prin aceste constructe simbolice, specifică miturilor etiologice: Observând o pereche de ara care-și făcuseră cuib În vârful unei stânci abrupte, un indian Îl aduce pe tânărul său cumnat, numit Botoque, ca să-l ajute să prindă puii. Îl pune să se suie pe o scară improvizată, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
tematic, iar trecerea de la un ansamblu de mituri la altul se face prin procese complexe de transformări ale acțiunilor, eroilor, atributelor acestora și obiectelor care suportă acțiunile. Între acestea, cea mai importantă transformare este dată de obiectul efortului de explicare etiologică: miturile Bororo vorbesc despre originea apei, iar miturile Ge despre originea focului. În opinia antropologului amintit, ...medierea focului de bucătărie Între soare și omenire se face, prin urmare, În două feluri. Prin prezența sa, focul de bucătărie evită o disjuncție
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintr-o lume Într-alta. Aceste treceri sunt sprijinite de figuri sacrale (Maica Domnului, vidra, lupul, bradul etc.) și se realizează prin activarea unor operatori mitici precum călătoria, vânătoarea, metamorfoza, somnul, spălatul, datul peste cap ș.a.m.d.; c) temele etiologice, În care se adună istorisirile legate de acțiunea unor protagoniști benefici sau malefici (precum Maica Domnului, Dracul, Solomonarul, Meșterul Manole, Ielele, Toderii, Priculicii, Joimărița) care, folosindu-se de operatori mitico-magici precum vraja, dansul, darul magic, obiectul fermecat, sacrificiul etc., fie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
înscriu în efortul colectiv meritoriu de teoretizare din ce în ce mai adecvată și mai cuprinzătoare a comicului. Acestui deziderat i-au servit din zorii istoriei cele peste o sută de teorii corespunzătoare celor mai diverse abordări ale comicului, de la cele filosofice la cele etiologice, antropologice, sociologice, la cele neurofiziologice, psihologice, psihanalitice și, bineînțeles, la cele istorice, estetice și literare. În acest sens, trebuie să amintim că meditațiile filosofilor pe această temă s-au concretizat în câteva formulări teoretice de prestigiu care explicitează mecanismul de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întâlnită în cazul unor tulburări de creștere primare sau ale unor disfuncții hormonale apărute încă din viața intrauterină. De aceea, întârzierea de creștere intrauterină trebuie privită ca un capitol separat de tulburări de creștere, oarecum neclasificabil sau caracterizat prin redundanță etiologică . 3.1.2.1. întârzierea de creștere intrauterină în mod curent, un copil născut la termen este considerat a avea IUGR dacă va avea o greutate la naștere mai mică de 2.500 g și/sau o talie mai mică
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
de tip II, a hipertensiunii arteriale și a afecțiunilor cardiovasculare atunci când devin adulți. Nu se cunoaște dacă există o legătură directă între talia mică intrauterină și aceste afecțiuni sau dacă e vorba de o coexistență care sugerează implicarea unor factori etiologici comuni . Din punctul de vedere al măsurătorilor antropometrice, există două tipuri majore de IUGR: simetrice și asimetrice. Copiii cu IUGR simetrică (de tip I) au același grad de retard de creștere în ceea ce privește greutatea corporală sau circumferința capului. Creșterea postnatală a
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
nutrientelor, mai ales a grăsimilor și proteinelor, vor determina întârzieri de creștere. în toate aceste afecțiuni, nivelul IGF-I poate fi scăzut, reflectând starea de malnutriție. Uneori întârzierea de creștere poate fi considerată simptomul cel mai important, mascând astfel diagnosticul etiologic. Pentru a face diagnosticul diferențial între malabsorbție și deficitul axei somatotrope, trebuie efectuate teste de stimulare ale GH, care vor fi în general normale în malabsorbție, precum și teste de evaluare a malabsorbției, cum ar fi evaluarea grăsimilor eliminate prin scaun
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
rahitism prin carență de vitamină D. Dacă rahitismul fosfopenic este însoțit de hipercalciurie, există un risc crescut de calcificări renale cu apariția nefrocalcinozei . Parametrii biologici variază în funcție de diferitele forme de rahitism (tabelul 12). O investigație biologică amănunțită poate pune diagnosticul etiologic de rahitism, esențial pentru stabilirea unei atitudini terapeutice adecvate . Prevenția rahitismului prin deficit de vitamină D se realizează prin administrarea zilnică de 500 UI vitamină D pe zi. Odată instalat, rahitismul se tratează prin suplimentarea cu doze mari de vitamină
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
mică idiopatică . 4. Evaluarea copiilor cu tulburări de creștere Evaluarea copiilor cu tulburări de creștere a fost abordată în capitolul referitor la definirea taliei normale. Acest capitol va aborda principii generale de depistare a tulburărilor de creștere și de diagnostic etiologic, concentrându-se asupra testelor hormonale de diagnostic al deficitelor axei somatotrope. 4.1. Evaluarea clinică, prognostică și auxologică Tulburările de creștere implică o colaborare strânsă între diverși specialiști: neonatolog, pediatru, medic de familie, endocrinolog sau endocrinopediatru, genetician. Există copii care
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]